Uterele voastre ne aparțin

2788
0
DISTRIBUIȚI

Stânga nu se mulțumește cu actuala colonizare a uterelor femeilor: vrea să ne victimizeze mai mult și mai devreme. Sterilete pentru toată lumea! O reacție la faptul că Academia Americană de Pediatrie recomandă contraceptive implantabile/injectabile periculoase pentru adolescente tinere. Articol de Joy Pullmann – director de redacție la The Federalist și research fellow în educație la The Heartland Institute. În original la The Federalist.

Presupusul nou consens medical cu privire la contracepție pare atât de rațional. Implantarea de la început a contraceptivelor cu durată lungă de acțiune la tinere va reduce avorturile, costurile cu ajutoarele sociale, numărul de copii care cresc fără tată și obstacolele din calea opțiunilor femeilor. The Atlantic și alții numesc această viziune noua „transformare în materie de contracepție”, noua modalitate corectă de a trata rata astronomică a mamelor necăsătorite din America.

Se pare că depopulaționiștii s-au reunit din nou, decizând asupra unei noi strategii de a controla viața sexuală a tuturor celorlalți. Țineți minte cum Stânga numește un astfel de comportament colonialism, atâta timp cât îl practică bărbații albi? Este ciudat, pentru că bărbații constituie încă majoritatea ginecologilor (deși, aparent, nu pentru multă vreme), ei fiind aceia care judecă această problemă și care vor culege beneficiile financiare ale deciziei lor.

Se vor introduce dispozitive de control al populației, care eliberează substanțe chimice, în femeile tinere și mai ales cele sărace, care nu cunosc prea multe despre efectele medicale pe termen lung – ceea ce, din întâmplare, le predispune pe adolescente să devină disponibile sexual în orice moment. Ce ar putea să meargă prost?

Avorturile nu se reduc, devin invizibile

Când am luat în considerare contracepția reversibilă cu durată lungă de acțiune (CRDLA), era foarte important să găsesc ceva care să nu-mi avorteze copiii în mod invizibil. Știam că un număr semnificativ de contraceptive populare includ mecanisme de siguranță care împiedică implantarea unui copil foarte mic în uterul sterilizat chimic, ulterior formării acelei persoane umane unice, cu propriul ADN. Aceasta se poate numi doar avort chimic, iar eu nu vreau așa ceva.

În cele din urmă, am ales dispozitivul intrauterin (DIU) din cupru. Suna mai natural decât să îmi pompez artificial în corp hormoni sintetici sau ideea înfiorătoare de a-mi pune capăt menstruației cu mult înainte de menopauză. Era doar cupru, nu? Un element spermicid natural, din pământ. Principalul risc era să mi se perforeze uterul și, deși sună înfricoșător, nu se întâmplă prea des, deci poate că puteam paria că nu voi fi acea una din 1.000 de femei căreia i se întâmplă. Aș fi putut, de asemenea, să fiu una dintre femeile (una din zece în rândul femeilor care au născut copii și una din cinci în rândul celor care nu) care au dureri menstruale mai mari din cauza dispozitivului, dar din nou, riscul părea mic și, ei bine, în cel mai rău caz ar fi fost o săptămână proastă în care mi-aș fi dat seama și 900 de dolari duși pe apa sâmbetei.

Da, aşa suna în capul meu în forma cea mai pozitivă, dar o parte din mine se îngrozea la gândul potențialului de perforație uterină, deoarece mi-ar fi plăcut să mai fac unul sau doi copii. Așa că am amânat. Și mă bucur enorm că am făcut așa, deoarece între timp am aflat că DIU din cupru omoară și ele copii mititei. Această descoperire m-a înfuriat, fiindcă petrecusem cu grijă ore întregi căutând informații privind exact această chestiune și nu găsisem nicio expunere clară a adevărului. M-am simțit trădată. Nu era nimeni suficient de preocupat de interesele mele încât să îmi ofere informații clare și corecte cu privire la ceva care putea să îmi modifice corpul și viața atât de drastic?

Evident că nu, până când nu am găsit articolul Donnei Harrison, să-i dea Dumnezeu sănătate. Dar astfel rămâne un adevăr inconfortabil pentru cei care doresc să colonizeze uterele femeilor cu dispozitive intrauterine. Implantarea a mii sau chiar milioane de femei cu DIU nu va reduce avorturile. Poate că va reduce avorturile cu chiureta sau aspiratorul, dar va crește numărul avorturilor chimice. Vom trece de la avorturile foarte vizibile la cele invizibile. Este posibil ca acest lucru să aline conștiințele femeilor, dar numai pentru că vor fi înșelate deliberat, crescând astfel sentimentul de trădare în masă, odată ce vor afla adevărul.

Nu știm suficient despre contracepția cu durată lungă de acțiune

Inițial, am fost foarte încântată când am auzit că Melinda Gates oferă o parte din zilioanele de dolari pe care le deține pentru cercetarea în domeniul contracepției. Nu mă încântă așa de tare opțiunile contraceptive existente. Acestea par să presupună să pompez medicamente în corpul meu sau creează un sentiment de falsă siguranță, care ascunde o rată de eșec de 1/5. Cu alte cuvinte, cele mai eficiente metode contraceptive îmi îmbibă corpul cu chimicale, iar cele mai puțin eficiente sunt, ei bine, nu tocmai eficiente. Dat fiind că soțul meu și cu mine părem dăruiți cu fertilitate, nu sunt dispusă să mă deranjez să aplic plasticuri și geluri, dacă oricum vom face un copil. În condițiile acestea, mai bine să ne distrăm până la capăt, nu?

Așadar, speram că Gates va putea să rezolve astfel de probleme. Nu putem să găsim ceva a) ieftin, b) eficient dar fără a omorî ființe umane și c) fără efecte secundare îngrozitoare sau necunoscute? Fiindcă adevărul este că, deși DIU și pilula există de suficient timp pentru a le studia efectele practic pe întregul ciclu de viață al unei femei, nu au existat suficiente femei, care să și le implanteze pe o perioadă suficient de lungă sau de la o vârstă suficient de tânără, pentru a ști ce se întâmplă dacă le băgăm [adolescentelor] în uter acel T îmbibat cu chimicale începând de la 13 ani și pe termen nedefinit. Și ceea ce începem să descoperim despre contraceptivele de a doua generație este, sinceră să fiu, groaznic de terifiant.

Căutați Mirena sau Yaz pe Google. Au fost femei care au murit. Și, sincer, nu mi se pare că vreunui personaj din protipendada bogată și puternică, cum ar fi Gates, îi pasă suficient pentru a cerceta odată ce le facem femeilor, în numele intereselor lor. Mai degrabă, consider că cei care pretind a vorbi în numele femeilor ocultează sau refuză să dea curs cercetărilor care ne-ar putea fi realmente de folos. Este foarte clar că cercetările privind consecințele negative ale contracepției sunt fie neefectuate vreodată, fie ignorate atunci când vreun suflet curajos le efectuează. Pentru mai multe detalii, citiți mai jos. Din acest motiv, sunt multe necunoscute referitoare la implantarea de CRDLA fetelor imediat ce acestea ajung la pubertate. Și ceea ce nu știm ne-a făcut deja rău.

depo-provera

Efectele secundare includ BTS și detresă emoțională

Efectele secundare includ, de asemenea, inundarea mediului înconjurător (și, implicit, a hranei și apei noastre) cu hormoni care alterează corpul și mintea. Lobbiștii pilulei par să creadă că nu există nicio altă consecință negativă a sexului, în afară de copii (ceea ce, pentru femeile ca mine, sună complet anapoda, deoarece bebelușii sunt minunați). Există însă multe altele, și toate oferă motive ferme pentru a nu trata contraceptivele ca pe bomboane, și nici măcar ca pe spălatul pe dinți sau purtarea unui aparat dentar. Primul: două treimi din adolescenții activi sexual își doresc să fi așteptat mai mult. Având în vedere gravitatea sexului și imaturitatea minților tinere, ceea ce au nevoie tinerii este ca adulții să îi avertizeze cum se vor simți referitor la această decizie mai târziu, cu mintea de pe urmă. Nu au nevoie să li se ofere un sentiment de falsă siguranță referitor la luarea în mod pripit a unei decizii care le va schimba toată viața. Distribuirea de contraceptive care nu presupun efortul sau atenția adolescenților și îndemnarea lor să se distreze, pentru că toată lumea merită să se simtă bine, sunt analoge cu a le pune în mână o sticlă de votcă și cheile de la un Ferrari ca să meargă la balul bobocilor.

Ei bine, bănuiesc că, în condițiile în care contraceptivele le scad femeilor interesul pentru sex, poate că distribuirea lor la tinere le va modela anti-sex pentru toată viața. Asta da, consecință nedorită! Lăsând totuși sarcasmul la o parte, femeile suferă disproporțional de bolile cu transmisie sexuală cel mai frecvent raportate. În plus, debutul sexual la o vârstă mai mică de 18 ani este asociat cu cancerul de col uterin.

Aș putea enumera și altele, dar aceia dintre noi ascunși cu capul în nisip de când au venit pe lume își dau seama, acum, că sexul poate aduce mult mai multe lucruri rele, nu doar copii. Or, femeile merită să cunoască toate riscurile asociate atunci când decid să întrețină raporturi sexuale cu oameni cu care nu vor să facă un copil, încercând să prevină apariția acelui copil printr-un război chimic împotriva propriului corp. Femeile merită să dețină puterea de a oferi un consimțământ informat față de toate comportamentele sexuale. Până în prezent, nu am primit nici pe departe acest drept. După această publicație a arătat deja, studiile cu rate mari de acceptare a CRDLA la femei tinere și sărace din Colorado și Missouri capătă o altă nuanță când aflăm că facilitatorii studiului le-au determinat pe tinere să accepte dispozitivele printr-o propagandă agresivă, nu prin descrieri imparțiale și oneste ale riscurilor și beneficiilor, așa cum ne-am aștepta de la un medic bun.

Femeile sărace vor copii

happy poor momsOri de câte ori discută despre femei și sarcini neplanificate, Stânga presupune, de obicei, că o sarcină neplanificată este același lucru cu o sarcină nedorită. Analog, presupune, de obicei, că femeile sărace nu vor copii, fiindcă abia se pot susține pe sine, deci de ce și-ar asuma responsabilitatea pentru o ființă umană cu și mai multe nevoi? Cercetările, însă, arată că această interpretare a ratelor mari ale mamelor necăsătorite și ale sarcinilor adolescentine este, dacă nu de-a dreptul falsă, atunci cel puțin destul de ambiguă. Studiile care au desfășurat interviuri cu femei sărace și femei care au născut în afara căsătoriei au constatat deseori că aceste femei își doresc copiii. Și doriseră, sau cel puțin nu părea să le deranjeze, posibilitatea de a avea un copil, înainte ca un copil să se fixeze în uterul lor.

Poate fi dificil pentru o femeie rece, de carieră, să își imagineze împlinirea pe care femeile o pot găsi în îngrijirea copiilor, ca mame. Când corespundeam acestui profil, era aproape imposibil pentru mine să conceptualizez maternitatea. Numai gândul la copii mă transforma ocazional într-o scorpie frigidă (puteți să îl întrebați pe iubitul cu care, ulterior, m-am căsătorit). Dar femeile care au mai puține resurse economice nu sunt atât de orbite de acestea. Luați în considerare acest articol din Harvard Magazine referitor la cercetarea lui Kathryn Edin privind căsătoria și familia în comunitățile sărace:

Dar chiar și atunci când consideră că o căsătorie este greu de atins, afirmă Edin, americancele cu venituri mici continuă să perceapă nașterea și creșterea de copii drept activitatea cu cea mai mare însemnătate din viețile lor: „O temă a lucrării Doing The Best I Can (Făcând tot ce pot) este aceea că bărbații săraci doresc într-adevăr să fie tați și valorizează într-adevăr paternitatea. Atât femeile, cât și bărbații de la baza ierarhiei socioeconomice percep faptul de a avea copii drept cea mai mare formă de împlinire” – date fiind perspectivele economice slabe și speranțele minime de ascensiune, statutul de părinte este unul dintre puținele aspecte identitare pozitive pe care le au la dispoziție.

Cu alte cuvinte, este greu să fii sărac, iar generarea unei mici „trupe” proprii, care să primească și să ofere dragoste, poate face viața să merite trăită. Femeile știu acest lucru, chiar dacă depopulaționiștii tot încearcă să ne spună că trebuie să ne conformăm viziunii lor pentru a trăi bine. Pretenția este ca toate femeile să ne facem copiii în termenii impuși de depopulaționiști, fără abateri. Dar femeile nu vor toate, neapărat, să se conecteze la același program de fertilitate. Vrem libertatea de a face alegerile proprii, la timpul nostru, conform concepției noastre despre ce este bine. Vrem o informare de calitate, ca să putem alege bine. Și vrem să existe oameni care să militeze ca noi să obținem cele mai bune informații și cea mai bună îngrijire, chiar dacă rezultatul nu se potrivește cu viziunea vreunui club megaloman privind ordinea mondială „corectă”. De ce este prea mult să cerem asta?

Recomandăm cărțile editurii „Anacronic”

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here