Peter Costea: Un candidat pentru valorile românești, în 10 întrebări

1.840 views
1
DISTRIBUIȚI

PeterCosteaLibraryÎntrebări frecvente:

1. Q: Ce v-a determinat sa candidați pentru a fi europarlamentar din partea Romaniei?

Dorința de a reprezenta valorile familiei, vieții și dorința de a promova respectarea libertății de conștiință și a libertăților religioase în spațiul public. Mă îngrijorează evoluția felului în care valorile izvorâte din etica și morala creștină sunt tot mai mult marginalizate la nivel european. Respectul pentru familie, dreptul la viață al tuturor și  libertățile religioase sunt valori de care societatea are nevoie pentru o dezvoltare armonioasă.

2. Q: Dorința de câștig financiar, dorința de putere, influență,  sunt în general factori determinanți în motivația celor care își doresc să acceadă la demnități publice, chiar dacă răspunsurile “oficiale” sunt frumoase la nivel ideatic, iar candidații au pregătite răspunsuri generale, de principiu; concret: care este relavanța acestor 2 factori: dorința de putere  și motivațiiile materiale  în decizia pe care ați luat-o de a candida pentru postul de europarlamentar din partea României?

 banii

având în vedere profesia mea, portofoliul vast de clienți și faptul ca de 23 ani profesez avocatura în Houston, capitala mondială a energiei, chestiunea motivației  bănești este într-un fel irelevantă în cazul meu:  salariul unui europarlamentar nu acoperă pierderea de venit aferentă profesiei mele de avocat, deci, dacă vin să-i reprezint pe cetățenii români la Bruxelles,  categoric nu aceasta este motivația, pentru că eu voi pierde la bani.

puterea

în cea de-a doua privință, dorința de putere, pot spune doar atât: ca avocat, în practicarea profesiei mele, am experimentat ce înseamnă exercitarea autorității. Licența mea de avocat îmi dă dreptul să chem în judecată orice persoană, companie, stat, autoritate sau entitate juridică aflată sub incidența legilor Statelor Unite ale Americii: de la administrația fiscală (IRS, fiscul din USA), la companii gigant, gen Enron, Chevron, Exxon, BP, AT&T, companii aeriene,  autorități publice , armata, chiar state străine, sunt obligate ca, dacă îi dau în judecată, să se prezinte la masa tratativelor, să îmi pună la dispozitie toate documentele  pe care le solicit, iar în cazul în care nu se ajunge la o înțelegere, să mergem la proces în curte cu jurați, având statut de egalitate în fața legii. Am trecut de multe ori prin aceste etape, știu în mod practic despre ce vorbesc, nu e doar teorie. Ca avocat, legea îmi conferă aceste autorități, și, într-un fel, pot spune că,  în cei peste 23 ani de practică, am experimentat ce înseamnă să exerciți autoritate.

3. Q: Ce veți putea face ca europarlamentar independent? Ce va putea face un om singur în Parlamentul European în favoarea valorilor pe care spuneți că vreți să le promovați?

Aș îndrăzni să nu răspund direct la această întrebare: v-aș indica în schimb ceea ce am făcut în ultimii ani, începând cu anul 2005, de când am început să fiu mai angajat la nivel de advocacy, din afara structurilor europene, în promovarea valorilor pentru care mi-am asumat această candidatură. În perioada 2005-2013, am scris și am depus personal, în numele Alianței familiilor din România memorii, scrisori deschise și propuneri de amendamente legislative care vizau protejarea valorilor în care cred. O parte dintre proiectele legislative, rapoartele și rezoluțiile nefavorabile valorilor familiei, vieții, respectării drepturilor parentale și a libertăților religioase, au fost respinse și cu sprijinul intervențiilor pe care le-am avut în mod constant începând cu anul 2005 la diferite niveluri instituționale și în diverse foruri și instituții legislative.

Revin la întrebare: ce va putea face un  singur om?

Pot răspunde din cel puțin două perspective: în primul rând, uitându-mă în urmă la ce s-a realizat până acum, aș răspunde printr-o întrebare: dacă am putut face atâtea intervenții în sensul protejării valorilor pe care le promovăm din afara instituțiilor europene, mă întreb: ce s-ar fi reușit dacă aveam reprezentare din interiorul Parlamentului European? Asta răspunde oarecum întrebării: dacă din afară am putut face totuși ceva, din interior se poate cu atât mai mult. Trebuie ca vocea creștinilor din România, și nu doar a lor, ci a tuturor cetățenilor care înțeleg importanța familiei naturale, formată dintr-un bărbat și o femeie, valoarea și demnitatea vieții tuturor ființelor umane, inclusiv a celor nenăscuți să se facă auzită la Bruxelles. Ca cetățeni europeni, toți avem dreptul să fim reprezentați la Bruxelles, iar menirea unui europarlamentar nu este să reprezinte Bruxelul în fața românilor, ci aceea de a-i reprezenta pe români la Bruxelles. Iar acolo nu voi fi singur: voi avea un cabinet, cu care vom lucra pentru promovarea valorilor în jurul cărora se construiește acest proiect. Nu voi fi un om singur, ci un om mandatat de zecile de mii de cețățeni care mă vor trimite în PE pentru a-i reprezenta, deci vocea mea va avea legitimitate, mai ales că sunt un candidat independent, trimis direct de cetățeni, nu de pe o listă de partid.

Din perspectiva puterii politice și a influenței pe care o poate exercita un europarlamentar independent, conjunctura actuală din Parlamentul European este favorabila independenților. Influența acestora depășește aritmetica simplă: un europarlamentar, un vot. Ce vreau sa spun cu asta: europarlamentarii înregimentați politic, în general votează în bloc, și de multe ori echilibrul de putere dintre grupurile parlamentare din PE face ca deciziile să fie adoptate cu majorități în care chiar câteva coturi contează. Independenții, nefiind înregimentați au o putere de negociere mult peste cea a europarlamentarilor înregimentați politic, al căror voturi sunt în general mai predictibile, iar negocierea se poarta la nivel de grup, nu individual. Astfel, influența lor crește și au mai multe pârghii de a promova agenda electorală a celor care i-au trimis ca reprezentanți în PE. Nefiind condiționați de disciplina de grup, ei răspund direct în fața cetățenilor care i-au trimis să îi reprezinte în PE. Aceasta înseamnă o mai mare legitimitate, dar o și mai mare responsabilitate. Candidaturile independente sunt sănătoase pentru procesul democratic, apropiind decizia mai mult de cetățeni. Închipuiti-vă că, inclusiv pentru a participa în cursa electorală, conform legislației din România, un partid are nevoie de 200.000 semnături de susținere și poate trimite 32 candidați pe listă. Asta înseamnă aproximativ 6.250 semnături/candidat pe listă de partid, iar un candidat independent are nevoie de 100.000 semnături de susținere pentru a intra în competiție, ceea ce este în mod categoric un efort disproporționat. Dacă un independent ajunge în PE, legitimitatea lui este cu atât mai mare, cu cât are în spate o susținere mai largă, cu cât a depășit praguri legislative mai dure, iar influența acestuia este net superioară unui europarlamentar de pe liste de partid.

Este foarte probabil ca independenții vor avea un rol foarte important în următorul mandat în Parlamentul European. Acolo mai sunt oameni care susțin valorile pe care noi le promovăm prin acest proiect, iar Peter Costea nu va fi singurul care să promoveze o astfel de agendă. Mai sunt europarlamentari, atât independenți, cât și din grupurile parlamentare prezente in PE care susțin valorile pro-familie, pro-viață, pro-libertate religioasă și de conștiință.

4. Q: Dvs sunteți creștin, propuneți o platformă centrată pe valorile pro-viață, pro-familie, pro-libertate religioasă. Mai sunt candidați creștini, unii chiar din mediul evanghelic, care candidează la europarlamentare, de pe listele unor partide. Oarecum, intrați în concurență cu aceștia. Care este poziția dvs legată de acest aspect?

Răspunsul meu este că le doresc succes fiecăruia, dea Domnul să fim colegi în PE.

Pentru ca eu să intru în PE, am nevoie de cel puțin 3,2 % din voturile valabil exprimate la alegerile din mai 2014. În 2009, prezența la europarlamentare a fost de aproximativ 27 %. Eu nu îmi propun să atrag aceste voturi din cei sub 30% care au votat. Obiectivul nostru este să atragem cel puțin 4% din voturile celor peste 70% dintre cetățenii care, neidentificându-se cu propunerile nici unui partid politic, în 2009, au ales să nu meargă la vot. Între timp s-au mai maturizat generații, pentru o parte dintre cetățeniii acestei tări, acesta va fi primul lor vot. Noi mizăm pe mobilizarea de voturi dinspre cei 70% care în 2009 nu au votat și a celor care poate nu au avut până acum posibilitatea legală de a-și exprima opțiunile electorale. Acesta este cu precădere publicul nostru țintă. Dacă dintre cei care în 2009 au votat opțiunile care le-au fost oferite la acel moment, vor fi cetățeni atrași de candidatura mea, nu pot decât să le mulțumesc și să apreciez decizia lor.

5. Q: Care sunt pașii concreți pe care trebuie să îi parcurgeți pentru a vă îndeplini obiectivul de a ajunge să-i reprezentați pe cetățenii României în PE?

În primul rând e nevoie de cel puțin 100.000 semnături de susținere pentru ca numele meu să fie inclus pe buletinul de vot. Forma legală a tabelelor pentru alegerile europarlamentare de anul acesta se va publica cel târziu pe data de 25 februarie 2014 în Monitorul Oficial. Din acel moment avem la dispoziție 30 zile pentru strângerea, centralizarea și depunerea celor 100.000 semnături la Autoritatea Elecotrală. Apoi va fi nevoie ca la alegerile din 25 mai să obțin cel puțin 3,2% din voturile valabil exprimate. Pe un scenariu cu o participare similară cu anul 2009, un independent ar intra în PE cu cel puțin 120.000 voturi.

6. Q: Cum se va desfășura procesul electoral: este nevoie de o anumită dispersie geografică a voturilor? Diaspora română poate participa în campania de strangere de semnături și în procesul electoral?

A: pentru alegerile europarlamentare, legea prevede ca România + diaspora sunt un colegiu unic, o circumscripție unică. Scrutinul nu se desfășoară pe circumscripții teritorial-administrative, ca în cazul alegerilor pentru Parlamentul României. În mod practic, asta înseamnă că toată suflarea românească, atât din țară cât și din diaspora poate participa și că nu contează dispersia geografică a semnăturilor de susținere și a voturilor. Dacă am reuși mobilizarea voturilor dintr-un sigur oraș sau arie geografică, iar numărul voturilor depășește 3,2% din totalul voturilor valide, am atinge obiectivul de intrare in PE.

7. Q: Semnăturile de susținere se pot aduna și on-line? Cine poate semna?

NU pot fi adunate online. Este nevoie de semnături originale, pe hârtie, pe tabelele de susținere. Pot semna toți cetățenii români cu drept de vot, indiferent de zona sau țara de reședință, cu condiția să aibă buletin sau pașaport românesc. Conform legii, un alegător poate susține un singur candidat, partid sau alianță politică prin semnătura sa de susținere.

8. Q: Cine poate aduna semnături de susținere, care este procedura de colectare a semnăturilor și care va fi strategia de colectare a acestora?

Poate semna și aduna semnături de susținere orice persoană care are drept de vot. Strategia de colectare a semnăturilor este prin centre județene, cu câteva persoane de contact pentru fiecare județ, pentru România și persoane de contact pentru diaspora. Înainte de lansarea campaniei de strângere de semnături de susținere vom centraliza toate mesajele de voluntariat și vom publica cateva persoane de contact pentru fiecare județ pentru colectarea semnăturilor de susținere. Încercăm să pregătim cât mai eficient logistica necesară colectării semnăturilor și, pentru ca vor fi mulți oameni implicați în acest proiect, vom încerca să lucrăm cu responsabili de zone, persoane individuale sau echipe de lucru. Vom publica o hartă  interactivă cu persoanele de contact din fiecare județ, astfel încât fiecare voluntar să poată identifica ușor persoana cea mai apropiată cu care poate intra în contact pentru predarea semnăturilor. Legat de costurile implicate de acest demers, precizăm că ne asumăm acoperirea cheltuielilor de deplasare și alte cheltuieli inevitabile presupuse de acest proces de adunare a listelor de semnături de susținere.

9. Care este miza?

Miza este reprezentată de felul în care valorile de bază ale societății vor fi percepute și protejate în țara noastră și în Europa. Mai mult, miza este dincolo de percepție, și are de a face lu felul în care se dau legile.

 Art. 16 din Declarația Drepturilor Omului spune răspicat: “familia constituie elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului.” Din nefericire, asistăm la un declin al felului în care acest articol este înțeles și respectat la nivelul instituțiilor și societății în Europa. Când membrii unor minorități active, vocale și determinate, ajung să dicteze felul în care se legiferează pentru toți membrii societății, asistăm la o tiranie a acelei minorități aspura întregii societăți, ori acest lucru mi se pare inacceptabil. De dragul corectitudinii politice, sunt sacrificați cei mai mulți, iar oamenii care reprezintă majoritatea ajung să fie constrânși și condiționați de agenda unei minorități active, în domenii ce țin de viața lor privată: felul în care își educă copii, felul în care aceștia li se adresează părinților, educația sexuală și multe alte aspecte. Nu este cazul acum să intrăm în amănunte.

Imaginați-vă doar două situații ipotetice.

Prima: pentru a nu leza în nici un fel percepția pe care, în eventualitatea unei adopții de către un cuplu format din parteneri de același sex, copiii acestora ar putea să o aibă despre părinții adoptivi, parinții naturali ar fi obligați să își educe copiii în așa fel încât aceștia să nu li se adreseze niciodată în public cu formula: mamă sau tată. Formula corectă ar fi: părinți, fără nici o trimitere la identitatea de gen, pentru a nu creea vreun sentiment de inferioritate copiilor adoptați de către cupluri unisex.

Doi: imaginați-vă că peste câțiva ani, în România are loc următoarea întâmplare: doi parteneri de același sex, în condițiile în care căsătoriile unisex ar fi posibile legal (vorbim ipotetic), solicită unui preot sau pastor oficierea religioasă a căsătoriei lor. Preotul sau pastorul, din motive de conștiință refuză să facă acest lucru, nefiind conform cu crezul bisericii din care face parte. Cuplul se adresează instanței cu plângerea de discriminare pe motive de identitate de gen, iar instanța va hotărî, în cel mai bun caz o amendă penală, sau închisoare cu suspendare, sau închisoare cu executare pentru cel sau cea care a refuzat oficierea religioasă a acelei căsătorii.

Cum vi s-ar părea? Situațiile ipotetice enunțate anterior nu țin de domeniul fanteziei, sunt lucruri care în alte societăți s-au petrecut, și care, în ciuda faptului că România este o țară majoritar creștină, se pot întâmpla și la noi, dacă creștinii refuză să își exprime și la nivel politic poziția în aceste chestiuni. Să ferească Dumnezeu, ca într-o țară preponderent creștină, creștinii să fie condiționați legal de agenda unei minorități foarte active și foarte determinate. De dragul toleranței, s-ar ajunge la lipsa de toleranță față de credințele și practicile religioase ale celor mai mulți, ceea ce poate fi corect din punct de vedere politic, dar mi se pare inacceptabil din punct de vedere moral.

Nu am spus încă nimic în acest răspuns legat de miză, despre dreptul la viață și respectarea demnității tuturor oamenilor, inclusiv al celor nenăscuți: dreptul la viață este primul drept fundamental pe care îl are o ființă umană, este dreptul elementar care, dacă îi este încălcat, nu mai putem vorbi despre alte drepturi. Dezbaterea despre avort ar trebui sa se mute la un nivel mult mai profund: ce este viața? Dacă copii nenăscuți sunt ființe vii, ceea ce ține de evidență și de bun simț, atunci nu mai are rost alegerea între pro-life și pro-choice, pentru că primul, și cel mai elementar drept, este dreptul la viață și nici o alegere a unei alte ființe umane nu poate nega acest drept pe care orice om îl are. În această privință, perspectiva mea este următoarea: dacă avortul nu este greșit, atunci nimic pe lume nu este greșit. Viitorul unei națiuni sunt copiii ei. Viața trebuie protejată în toate stadiile ei de dezvoltare și manifestare.

Revin: miza o reprezintă felul în care va arăta viitorul nostru, mediul în care vor crește și vor socializa copiii noștri.

10.  Q: Care sunt șansele de reușită? Pe ce sprijin mizați?

Înainte de a răspunde la această întrebare, ar fi de răspuns la o altă întrebare, principială: merită? E nevoie de un astfel de proiect? Mai ales ca și creștini, ar trebui să dăm răspunsuri oneste la întrebările de principiu, iar dacă răspunsurile la aceste întrebări ne determină să acționăm, ar trebui să mergem înainte, să facem ceea ce se poate face și trebuie făcut și să lăsăm șansele în seama lui Dumnezeu. Întrebarea esențială este: ar fi oportun ca vocea creștinilor din România, care, fiind cetățeni europeni, au dreptul de a fi reprezentați, să fie auzită cu claritate și limpezime la Bruxelles, pentru a vorbi pentru viață, pentru familie, pentru valorile creștine ale poporului român, care, în proporție covârșitoare se declară creștin? Eu cred că da, așa că merg înainte.

Mizez pe sprijinul tuturor oamenilor de bine din țara aceasta, indiferent de confesiunea creștină din care fac parte, mizez chiar pe sprijinul celor care nu împărtășesc neapărat perspectiva creștină asupra lumii și vieții, dar care consideră de domeniul normalității, al bunului simț, faptul că viața și demnitatea fiecărei ființe umane trebuie respectată, că familia înseamnă un bărbat și o femeie, și care pun preț pe respectarea libertății religioase și de conștiință a fiecărui om. Indiferent care sunt diferențele doctrinare sau de credințe, de perspectivă asupra lumii și a sensului vieții, cred că există un fond comun, care ne unește dincolo de diferențele dintre noi. Nu promovez aici ecumenismul: dimpotrivă, fiecare este liber să rămână așa cum este. Obiectivul acestui proiect este de natură politică: reprezentarea vocii comune a tuturor celor care cred în valorile pro-familie, pro-viață și pro-libertate, și promovarea unui cadru legal favorabil acestor valori.

Cred că șansele sunt reale, cred că o candidatură cu adevărat independentă vine pe un fond de așteptare al societății românești. Cred că oamenii s-au săturat să nu aiba alternative și, începând cu aceste alegeri, vor vrea să voteze nu doar cu rațiunea, alegând răul mai mic, ci și cu inima, alegând binele: viața, protejarea familiei, libertatea de conștiință.

Cred de asemenea că ar fi un gest de normalitate ca cetățenii României, o țară preponderent creștină, să trimită între cei 32 europarlamentari măcar unul care să aibă o platformă electorală centrată pe valorile esențiale ale poporului român: respectul pentru viață, respectul pentru familie și respectul  pentru libertatea religioasă și de conștiință.

Vă mulțumim pentru că citiți acest text și credem că împreună vom reuși un gest de normalitate pentru România: să trimitem în PE un om care să reprezinte în mod onest și onorabil interesele creștinilor români, o voce clară și limpede, competentă care să vorbească deschis, dar răspicat pentru familie, pentru viață și pentru libertatea de conștiință. Pentru noi este o onoare, un privilegiu, că ne-am “intersectat”, că avem ocazia să lucrăm împreună pentru însănătoșirea acestei țări.

Site campanie: www.costea-parlamentuleuropean.ro

Site profesional: www.costealaw.com

© 2014 Peter Costea Candidat independent pentru Parlamentul European. Toate drepturile rezervate.

1 comentariu

  1. Scrisoare deschisa catre domnul Peter Costea
    Stimate Frate Peter Costea, candidat “independent” la Europarlamentare, cu riscul de a va face publicitate, si a va face cunoscut, va adresez urmatoarea scrisoare deschisa: Sunt un simpatizant al unei biserici neoprotestante din Romania si pana nu de mult un sustinator infocat al dumneavoastra. In momentul in care am aflat ca un frate de-al nostru, neoprotestant, s-a inscris in cursa pentru alegerile Europarlamentare din 25 mai 2014, ca si candidat independent
    pentru Parlamentul European, m-am bucurat foarte mult si in acelasi timp m-am hotarat sa va sustin cu toata forta si puterea, pentru ca dumneavoastra sa castigati mandatul de europarlamentar si astfel sa puteti fi o voce puternica care sa ne reprezinte si sa sustina valorile moralei crestine in Parlamentul European.
    Din nefericire aceasta bucurie a incetat mai repede decat mi-as fi putut imagina. – In primul rand am constatat ca dumneavoastra vorbiti in numele romanilor si faceti referire la problemele lor cu toate ca sunteti plecat din tara de peste 30 de ani si astfel nu v-ati confruntat si nici nu aveti cum sa stiti care sunt cu adevarat problemele noastre. – In al doilea rand, dumneavoastra va prezentati inainte noastra ca un sustinator al familiei si al valorilor ei, in timp ce dumneavoastra pana la aceasta varsta, de aproape 60 de ani, nu ati fost casatorit niciodata si nu aveti copii. Cum puteti vorbi cu atata usurinta si lejeritate despre un lucru atat de complex si de important, cum este familia, lucru fata de care dumneavoastra sunteti strain? – In al treilea rand, dumneavoastra ne-ati fost prezentat si ati fost facut cunoscut bisericilor neoprotestante din Romania prin intermediul U.C.D.R Cluj. Dureros si inadmisibil este faptul ca nici nu ati intrat bine in campania electorala si dumneavoastra v-ati si lepadat de aceasta institutie care v-a sustinut neconditionat si care v-a promovat in toata tara. Ma intreb care va fi atitudinea si comportamentul pe care il veti adopta in varianta obtinerii unui mandat de Europarlamentar!? – In al patrulea rand, v-ati prezentat inaintea noastra ca un bun crestin, reprezentant al bisericilor neoprotestante si nu in ultimul rand ca si candidat independent la aceste alegeri europarlamentare, lucru care a contat foarte mult pentru noi. Nu mica mi-a fost mirarea cand am descoperit ca de fapt dumneavoastra nu sunteti nici pe departe independent, asa cum ati promis si asa cum sustineti, ci dimpotriva sunteti mai mult decat inregimentat politic (lucru necondamnabil in general dar regretabil in acest context). – In al cincelea rand, inteleg reticienta si supiciunea fratilor baptisti in a va sustine si promova in aceasta incercare a dumneavoastra de a ajunge europarlamentar, retinere manifestata in ciuda faptului ca sunteti membru al acestei biserici. Si cu aceasta am spus si am inteles tot, ce este drept destul de tarziu, dar mai bine mai tarziu decat niciodata.
    Frate Peter Costea, cum credeti ca este posibil ca dumneavoastra sa fiti intr-un parteneriat si parte a unui protocol (ce este drept, supersecret) cu domnul Victor Ponta si Partidul Social Democrat si in acelasi timp sa ne dati lectii despre cum trebuie sa fie un independent cat si despre valorile crestine? Stimate frate, cum explicati dumneavoastra acest fapt? Stiti, sau poate ca nu vreti sa stiti, ca bisericile neoprotestante nu s-au implicat si nu se vor implica in a sustine un partid politic si totusi prin demersurile dumneavoastra ati compromis grav valorile si prestigiul bisericilor neoprotestante, cat si ideea de independent. Aservindu-va unui important lider politic si partidului sau, in speranta de a obtine anumite beneficii vremelnice, ati vandut pe nimic increderea si speranta a sute de mii de credinciosi din Romania.
    Stimate frate! Daca mai aveti catusi de putina constiinta va rog sa iesiti public si sa va asumati fara rezerve ceea ce sunteti dumneavoastra cu adevarat, in niciun caz crestin neoprotestant practicant, precum si sa faceti cunoscut protocolul parteneriatului politic pe care il aveti cu domnul Victor Ponta si Partidul Sociat Democrat. Este dreptul dumneavoastra sa incheiati orice protocol doriti si cu oricine doriti, dar nu in numele bisericilor neoprotestante si nici ca reprezentant al lor. Daca initial eram un infocat sustinator al dumneavoastra, va asigur stimate frate ca incepand de astazi aveti in mine si in fratii mei, cei mai puternici adversari ai dumneavoastra. Cu durere si cu amaraciune in suflet va aduc la cunostinta faptul ca locul dumneavoastra nu este nici in Parlamentul European si nici in randul credinciosilor neoprotestanti, pentru ca ne-ati inselat, ne-ati mintit si ati incercat sa va folositi de noi pentru a va atinge obiectivele personale si meschine. Nici macar nu ati asteptat sa vedeti daca veti intra, sau nu, in aceasta breasla a politicienilor, ca ati si adoptat aceeasi atitudine si v-ati insusit acelasi comportament duplicitar si immoral, la fel ca majoritatea politicienilor din Romania. Rusine, stimate frate! Rusine!
    Noi, cu siguranta vom merge la vot, pentru ca este o indatorire cetateaneasca, dar nu vom vota “entitati politice”. Biserica a votat si va vota mereu doar persoane, oameni care sustin si promoveaza principii si valori morale, care stiu sa ramana statornici in fata oricarei tentatii sau furtuni.
    P.S. In cazul in care dumneavoastra nu veti avea taria si puterea morala sa va asumati public toate aceste lucruri, va atentionez ca voi face cunoscut numele persoanelor care au intermediat acest demers josnic. (pentru cunoscatori – un pastor din Bucuresti si un important membru al Guvernului Romaniei).
    20.05.2014
    Alexandru Anap
    anapalexandru@yahoo.com

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here