Trăind în casa mamelor-surogat

1.079 views
0
DISTRIBUIȚI

În fiecare zi, nenumărate femei apelează la avort pentru a scăpa de sarcinile nedorite, alte femei folosesc tehnici de reproducere invazive, în timp ce altele aşteaptă ca uterul lor să fie ales pentru a purta copilul, în stadiul de embrion, preţios pentru altcineva, sau pentru a i se recolta ovule pe care le va vinde.

Trăim într-o lume în care singurul standard moral este: „Tot ceea ce vreau este bun şi trebuie să îl obțin.”. Indiferent de mijloace și consecințe. Nu mai contează că prin avort punem capăt unei vieţi inocente, că prin tehnicile de reproducere asistată sunt creaţi embrioni dintre care doar foarte puțini sunt folosiți și urmează creșterea firească, iar restul sunt distruși imediat ori congelaţi şi decongelaţi după bunul plac al aparținătorilor, practic în jur de 97-98% dintre copiii concepuți murind înainte de a fi născuți. Totul este bine pentru că aşa vrem noi, pentru că aşa ne dorim, pentru că de asta credem că avem nevoie. Doar NOI contăm. Şi atât.

Atunci de ce să ne mai mirăm că într-o țară ca India, în care sărăcia este cuvântul de ordine, industria mamelor surogat a căpătat o asemenea amploare. O nouă formă de sclavie, care aduce o anumită bunăstare mamelor-incubator – dar cu ce preț? Moartea atâtor copii prin FIV, încetarea funcționării normale a familiei pentru o perioadă, cu consecințe încă necercetate, degradarea simbolică a maternității, a legăturii unice între mamă și copil.

Iată doar câteva din aceste realități, conform articolului jurnalistei Lucy Wallis de la BBC, publicat în 30 septembrie 2013.

Trăind în casa mamelor-surogat

_70119163_house_of_surrogatesSe estimează că în India, cifra afacerilor cu mame-surogat se ridică la mai mult de 1 miliard de dolari pe an.

O serie de motive fac ca India să fie „patria mamelor-surogat”. Tehnologia medicală bună este disponibilă, costul este relativ scăzut, iar situația juridică este, de asemenea, favorabilă. Mama surogat nu are niciun drept sau obligaţii legate de copil, ceea ce face lucrurile mai uşoare, întrucât în lumea occidentală, mama care naşte copilul este considerată ca fiind mamă și numele ei este trecut în certificatul de naștere.

India are o treime din numărul celor mai săraci oameni din lume și criticii susțin că sărăcia este un factor major în decizia femeilor de a deveni mamă surogat.

Pe perioada sarcinii, unele mame surogat locuiesc în cămine pe care criticii le numesc „fabrici de făcut copii”. Ele dau cuplurilor fără copii familiile dorite, dar cum se simt aceste femei ce aleg în schimbul banilor să poarte în pântece copilul altcuiva?

„Am devenit mamă-surogat pentru a vedea cum copiii mei au tot ceea ce am visat eu vreodată”, declară Vasanti, o femeie de 28 de ani.

Vasanti este însărcinată, dar nu cu propriul ei copil. Ea poartă copilul unui cuplu japonez. Pentru aceasta ea va fi plătită cu 8.000 dolari, suficient pentru a-şi construi o casă nouă și trimite cei doi copii, în vârstă de cinci și șapte ani, la o școală de limbă engleză – ceva ce ea nu a crezut că ar putea fi vreodată posibil.

Ei i-a fost implantat embrionul și va petrece următoarele nouă luni într-un cămin din apropierea orașului Anand din Gujarat, cu aproximativ alte 100 de mame surogat, toate pacientele doctoriţei Nayna Patel.

Sunt până la 10 mame surogat în fiecare cameră. Femeilor le este servită masa şi primesc vitamine, fiind încurajate să se odihnească.

Regulile casei interzic femeilor să întreţină relaţii sexuale în timpul sarcinii, și este subliniat faptul că nici medicul, nici spitalul, nici cuplul al cărui copil este, nu sunt responsabili de o eventuală complicaţie.

În cazul în care mama poartă gemeni ea primește o taxă mai mare, de 10.000 de dolari. Dacă ea pierde sarcină în primele trei luni, primeşte 600 $. Cuplurile plătesc în jurul a 28.000 dolari pentru o sarcină care se finalizează cu o naştere încununată de succes.

Dr. Nayna Patel, ce conduce clinica IVF şi căminul pentru mame, a adus pe lume sute de copii în ultimul deceniu. Ea recunoaște că mulți oameni găsesc munca ei jignitoare şi că centrul este privit ca o „fabrică de făcut copii”.

Unii spun că mamele surogat sunt exploatate, dar Patel susţine că lumea marilor afaceri, a luxului și politica sunt dure, considerând că în societatea în care trăim toată lumea se foloseşte de toată lumea. În opinia sa, mamele încheie o afacere echitabilă, căci depun un efort fizic şi sunt compensate pentru asta, ştiind că nu există nici un câștig fără durere. Iar banii pe care îi câștiga sunt foarte mulţi după standardele locale.

Unele mame se întorc din nou după ce au dat naștere o dată. De trei ori este de maximul de sarcini permis în clinică.

 Regulile căminului, în care locuiesc mamele-surogat, sunt:

  • Este obligatoriu ca mamele surogat să trăiască în casă
  • Ele nu au voie să aibă relații maritale în timpul sarcinii
  • Cuplul, spitalul sau medicul nu sunt responsabili pentru orice riscuri sau complicaţii
  • Căminul are o matroană care are grijă de femei și le dă medicamentele
  • Duminica este ziua în care soţii şi copiii mamelor-surogat le pot vizita
  • Femeile pot deveni mame-surogat de maxim trei ori sub controlul dr. Patel
  • Unele dintre femei sunt angajate după naştere de către cuplurile pentru care au născut pentru a avea grijă de copil sau pentru a fi doici pe perioada de timp cât ei rămân în India pentru pregătirea documentelor și a vizelor de imigrare necesare pentru a putea lua copilul acasă.

Vasanti a născut prin cezariană un băieţel despre care povesteşte cu lacrimi în ochi că nu a apucat să îl vadă decât pentru câteva secunde. Copilul a fost dus direct la un spital de nou-născuți de unde părinții îl vor putea lua şi duce în Japonia.

În timpul în care micuţul băiețel pe care ea l-a purtat în pântece pentru nouă luni îşi începe noua sa viață, Vasanti şi-o începe pe a ei. Ea locuiește acum într-o casă nouă, împreună cu familia și copiii ei merg acum la o școală de limbă engleză.

„Copiii mei cresc și ne dorim un viitor mai bun. De aceea am făcut acest lucru și nu vreau ca fiica mea să fie o mamă surogat”, spune Vasanti.

Adus în românește de Vremuri vechi și noi după bbc.co.uk

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here