Povestea lui Nik – un baiat rămas fără picioare în urma unui avort nereuşit

1320
0
DISTRIBUIȚI

bildeNik Hoot este în acelaşi timp elev de liceu şi luptător profesionist. Ceea ce îl face remarcabil este faptul că participă la numeroase competiţii şi câştigă medalii şi campionate cu toate că are ambele picioare parţial amputate.

Povestea lui devine cu adevărat interesantă atunci când afli motivul acestui handicap: un avort nereuşit.

Cu toate că a fost un copil nedorit, Nik a ajuns să fie adoptat de o familie iubitoare cu nouă copii, dintre care cinci erau adoptaţi. Datorită faptului că medicii nu şi-au putut duce procedura de avort până la capăt, Nik este acum un campion şi nu o altă cifră printre statisticile numeroase ale avortului în Rusia.

Acest articol nu este doar despre Nik, ci şi despre părinţii săi care şi-au deschis inimile atât de larg încât au adoptat cinci copiii pe care i-au primit cu căldură în căminul lor. Patru dintre ei suferă de dizabilităţi fizice: Ged, cu 2 ani mai mic decât Nik, este orb. Mitchell, cu 2 ani mai mic decât Ged are 16 defecte din naştere. Emmalee, în vârstă de 9 ani s-a născut fără oasele femurului.

Despre adopţia acestor copii, Marvin mărturiseşte: „Am adoptat aceşti copii pentru că ştiam că au nevoie de un cămin. Am vrut să facem ceea ce credeam noi că e important.” Iată cum dragostea şi o atitudine plină de compasiune sunt soluţii salvatoare în orice situaţie.

Faptul că se poate vorbi acum despre Nik este cu siguranţă un miracol. S-a născut în Siberia în anul 1996 şi din prima clipă a vieţii lui a luptat pentru a câştiga dreptul la viaţă. Mama lui a mers să facă avort, iar în raportul medical s-a precizat în mod clar: „Gestaţie întreruptă la 24 de săptămâni”. Cu toate acestea Dumnezeu a vrut ca acest copil să trăiască. Astfel, Nik a supravieţuit, însă a rămas fără o parte din ambele picioare.

În urmă cu 17 ani, în cealaltă parte a lumii, la o distanţă de 8000 de kilometri de locul unde s-a născut Nik, într-un oraş din Indiana locuia familia Hoot. Copii crescuseră mari şi plecaseră la casele lor, iar Apryl şi soţul ei Marvin s-au hotărât să adopte copii. Nik a fost unul dintre copii adoptaţi, iar faptul că a intrat într-o nouă familie a fost o şansă extraordinară pentru el. Înclinaţia lui pentru lupte se datorează lui Ged, care atunci când era în clasa a VI-a a început să lupte pentru un club, iar apoi şi-a mutat activitatea în sufragerie unde îl implica şi pe fratele lui mai mare. La început Nik nu făcea faţă şi s-a hotărât să ia acest sport în serios. Antrenorul său Tony Girod spune că a dus o luptă foarte mare la început, însă Nik este un luptător prin definiţie. A început să frecventeze sala de forţă şi după o vreme Nik şi Girod au pus la punct o strategie.

În anul următor Nik a participat la concursurile locale la categoria de 48 de kilograme. Anul acesta chiar a fost aproape de calificarea în semifinale.

„Nu poţi să te bazezi pe experienţă anterioară, pe ceva ce a funcţionat până acum, ca să aplici în cazul lui Nik. Pentru că, evident, Nik e unic.”

Nik este foarte împăcat cu sine însuşi: „Ştiu că sunt unele lucruri pe care nu le pot face, dar totuşi încerc. Mă străduiesc să învăţ lucruri simple cum ar fi alergarea… Ştiu însă că nu voi putea niciodată să alerg la fel de repede ca majoritatea oamenilor. Lupt cu oameni care au ambele picioare, aşa că ştiu tot ce pot face ei. Ei însă nu ştiu despre mine tot atât de multe. Încerc întotdeauna să fiu cât se poate de rapid şi ştiu de ce să mă feresc. Pentru că dacă intru într-o situaţie mai dificilă, ştiu că mă pot pune la pământ.”

Acesta este Nik… un luptător adevărat şi un învingător în lupta cu viaţa.

Prelucrare după LifeSiteNews şi The Journal Gazette de Vremuri vechi și noi

Recomandăm cărțile editurii „Anacronic”

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here