Problemele handicapului în România

802
0
DISTRIBUIȚI
Campionul paralimpic Oscar Pistorius
Campionul paralimpic Oscar Pistorius

In cele mai multe locuri din lume, ca si in Romania, oamenii rezolva problemele legate de handicap alegand ignoranta sau solutia disperarii. Este uitat un lucru fundamental, propriu existentei umane, acela ca oamenii invalizi au aceeasi valoare umana ca oricare alt membru al societatii. Oamenii, cel mai adesea, nu au taria de a manifesta solidaritate fata de semenii sai. Cand un cuplu depisteaza malformatii la un fat, cel mai adesea apeleaza la solutia avortului. Acest mod de a actiona este determinat in primul rand de mediul moral si cultural. Societatea exercita si o anumita presiune emotionala asupra parintilor care au un fat cu un eventual handicap. Marea majoritate a acelora care manifesta opozitie fata de avort, isi pierd resursele sufletesti si morale cand sunt pusi in fata cazurilor de handicap. Avortul in asemenea cazuri inseamna a nu recunoaste valoarea incomparabila adusa societatii de catre oamenii invalizi. Societatea de astazi, motivata mai mult de conditiile economice, manifesta o tendinta crescuta spre hedonism si egocentrism, spre cultivarea placerilor si a capriciilor.

In Romania, statul finanteaza operatiile de avort in cazul sarcinilor cu diagnostic prenatal de handicap, din considerente sociale si economice. Se presupune ca cheltuielile se reduc daca se apeleaza la avort, ceea ce inseamna un act de discriminare umana. Trebuie sa fim deschisi si sa recunoastem valoarea oamenilor invalizi asupra societatii, talentul si puterea lor. Curajul manifestat de acestia in fata greutatilor vietii, pentru a depasi limitele impuse de incapacitatile lor native, poate constitui un model pentru societate in ansamblu. Tinand cont de vulnerabilitatea determinata si de faptul ca fac parte dintr-o minoritate sociala, ei au nevoie de compasiune si sustinere. Multi oameni se gandesc in primul rand la dificultatile financiare pe care le presupune un om cu handicap. Comoditatile la care aspira, ca si cele care ii inconjoara, ii determina sa apeleze la eliminarea nu a handicapului, ci a purtatorului acestuia.

Acest mod determinist de a gandi si de a actiona, ne aminteste de teoriile si crimele eugenetice. Teoria eugenica a fost asociata, in secolul XX, nazismului. Ea a aparut, la sfarsitul secolului al XIX-lea, in mediile anglo-saxone. Amintirea marilor crime savarsite de adeptii rasismului nazist nu impiedica pe multi oameni de stiinta ca sa se lase animati de ideile ce renasc sub alte forme. Linia rasista a fost parasita, adoptandu-se alte directii care pornesc de la conditionari socio-economice. In aceasta categorie intra teoriile negativiste care implica selectia fetala si selectia genotipica. Embrionul purtator de handicap, anomalie depistata prin analiza genotipului, este eliminat. Un asemenea diagnostic prenatal sfarseste cu avort.

Tehnicile ingineriei genetice permit interventia asupra patrimoniului genetic al embrionului, coordonand geneza si dezvoltarea sa. Sunt modificate secvente din structura ADN-ului pentru a potenta anumite caracteristici, precum inteligenta sau personalitatea. In felul acesta se ajunge din nou la rasism, tendinta care a atins o culme la jumatatea secolului al XX-lea in Germania nazista. Se incalca un principiu fundamental al vietii sociale, care asigura egalitatea dintre oameni. Demnitatea umana este modelata si distribuita conform vointei altora.

Problema handicapului framanta multe medii ale societatii de astazi. In Romania, dupa 1990, situatia invalizilor a luat o intorsatura pozitiva. Exista un departament de stat la nivelul guvernului care ofera o platforma acestor oameni si familiilor lor.

Eliminarea copiilor cu handicap ramane insa una din justificarile-cheie ale avortului. Nu exista studii care sa ateste ca opinia publica accepta o asemenea discriminare. Avorturile, in cazul copiilor cu handicap, sunt acceptate pana in momentul nasterii. Parintii al caror fat are o malformatie sunt deseori supusi unor confuzii inadecvate si brutale. Nu li se ofera consilierea necesara, nu li se dau detalii despre grupurile de sustinere, care ar putea sa le ofere informatii mai clare si mai corecte. Aceste situatii incep sa fie acceptate mai usor, iar mentalitatea in favoarea mortii se extinde foarte simplu astfel in societate.

Publicat in Dosar Provita Media, februarie 2003

Recomandăm cărțile editurii „Anacronic”

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here