Apariție editorială: Embrionul și sufletul lui la sfinții Părinți și în izvoarele filozofice și medicale grecești

1.293 views
0
DISTRIBUIȚI

M.-H. Congourdeau_Embrionul si sufletul luiVă anunțăm apariția în limba română a cele mai bune monografii privitoare la embriologia antică. Include problematica vieții prenatale în Sf. Scriptură si la Sf. Părinți răsăriteni:

MARIE-HÉLÈNE CONGOURDEAU: Embrionul și sufletul lui la sfinții Părinți și în izvoarele filozofice și medicale grecești (secolele VI î.Hr. – V d.Hr.), în românește la Editura Deisis, Sibiu 2014.

De cateva decenii embrionul e in inima actualitatii si a dezbaterilor contemporane. De secole dreptul la viata, atat inainte, cat si dupa nastere, parea un fapt castigat. Legalizarea avortului a repus in discutie acest drept la viata inainte de nastere, facand sa para ca embrionul are un statut diferit inainte si dupa data de la care nu se mai poate practica avortul.

Ce anume diferentiaza un embrion de un conglomerat de celule? Trebuie oare sa consideram ovulul uman fecundat drept un animal (experimentarea pe un animal nepunand aceleasi probleme etice), sau chiar drept o planta? Ce anume este o fiinta umana? Din care moment anume trebuie ea considerata ca atare? Exista criterii observabile ale unei schimbari de statut intre conceptie si nastere? Iata intrebari foarte actuale.

Daca privim la ceea ce se spunea despre aceasta chestiune in primele secole ale istoriei crestinismului, ne dam seama ca se puneau exact aceleasi intrebari. Or in acea epoca oamenii reflectau deja cel putin de cateva sute de ani asupra acestor intrebari, ceea ce insumeaza cel putin doua mii sase sute de ani de reflectie asupra embrionului.

Merita deci osteneala sa vedem cum anume au pus primii crestini aceste intrebari, seculare deja pe vremea lor, si sa vedem in ce masura crestinismul a dat raspunsuri specifice si daca aceste raspunsuri ne pot ajuta in dezbaterea actuala. (Marie-Helene Congourdeau)

CUPRINS

PROLOG. Sfinții Părinți și întrebările despre embrion

CARTEA I – Epopeea unui suflet: nebuloasa preexistențialistă
I. Variațiuni preplatoniciene
II. Variațiuni platoniciene și neoplatoniciene
III. Variațiuni ale iudaismului elenistic
IV. Variațiuni gnostice
V. Ispita preexistențialistă în Biserica veche

CARTEA A II-A – Ireductibilii sufletului neseparabil
I. Filozofii
II. Medicii
III. Tradiția biblică
IV. Creștinii împotriva epopeii sufletului

CARTEA A III-A  – Cum vine sufletul în embrion
I. Un trup pentru suflet
II. Întrebări universale
III. Embrionul, trup și suflet

CONCLUZIE: Geneza unei priviri creștine asupra embrionului și a sufletului său

EPILOG. Însuflețirea embrionului uman la Maxim Mărturisitorul
I. Un context istoric dramatic
II. Ambigua secunda și pericolul origenist
III. Epistolele 12, 13, 15 și pericolul monofizit

M.-H. Congourdeau_Embrionul si sufletul lui

MARIE-HÉLÈNE CONGOURDEAU, născută pe 22 decembrie 1947 la Amiens, căsătorită, are cinci copii și opt nepoți. Doctor în istorie în 1976, profesor de istorie în învățământul liceal între 1971–1981, din 1981 până în 2012 a activat în calitate de cercetător specializat pe istoria religioasă și medicală bizantină în cadrul Centrului Național de Cercetare Științifică al Franței (CNRS). În 2005 a susținut la Sorbona examenul de abilitare pentru conducerea de cercetări cu o teză despre Embrion și sufletul său în izvoarele grecești (secolele VI î.Hr. – V d.Hr.) publicată în 2007 și tradusă în românește în volumul de față.

Membră între 1967–1974 a grupării și revistei romano-catolice Résurrection, dna M.-H. Congourdeau este actualmente membră a comitetului de redactare a versiunii franceze a revistei teologice internaționale romano-catolice Communio înființate în 1972 de H.U. von Balthasar, H. de Lubac, J. Ratzinger, L. Bouyer și alții. Din 1983 și până astăzi face parte din comitetul de redactare a Revue des Études Byzantines.

În consens cu mișcarea neopatristică franceză, din 1990 dna M.-H. Congourdeau participă, iar din 2000 e directoare a colecției „Les Pères dans la foi” publicate de Éditions J.-P. Migne, serie care-și propune restituirea în traduceri comentate moderne pentru publicul francez nespecializat a textelor majore ale tradiției patristice. Din 1990 încoace a contribuit cu introduceri și note la opt volume cuprinzând: capitolele duhovnicești ale lui Diadoh al Foticeii (1990), scrieri ale lui Evagrie Ponticul (1992), Catehezele mici ale lui Teodor Studitul (1993), tratatele despre icoană ale lui Ioan Damaschinul (1994), texte patristice despre Dumnezeu și rău (1997), dialogul despre suflet și înviere al lui Grigorie al Nyssei (1998), omiliile lui Sofronie al Ierusalimului (1999), texte despre astrologie ale sfinților Părinți (2003). Tot aici a tradus, introdus și comentat în colaborare un volum cu textele despre agonia lui Hristos ale lui Maxim Mărturisitorul (1996), altul cu textele despre embrion ale lui Tertulian, Grigorie al Nyssei, Augustin și Maxim Mărturisitorul (2000), Cuvintele și epistolele duhovnicești ale lui Teolipt al Filadelfiei (2001) și tratatul Despre facerea lumii al lui Ioan Filopon (2004).

În 1989–1990 a publicat în colecția „Sources Chrétiennes”, nr. 355 și 366, ediția critică a tratatului Despre viața în Hristos al lui Nicolae Cabasila. Isihastul laic umanist Nicolae Cabasila este de altfel unul din polii structuranți ai activității științifice a dnei M.-H. Congourdeau, care are în șantier o biografie a lui Nicolae Cabasila pe fundalul epocii sale cu restituirea în context a scrierilor sale uitate. În acest sens a publicat în 2010 la Editura Belles Lettres o ediție comentată a Corespondenței lui Nicolae Cabasila, iar în 2013 la Beauchesne dosarul surselor privitoare la Zeloți. O mișcare de revoltă urbană în Tesalonicul secolului XIV. Alte volume sunt în pregătire.

Celălalt pol e reprezentat de medicina bizantină despre care a publicat pe lângă monumentala teză de abilitare despre Embrion și sufletul său (din volumul de față) zeci de studii de specialitate și a coordonat volume colective pe tema embrionului și animării lui în Antichitatea greacă, latină și tradițiile ebraică, creștină și islamică (Vrin, 2008) sau filozofiei și științei în Bizanț (Leuven, 2006).

În pregătire se află un volum despre epidemii, seisme, războaie și alte catastrofe naturale și sociale și percepția lor în lumea bizantină.

Dna M.-H. Congourdeau este și autoarea a două romane: Le silence du roi David (1999) și Quand viendra le Jour de Seth (2003).

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here