Av. Corina Săcrieru: „Un exercițiu de maturizare a societății civile: revizuirea Constituției, urmare a inițiativei legislative validate de CCR”

568 views
1
DISTRIBUIȚI
Avocatura.com a discutat cu un avocat din cadrul Baroului Vrancea vizavi de una dintre cele mai recente decizii ale Curții Constituționale, care privește revizuirea Constituției. Avocatul Ana-Corina Săcrieru a detaliat în cadrul unui interviu situația inițiativei legislative „Lege de revizuire a Constituției României”. Concluzia simplă este aceea că „definiția dată de Parlament căsătoriei atunci când a aprobat noul Cod Civil al României este, în esență, exact cea propusă prin inițiativa legislativă”.

– Avocatura.com: Pe 20 iulie, Plenul Curții Constituționale a României a constatat că inițiativa legislativă a cetăȚenilor, intitulată „Lege de revizuire a Constituției României”, îndeplinește condițiile prevăzute de articolele 150 și 152 din Legea fundamentală. În ce planuri de discuție pot fi notate semnificațiile acestei decizii?

– Avocat Ana-Corina Săcrieru: Din punct de vedere juridic, principala consecință a acestei decizii este caracterul ei obligatoriu pentru Parlament de a dezbate în procedură de urgență – reglementată de Legea 189/1999 – stabilirea cadrului legal pentru inițierea referendumului. Odată statuat asupra legalității acestei inițiative legislative, pentru Parlament este fără putință de tăgadă caracterul obligatoriu al deciziei pronunțate de Curtea Constituțională, caracter care se traduce, fără niciun echivoc, în obligativitatea stabilirii cadrului legal de organizare a referendumului.

Din punct de vedere social, dincolo de orice altă dezbatere, cea mai importantă semnificație este aceea că, pentru prima oara în istoria democrației noastre postdecembriste, românii au parcurs – raportat la subiectul în discuție – complet și cu rigoare, fiecare detaliu juridic al procedurii complexe prevăzute de Legea privind inițiativa legislativă.

Caracterul complex al acestei proceduri parcurse de Comitetul de Inițiativă pentru promovarea inițiativei cetățenilor de revizuire a Constituției României și validate de Curtea Constituționala este dat de faptul că listele de semnături trebuiau să cuprindă, valabil exprimate, numărul minim de 500.000 de semnături cu respectarea prevederilor dispozițiilor articolului 150 alineatul 2 din Constituție, respectiv să provină din cel puțin jumătate din județele țării, în fiecare din aceste județe sau în Municipiul București fiind obligatorie înregistrarea a cel puțin 20.000 de semnături în sprijinul inițiativei.

– Avocatura.com: Într-adevăr, un caracter complex, o procedură destul de greu de realizat. Cum au fost urmați pașii necesari?

– Corina Săcrieru: Trebuie avut în vedere că orice listă de semnături neatestată sau în mod greșit atestată de către primar nu ar fi fost luată în considerare de Curtea Constituțională, cu consecința diminuării numărului de semnături pentru fiecare județ. Cu alte cuvinte, numărul minim de semnături de 20.000 / județ a fost dat exclusiv de ceea ce Curtea Constituțională a apreciat ca fiind semnături atestate de către primar în mod corect.

În speță însă, acest număr a depășit cu mult cifra de 20.000. În acest sens, miile de dosare cuprinzând liste de semnături au fost atestate de către primarul localității persoanelor, în orașe, de către funcționarii primăriei împuterniciți de primari în acest scop, prin verificarea fiecărei persoane semnatare, sub dublu aspect: al domiciliului pe raza respectivei localități și al calității de persoană cu drept de vot.

Nu mai vorbim de multitudinea detaliilor reclamate de lege, referitoare la întocmirea fiecărei liste de semnături, precum și la întocmirea unui dosar cuprinzând un număr maxim de 50 de liste de semnături.

Procedura de verificare în vederea atestării a fost una minuțioasă, care a comportat maximă atenție din partea serviciilor de specialitate aflate în subordinea primarului care urma să ateste acele semnături. De altfel, deciziile anterioare pronunțate de Curte au sancționat ca fiind nelegale multiple situații în care atestarea nu fusese realizată cu respectarea întocmai a dispozițiilor cuprinse în Legea privind initiațiva legislativă. Este cazul, de exemplu, a Hotărârii 6/2007, a Deciziei 38/2009 sau a Hotărârii 1/2015, toate pronunțate anterior de Curtea Constituțională.

Practic, între momentul publicării în Monitorul Oficial a proiectului de revizuire a Constituției (împreună cu avizul consultativ al Consiliului Legislativ) și momentul trimiterii proiectului împreună cu cele 3.000.000 de semnături ale cetățenilor cu drept de vot către Curtea Constituțională spre verificarea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, procedura parcursă a cuprins nenumărate aspecte care, dacă nu ar fi fost efectuate impecabil, ar fi putut genera vicii de procedură.

Or, de data aceasta, situația a stat întru totul potrivit dispozițiilor legale, iar soluția Curții Constituționale pronunțate în data de 20 iulie reflectă faptul că procedura a fost derulată de către Comitetul de Inițiativă pentru promovarea inițiativei cetățenilor de revizuire a Constituției României cu respectarea riguroasă a fiecărei cerințe legale prevăzute în acest sens.

De aceea am spus că, din perspectiva procedurii ce a făcut obiectul controlului Curții, cea mai importantă semnificație a acestei Decizii este că se poate afirma cu certitudine capacitatea unui grup de inițiativă – cum este în speță Comitetul de Inițiativă pentru promovarea inițiativei cetățenilor de revizuire a Constituției României – de a implementa o procedură complexă, de a respecta o multitudine de cerințe legale, cu implicarea celui mai mare număr de cetățeni – până în prezent – într-o inițiativă legislativă.

– Avocatura.com: Dar referitor la noțiunea de „familie”, care sunt semnificațiile acestei decizii?

– Corina Săcrieru: Pe fond, raportat la acest moment, Decizia Curții înseamnă că demersul Coaliției pentru Familie este unul în acord cu Constituția României. Concret, ea înseamnă că propunerea de a fi clarificată definiția căsătoriei nu aduce atingere drepturilor omului ci, dimpotrivă, se înscrie în ordinea firească a unui stat de drept. Această constatare de către Curte este relevantă mai ales din perspectiva verificării condițiilor prevăzute de dispozițiile articolului 152 din Constituția României pentru că nu există un drept constituțional al vreunei categorii de persoane care să fie suprimat prin propunerea ce a făcut obiectul inițiativei legislative.

Inițiativa celor 3.000.000 de români de a fi cuprinsă în Constituția țării o definiție a căsătoriei la fel de completă ca aceea din Codul Civil al României, a fost considerată legitimă de Curte și în acord cu drepturile fundamentale ale acestor cetățeni care și-au văzut puse în pericol valorile esențiale relative la viața lor și a copiilor lor, prin relativizarea termenilor dincolo de o normă juridică fără echivoc.

– Avocatura.com: Ce urmează? Ce va face Parlamentul?

– Corina Săcrieru: În primul rând trebuie făcută precizarea esențială că Parlamentul nu are de adoptat vreo decizie/hotărâre pe fondul problemei ci atributul său, în acest moment, este plasat exclusiv pe tărâm procedural, raportat la stabilirea cadrului legal privind organizarea referendumului. Or, din această perspectivă, indiferent ce dezbateri cu iz de amenințare și presiune au sau vor mai avea loc, Parlamentul va trebui să respecte Decizia Curții Constituționale, tocmai pentru a demonstra că respectă valorile unui stat de drept. Aceasta cu atât mai mult cu cât definiția dată de Parlament căsătoriei atunci când a aprobat noul Cod Civil al României este, în esență, exact cea propusă prin inițiativa legislativă, respectiv uniunea dintre un bărbat și o femeie.

Norma juridică cuprinsă în Codul Civil – în totală concordanță de altfel cu definițiile cuprinse în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului -, normă juridică aprobată de Parlament, este reflexia voinței juridice a poporului. Este așadar cât se poate de firesc să se simtă nevoia ca norma constituțională să fie în acord tocmai cu voința juridică exprimată de aleșii poporului. Cu atât mai mult organizarea unui referendum – expresia maximă a unei democrații – va lămuri deplin lucrurile privind voința colectivă. Este, aș spune, reflexia unei maturizări democratice, a cărei expresie juridică ar trebui să fie dorită de toți factorii implicați în discuție.

1 comentariu

  1. Cu toata dragostea impreuna cu familia mea normala sustin acest demers .
    Se dovedeste ca Constitutia nu este in pas cu nebuniile ce apar in lume .
    Cind s-a aprobat actuala Constitutie nimeni nu s-a gindit ca va aparea
    aceasta nenorocire numita LGBT . Nu pot sa concep ca sfinta Biserica sa
    devina arena de circ in care un barbat imbracat in rochie alba de mireasa sa
    se marite cu alt barbat . Deci un NU hotarit distrugerii societatii civile de catre
    militantii LGBT majoritatea fiind pacienti cu probleme deviante de personalizare .
    LGBT au devenit un adevarat perocol public in Romania . Nu ma intereseaza opinia
    celor din alte tari care sustin aceasta depravare oribila .

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here