Ce obiecții morale se pot aduce la fertilizarea in vitro, dacă toți embrionii care se produc prin FIV sunt implantați?

2.209 views
8
DISTRIBUIȚI

Pe parcursul anilor de activitate am fost întrebați în repetate rânduri care ne sunt obiecțiile față de reproducerea asistată și, în particular, față de fertilizarea in vitro. Fără a relua întreaga argumentație (disponibilă aici pentru argumente bioetice și aici pentru argumente juridice) dorim să stăruim asupra uneia dintre întrebările mai dificile: Ce obiecții morale se pot aduce la fertilizarea in vitro, dacă toți embrionii care se produc prin FIV sunt implantați (și nu distruși/donați pentru experimente)?

Iată un posibil raspuns:

„Începutul fiinţei umane se petrece prin unirea nu doar biologică, ci şi spirituală a părinţilor prin legătura căsătoriei. Un act de procreare lipsit de expresia fizică este privat de comuniunea interpersonală dintre cele două corpuri fizice. Caracteristica iubirii conjugale este totalitatea şi deplinul dăruirii celor două persoane, de aceea, substituirea actului corporal cu tehnica determină o reducere a lui la simplitatea unui gest tehnic. Fertilizarea extracorporală a fost astfel asimilată cu fecundarea extraconjugală. Părinţii sunt doar o terminologie în cazul fertilizării in vitro. Cine împlineşte faza decisivă a procreării este un străin sau o echipă de străini, în locul cuplului. Din acest motiv, se înţelege de ce actul de iubire conjugală este considerat în învăţătura Bisericii ca unica modalitate demnă de procreare umană” [Cristina Gavrilovici, Introducere în Bioetică, Editura Junimea, Iaşi, 2007, p. 84].

Explicatia este valabila atat in cazul FIV omologa (cu material genetic de la cuplul care doreste sa aiba copilul) cat si la reproducerea cu tert donator, unde in plus discutam si de o situatie echivalenta cu adulterul.

Pe langa aceasta, ideea implantarii tuturor embrionilor fertilizati este utopica. Inainte de implantare se desfasoara mai multe teste (examinarea si diagnosticul genetic de preimplantare) al caror scop este tocmai depistarea embrionilor cu anomalii si eliminarea lor. Procentul embrionilor depistati cu „probleme” este destul de mare. E foarte greu de crezut ca un cuplu care apeleaza la o procedura atat de problematica moral ca inseminarea artificiala ar refuza „reducerea” in cazul descoperirii unei disfunctii genetice.

O alta problema este reducţia embrionară post-implantare; in cazul sarcinilor multiple, unii embrioni sunt eliminaţi ca să se îmbogăţească şansele de supravieţuire a unuia sau a doi dintre ei; actul de eliminare din organism în mod programatic a unor embrioni reprezintă un avort. Si aici se aplica situatia de mai sus.

Nu exista nici un document al B.O.R. privind reproducerea asistata, din pacate, ceea ce da nastere la confuzii, asa cum am scris aici. Mai mult, am auzit de situații în care preoți ortodocși au acordat binecuvântare pentru aceste proceduri. Desigur că în relația duhovnicească între preot și mirean noi nu putem și nu vrem să ne amstecăm, lipsindu-ne orice autoritate în acest sens; totuși, cu dragoste și smerenie, rugăm preoții Bisericii noastre să ia în considerare toate aceste aspecte pentru a decide în cunoștință de cauză…

8 comentarii

  1. Și în plus, aș adăuga, chiar dacă implantează toți embrionii, oricine apelează la această tehnologie finanțează cu bani grei industria FIV, care este în sine amorală / imorală.
    Și chiar presupunând că, în unele cazuri rarisime, s-ar implanta toți embrionii, acest lucru s-ar face la cererea expresă a unui client disperat să aibă copii, dar care a mai păstrat totuși niște scrupule. Aceștia sunt însă puțini, în condițiile în care nu ai garanția că embrionii vor reuși să se fixeze în uter și că sarcina va putea fi dusă la capăt până la o vârstă gestațională compatibilă cu supraviețuirea.
    Dacă clientul va dori să își maximizeze șansele și să mai aibă vreo 2-3 embrioni puși deoparte la criogenat (cu șanse incerte de a mai fi implantați dacă „prima tranșă” de 2-3 embrioni „prinde”), nu cred că va exista nici măcar 1 (UN) medic adept al FIV care să spună „nu”. Este vorba 1) de cerere și ofertă – nu răspunzi cererii, nu ai biznis – și 2) de maximizarea profitului (venitul este mai mare dacă vinzi mai mult).
    Și în plus, acești copii nu mai sunt persoane, ci produse, o subclasă de indivizi creată special pentru uzul alora – este evident în modul în care ajung să fie percepuți și tratați foarte mulți dintre ei. Chiar și implantarea aceasta a tuturor embrionilor, este la bunul plac al celui care comandă sau efectuează procedura. Tot un joc de-a Dumnezeu este, tu zici că vei fi moral, dar pentru că așa binevoiești tu. Cine nu binevoiește… Dumnezeu cu mila.

  2. Stii ceva Iulia Matei? Bine, accept explicatia ta cu privire la copiii din Valea Screzii. E posibil ca prietena mea sa fi intalnit o persoana nu foarte binevoitoare. Si daca tot ma iei cu legea, un copil pana in 6 ani nu are ce cauta acolo deoarece ar trebui sa stea la asistent maternal. Nu zic ca e rau ca sta acolo, posibil sa ii fie bine, dar tu ai adus vorba de lege. Chiar sunt curioasa ce face Pro-Vita pentru imbunatatirea legii adoptiei, in afara de a milita impotriva adoptiei internationale…

    Iar cu adoptia doar ca ultima solutie, nu sunt de acord, de multe ori cei care isi abandoneaza copilul nu sunt de acord cu adoptia din pur egoism sau pentru ca mai primesc niste bani din alocatia copilului. Trist, dur, dar adevarat.

    Acum sa trecem la altceva. Te rog frumos sa nu vorbesti astfel la adresa mea, chiar si virtual, da? Nu ma cunosti, eu am emis niste pareri, nu ai decat sa le combati cu argumente logice, ceea ce faci tu se cheama injurie, jignire. OK, posed niste informatii eronate, nu ai decat sa le demontezi, dar fara atac la persoana. Daca un astfel de comportament inseamna valori crestine inseamna ca nu posedam aceeasi scara de valori. Stau si ma minunez cum o persoana care propovaduieste valorile crestine, etc, poate sa reactioneze astfel… Ma gandeam ca ai auzit de concepte gen toleranta, iubirea aproapelui, etc.

    Daca vreti ca lumea sa va respecte, atunci oferiti la schimb respect, chiar daca nu sunteti de aceeasi parere cu ceilalti. Pentru mine valoare crestina=iubire, respect, nu ura, manie.

    Oricum am mai invatat ceva din aceasta discutie, o lectie despre toleranta (sau intoleranta ?).

  3. Stiati ca si in conceptia spontana nu se implanteaza toti embrionii?

    Deci copilul meu este un produs, nu o fiinta extrem de dorita si iubita? Interesant concept.

  4. Dia, referitor la ultimele afirmații referitor la iubirea și toleranța creștină, cred că o interpretezi greșit, în sensul că nu se referă la masarea egourilor. Dacă cineva vine să mă calomnieze sau să arunce acuzații gratuite referitor la mine și la munca mea, este OK să mă apăr și nu am de ce să mă rușinez de asta. Afirmațiile pe care le arunci tu sunt calomnie, nu am ce să respect aici.
    Te-a deranjat că te-am numit trol? Îmi pare rău, dar nu te mai comporta ca atare! ***De fapt, ești la un pas de a primi interdicție pe site***, pentru că nu putem accepta să fim calomniați sau puși la zid în permanență, somați să oferim dovezi peste dovezi cu privire la activitatea noastră legitimă, indiferent cât de politicos ai tu impresia că ne hărțuiești.
    De exemplu, după ce ți-am demonstrat că nu ai dreptate cu copiii de la VS, acum vii și iarăși arunci acuzații gratuite? Păi, frumos e așa? Dacă vrei alte informații referitor la activitatea noastră de lobby legislativ, sunt postate pe site-ul asociației și disponibile în alte moduri oricărei persoane de bună credință. Tu nu prea afișezi bună credință, deci nu vom face alte eforturi suplimentare să te convingem pe tine special. **Chiar așa, cine ești dumneata și ce ai pozitiv de oferit, ca să ne intereseze?**
    De asemenea, studiază legea aceea mai bine, interesează-te efectiv care este situația și dacă ai temei legal, atunci raportează-ne. Problema este, că nu ai! Nu tu recunoșteai că nu sunt instituționalizați, sunt în asistență? Nu cumva singură te contrazici, înainte erau în asistență și acum nu mai sunt? Noi și oricare alții ca noi nu putem lucra în afara legii — problema copiilor orfani este oricum urmărită și răs-urmărită de stat.
    Referitor la afirmația: „Iar cu adoptia doar ca ultima solutie, nu sunt de acord, de multe ori cei care isi abandoneaza copilul nu sunt de acord cu adoptia din pur egoism sau pentru ca mai primesc niste bani din alocatia copilului. Trist, dur, dar adevarat.” — Sunt și unii părinți abuzivi sau dezinteresați în fapt de copil, iar în limitele legii, aceia pot fi decăzuți din drepturi. În rest, a lua un copil din familia sa pentru a-l plasa în altă familie se numește FURT și TRAFIC DE PERSOANE. Scurt, ca să înțelegi ce avocațiezi. Ce te deranjează la activitatea de reintegrare la părinți/rude, de fapt? Faptul că este perfect conformă cu legea în vigoare și cu principiile sănătoase din spatele ei? Rata de succes de 80%? Ca să ne lămurim și noi.

  5. Madalina, dacă aveți un copil conceput prin FIV, vă urez să vă trăiască și să înflorească și să vă bucurați de el. Voi presupune, de asemenea, că nu ați avut embrioni neimplantați și vă mulțumesc pe această cale pentru acest lucru.
    Totuși, este puțin probabil ca industria prin care a fost conceput acest copil să îl fi intitulat altfel decât „produs de concepție” (pe el și pe eventualii ceilalți care au fost concepuți dar la care implantarea nu a reușit).
    Referitor la nereușita nidării prin concepție naturală – este adevărat, dar acolo nu se poate vorbi de o intenție a părintelui/medicului de a nu implanta, ci este un fapt trist și în afara controlului omenesc. Și în cazul introducerii în uter a tuturor embrionilor prin FIV și al nereușitei implantării, se poate vorbi tot de o lipsă de control omenesc, și deși ratele de pierdere se pare că nu sunt chiar echivalente, pentru pierderea neintențioantă nu este „vina” părintelui sau a industriei.
    Problema este că, așa cum scrie în articol: ideea implantarii tuturor embrionilor fertilizati este utopica. Majoritatea părinților aleg producă mai mulți embrioni, nu toți implantați/introduși în uter, și industria încurajează acest lucru din rațiuni economice și de „eficiență” (dacă prima oară nu reușește, să avem de rezervă), chiar dacă această eficiență poate costa vieți omenești (ale embrionilor).
    Este greu de ignorat faptul că această industrie produce cu mult mai mulți embrioni (copii) decât se nasc (mult mai mulți decât cei care se pierd pe cale naturală), iar cei în surplus și neimplantați/puși la păstrare sunt fie uciși (distruși), fie ajung în creme de „întinerire”, experimente cu celule stem sau chiar arome alimentare (de asemenea fiind uciși în proces).
    Pentru industria FIV, ei sunt un produs – și unul foarte lucrativ. Copilul dvs. are un mare noroc, la fel ca puținii sclavi negri eliberați în SUA înainte de Războiul Secesiune. Este cruntul adevăr.

  6. Iulia, hai sa incheiem aici aceasta disputa. Este clar ca parerile sunt divergente. Eu nu vreau sa jignesc si sa hartuiesc pe nimeni. Mi-am expus un punct de vedere cu privire la FIV, il pastrez in continuare. In ceea ce ii priveste pe copiii abandonati, din nou, imi pastrez parerile, am vazut efectele abandonului pe copilul meu, de aceea insist ca toti sa aiba dreptul la o familie…biologica, adoptiva, nu conteaza. Dar accept ca altii au o alta parere, nu vreau sa mai intru in niciun fel de polemici.

  7. Nu, nu s-au implantat toti, dar nu ca nu mi-as fi dorit, pur si simplu unul s-a oprit din evolutie. Embrioni congelati nu am si daca as fi avut i-as fi transferat ulterior.
    Boala de care sufar impiedica implantarea, organismul vede embrionul ca pe un intrus si il distruge. Asa ca in cazul meu tratamentul hormonal + imunosupresie da o sansa embrionilor sa se implanteze. Unul a reusit, unul nu, dar nu cred ca am avut vreun control.
    FIV-ul, dupa pererea mea, este o unealta care (ca multe alte descoperiri stiintifice) poate fi folosit sa dea viata sau sa distruga vista. Depinde de fiecare individ sa ia decizia responsabila.

  8. Madalina, imi pare rau pentru bebelusul pierdut.
    Ca sa ne intelegem, prin ”implantati” ma refeream la faptul ca au fost toti introdusi in uter, ”transferati” cum spui tu, si au primit sansa sa nideze (sa se fixeze acolo unde trebuie sau sa se ”implanteze”, in terminologia ta).
    Da, este bine ca le-ai oferit ambilor copii sansa ”transferului”, dar multi nu fac asta, cum am spus mai sus. In conditiile in care atat de multi alti copii sunt ucisi intentionat, nu primesc sansa la supravietuire pe care si copilul pe care l-ai pierdut a avut-o si sunt ulterior distrusi si eventual utilizati ca materie prima in diverse forme degradante, este greu de acceptat ca ”depinde de fiecare individ”.
    Orice crima (aici, distrugerea de embrioni) ar trebui sa fie ilegala. Daca s-ar putea elimina in vreun fel abuzurile in domeniu, ar fi extraordinar, insa este utopic, in conditiile in care se legifereaza, la presiunile industriei FIV, inclusiv pentru copilul cu 3 sau 4 parinti genetici. Daca s-ar limita la ce ai intreprins tu, inca ar fi bine. Dar lobby-ul FIV vrea ca legile sa nu interzica nici macar clonarea.
    Probabil ca este greu de acceptat vreo corelatie, dar aceiasi oameni care ti-au oferit aceasta varianta ”mai etica”, pentru ca asa ai vrut, ti-ar fi oferit orice altceva ai fi dorit: 10 embrioni ca sa iti iasa neaparat un baiat/o fata? Teste ca sa nu aiba ”anomalii genetice”? Evident, restul ”embrionilor” la gunoi. Alta femeie sa iti poarte copilul? Nu neaparat pentru ca clienta nu ar putea, dar inclusiv pentru silueta… Aceiasi oameni fac si de-astea, si nu vor renunta in curand – de aceea trebuie legi cat mai restrictive.
    Cand ai un copil pe care il iubesti datorita tehnicii (si altul, inger, care trebuie si el recunoscut, macar ca geamanul supravietuitor probabil il va ”simti” si va ”sti” mereu de el, va cauta sa se impace cu situatia, va parcurge un doliu emotional — cum fac copiii asta, ma depaseste, dar este documentat)… sigur ca este greu de acceptat o idee precum ca nu trebuie sustinuta industria FIV… Dar… ramane un dar!

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here