Sarcina „neplanificată”: o abordare eronată

1.633 views
0
DISTRIBUIȚI

de Rebecca Oas, PhD

Institutul Guttmacher a anunțat recent un studiu care afirmă că, la nivelul anului 2012, 40% dintre sarcinile la nivel mondial sunt neintenționate, procentul nediferind semnificativ față de cel din 2008.

Previzibil, în studiu se afirmă, de asemenea, că respectivele „constatări evidențiază necesitatea creșterii investițiilor în servicii contraceptive”.

Să analizăm aceste afirmații punct cu punct:

1) Ce înseamnă, mai exact, „neintenționate”?

Studiul ne oferă pe post de definiție următoarea tautologie utilă:

„Sarcinile neintenționate reprezintă sarcinile neplanificate, avorturile induse și pierderile de sarcină rezultate din sarcini nedorite.”

(Este uluitor ce acceptă jurnalele academice în prezent.) Din fericire, Institutul Guttmacher a publicat un ghid mai cuprinzător cu privire la taxonomia sarcinilor după intenție.

Indicatorii convenționali de măsură a sarcinilor neintenționate sunt concepuți pentru a reflecta intențiile unei femei înainte ca aceasta să rămână gravidă. Sarcinile neintenționate sunt sarcini raportate ca fiind sau nedorite (adică, s-au produs la un moment la care nu era dorit niciun copil sau nu se doreau alți copii față de cei existenți) sau apărute la un moment nepotrivit (adică, s-au produs mai devreme decât se dorea). În contrast, sarcinile sunt descrise drept dorite dacă sunt raportate a se fi produs la „momentul potrivit” sau mai târziu decât se dorea (din cauza infertilității sau dificultăților de concepție). Un concept asociat cu cel de sarcină neintenționată este acela de sarcină neplanificată – care s-a produs în timp ce femeia utiliza o metodă contraceptivă sau când aceasta nu dorea să rămână gravidă, dar nu a utilizat o [astfel de] metodă. Intențiile se măsoară sau se raportează frecvent numai pentru sarcinile încheiate cu nașterea de copii vii; sarcinile terminate în avort se presupun, în general, ca fiind neintenționate. Toate aceste definiții presupun că sarcina este o alegere conștientă.”

Am inclus întregul paragraf pentru a demonstra incongruența ultimei propoziții. Institutul Guttmacher pare a crede că 40% din deciziile conștiente ale lumii sunt neintenționate. Dacă acesta este cazul, poate că este nevoie de medicație, dar nu neapărat de tip contraceptiv.

2) Regiunile cu un „necesar neacoperit” (pentru cei care urmăresc articolele externe, expresia propagandistică uzitată în engleză este unmet need – n.n.) mare de contraceptive nu au neapărat cele mai mari rate de sarcini neintenționate.

Noul raport afirmă că Africa are cea mai mică rată de sarcini neintenționate din lume (35%), comparativ cu 45% în Europa și 51% în America de Nord. Aceasta, în ciuda faptului că Africa este prezentată în repetate rânduri ca regiunea cu cel mai mare „necesar neacoperit” de contraceptive. Conceptul de „necesar neacoperit” este profund defect și, după cum am explicat aici, chiar și în Africa, mai puțin de 2% dintre femeile căsătorite afirmă că motivul pentru care nu folosesc contraceptive este lipsa accesului la acestea.

Articolul enunță:

„Proporția de sarcini neintenționate poate fi scăzută în societățile tradiționale, în care multe cupluri doresc familii mari.”

Așadar, decizia conștientă funcționează aici. Totuși, promovarea constantă a contraceptivelor la aceste societăți tradiționale are un efect – aceasta poate, în fapt, să crească procentul de sarcini neintenționate. Ca explicație pentru motivul nemodificării semnificative a ratelor de sarcini neintenționate din 2008, în ciuda extinderii accesului la contraceptive la nivel global, autorii scriu:

„Această constatare nu este surprinzătoare deoarece, deși creșterea utilizării contraceptivelor ar putea cauza o scădere a proporției de nașteri neplanificate, dorința tot mai mare de a avea familii mai mici poate cu ușurință contrabalansa efectele utilizării contraceptivelor asupra acestei proporții.”

Să ne gândim un moment la acest lucru: utilizarea sporită a contraceptivelor este asociată cu o dorință de a avea mai puțini copii. Deci, de ce ar crește acest lucru rata sarcinilor neintenționate, cu excepția cazului în care utilizarea contraceptivelor ar avea o probabilitate mare de a da greș?

3) Contraceptivele au o probabilitate mare de eșec

După cum am menționat mai sus, atât Europa, cât și America de Nord au rate ale sarcinilor neintenționate peste media la nivel global, în ciuda faptului că sunt regiuni industrializate, dezvoltate, cu fertilitate scăzută. Acum, mai ales în lumina recentelor hotărâri ale Curții Supreme, unele voci vor susține că, în Statele Unite, accesul la contraceptive rămâne o problemă, dar dacă, în schimb, ne îndreptăm atenția asupra Angliei, iată ce observăm:

„Dintre țările dezvoltate, Anglia are cea mai mare rată a sarcinilor nedorite după Statele Unite (SUA). Comparativ cu SUA, unde acoperirea contraceptivelor este limitată din cauza dificultăților legate de asigurări și rambursări, în Anglia contracepția este furnizată gratuit de către National Health Service (Serviciul Național de Sănătate – NHS) și utilizată de 88% dintre femeile cu risc de sarcină.”

Așa este, contracepția este disponibilă gratuit, guvernul susținând-o legislativ, și o mulțime de femei o folosesc. Rămân, de asemenea, gravide, și multe doresc să avorteze. British Pregnancy Advisory Service (Serviciul Britanic de Consultanță în Sarcină) a publicat, anterior în anul curent, noi date care afirmă că două treimi dintre femeile care s-au prezentat la această instituție pentru avort foloseau un contraceptiv atunci când au rămas gravide. (Discut această chestiune aici.)

4) Dacă descoși un lobbist pro-contracepție, descoperi un lobbist pro-avort

Continuând prezentarea datelor British Pregnancy Advisory Service, cel mai semnificativ citat este acesta, al directorului general al organizației:

„În cele din urmă, femeile nu își pot controla fertilitatea numai prin contracepție, și au nevoie de servicii de avort accesibile, ca plasă de siguranță pentru ocaziile în care contracepția le dezamăgește.”

Noul raport Guttmacher nu face apel explicit pentru creșterea accesului la avort, deși organizația o promovează fără echivoc în multe din publicațiile sale. Totuși, date fiind eșecurile, din motive de eroare umană și tehnice, chiar și ale celor mai moderne forme de contracepție, sarcinile vor continua să apară și, deși mulți lobbiști pro-contracepție cer sprijinul comunității pro-viață, afirmând că produsele lor vor reduce numărul avorturilor, rar se găsește vreunul care să declare explicit că, în cazul producerii sarcinii, femeii nu ar trebui să i se ofere avortul.

5) Sarcinile neintenționate (și chiar și cele nedorite) au deseori ca rezultat copii iubiți

Părinții copiilor-„surpriză” au o probabilitate mare nu numai de a-i accepta și a-i iubi pe acești copii, ci și de a-i „reclasifica” drept intenționați de la început – spre disperarea autorilor complexelor taxonomii ale doririi sarcinii. Câteva fragmente din noul articol:

„rezultatele sunt, probabil, influențate de modificarea atitudinilor femeilor față de aceste nașteri în timp.”

„unele femei, care declară că nu vor să rămână gravide, dar apoi rămân gravide și au un copil, raportează ulterior că sarcina a fost intenționată”

„unele sarcini nedorite la momentul concepției pot fi raportate, câteva luni sau ani mai târziu, ca fiind venite la un moment nepotrivit sau dorite”

Întrucât această tendință ar putea genera estimări mai reduse ale sarcinilor neintenționate, autorii au luat precauții pentru a colecta datele într-un mod care să asigure că „femeile ar putea fi mai puțin înclinate să raționalizeze statusul planificării acestor sarcini”.

Deși un anumit grad de detaliu tehnic este de așteptat într-o lucrare academică, merită menționat că această „raționalizare a statusului planificării” ar putea fi descrisă, de asemenea, nu doar ca acceptarea unei sarcini-surpriză, ci și ca dezvoltarea unui atașament atât de mare față de copil, încât acesta să nu poată fi considerat decât ca fiind dorit de la început. Desigur, unele femei (și bărbați) găsesc că această acceptare se instalează cu mai puțină ușurință:

„se poate de asemenea argumenta că nașterile pe care femeile continuă să le considere neintenționate, chiar și retrospectiv, sunt acelea pe care o femeie a avut o dorință deosebit de puternică sau persistentă de a le evita.”

S-ar mai putea argumenta, în plus, că dacă Institutul Guttmacher ar fi într-adevăr interesat să facă ceva util pentru femeile cu sarcini neintenționate, ar putea studia factorii care tind să încurajeze acceptarea copiilor de către femei și căuta modalități de a promova aspectele respective la nivel global și regional.

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here