Războiul contra copiilor, de la guvernul suedez la „Măcelarul din Philadelphia”

156 views
0
DISTRIBUIȚI

Cind vikingii au ales sa se crestineze, acum 1.000 de ani, regii lor le-au ingaduit sa-si abandoneze practicile pagane, cu citeva exceptii. Notabil printre ele a fost infanticidul, vikingii avind obiceiul barbar de a-si abandona copiii nascuti ca sa moara.

Practica a supravietuit insa si a reaparut la urmasii vikingilor din ziua de astazi, dar intr-o forma mult mai nuantata. Astazi, infanticidul e invocat ca drept al omului, devenind recent si o parghie a politicii externe a Suediei. Ne-a surprins stirea publicata in ziarul britanic The Independent recent, conform careia Suedia nu va mai acorda sprijin financiar organizatiilor neguvernamentale din tarile subdezvoltate, profilate pe dezvoltare si sanatatea femeilor, daca nu ofera servcii de avort. Guvernul suedez a anuntat ca astfel urmareste sa contracareeze politica administratiei Trump, care refuza sa mai aloce sprijin financiar organizatiilor neguvernamentale care ofera servicii de avort.

E lesne de inteles ca Scandinavia, si in special Suedia, care, asa cum am mai mentionat in trecut, promoveaza ceea ce ea numeste o politica externa „feminista”, au declarat un „razboi” impotriva valorilor Statelor Unite. Suedia a solicitat si altor tari, cum sunt Canada, Olanda, Norvegia, Marea Britanie si Danemarca, sa adopte atitudini similare.

Suedia declara razboi Americii. Si nu duce lipsa de aliati

„Razboiului rece” declarat de Suedia Americii i s-au alaturat, la circa o saptamana distanta, Canada si Marea Britanie. Marea Britanie a anuntat ca va aloca 1 miliard de lire sterline in urmatorii zece (10) ani pentru avort in tarile subdezvoltate, iar Canada, 250 de milioane de dolari.

Rusinea nu poate fi mai mare avind in vedere ca Theresa May se considera crestina si conservatoare, fiica a Bisericii Anglicane. E greu de inteles cum un prim ministru care se identifica, macar declarativ, cu valorile crestine ar putea sa promoveze uciderea copiilor nenascuti. Ramine de vazut daca celelalte tari carora Suedia le-a solicitat sa i se alature vor adopta o politica similara.

E bine stiut, insa, ca Olanda promoveaza de mult avortul prin faimoasele „vase ale mortii”. Ele sunt ancorate in apropierea tarilor care interzic avortul si femeile care vor sa avorteze sunt aduse pe aceste vase, aflate in apele internationale, pentru a li se „intrerupe sarcina”.

Oricum l-am numi, avortul ucide. Si lasa urme. Presa scrie ca ca in urmatorii 10 ani Elvetia va avea nevoie de citeva sute de mii de muncitori calificati pe care nu-i poate gasi in tara din cauza „imbatrinirii” populatiei autohtone. Cum stim, „imbatrinirea populatiei” e un eufemism care descrie diminuarea populatiei tinere din cauza avortului.

La fel Estonia, care recent a legalizat casatoriile intre persoane de acelasi sex, unde presa a comentat ca in fiecare an piata muncii scade cu 10.000 de persoane din cauza pensionarilor, dar acestora nu le urmeaza, cum ar fi firesc, suficient de multi tineri pentru a-i inlocui.

Macelarul din Philadelphia

Anul acesta a fost publicata o carte despre infanticidul practicat in marea metropola americana Philadelphia vreme de multi ani la o clinica medicala. Protagonistul cartii este Kermit Gosnell, un medic de culoare care, in 2014, a fost gasit vinovat de infanticid.

Cartea Gosnell: The Untold Story of America’s Most Prolific Serial Killer („Gosnell: Istoria nespusa a celui mai prolific ucigas in serie din America”), de Ann McElhinney si Phelim McAleer, are ca autori doi jurnalisti, din care unul a scris pentru o vreme despre Republica Moldova pentru publicatia Irish Times. Ambii fusesera pro-avort inainte de a incepe sa se documenteze pentru a scrie cartea si, dupa cum dezvaluie ei chiar la inceputul cartii, priveau cu dispret pe cei cu pareri pro-viață si pe oamenii care stau in fata clinicilor de avort protestind uciderea copiilor nenascuti. Dar amanuntele descoperite de-a lungul traseului documentar i-au transformat…

Citește și: Oceanul de sânge de sub pământ

Cartea socheaza din mai multe puncte de vedere. In primul rind pentru ca dezvăluie ca infanticidul inca se practica in America, desi, oficial vorbind, este ilegal. In doilea rind, prin detaliile crunte si dezgustatoare privind modalitatea in care Gosnell si angajatii lui omorau copiii – nenascuti dar si nascuti. La fel de socant a fost faptul ca vreme de multi ani autoritatile orasului Philadelphia au ignorat ce se petrecea in clinica lui Gosnell, cu toate ca suspectau ca acolo se faceau avorturi ilegale.

Autorii au ramas la fel de stupefiati si de faptul ca Gosnell, acum in inchisoare pe viata fara posibilitatea de a fi eliberat, inca se crede inocent, mai crede cu pasiune in avort si, culmea, se considera crestin si justifica avortul prin diverse pasaje din Scriptura!!

Socant pentru autori a fost si faptul ca pe durata procesului lui Gosnell, care a tinut citeva luni, presa americana a ignorat „procesul secolului” („trial of the century”), cum au numit ei procesul. Judecatorul care a audiat cazul anticipa ca procesul va suscita atit de mult interes din partea mass mediei americane, incit a pus la dispozitia jurnalistilor o sala speciala pentru a urmari procesul. Vreme de citeva saptamini, insa, sala a fost goala, iar presa a inceput sa scrie despre proces doar dupa ce Gosnell a fost condamnat. Iar dupa aparitia cartii, presa americana a refuzat sa o recenzeze din motiv ca subiectul era prea „controversat”.

Media de stânga este acuzată că ignoră procesul lui Gosnell

Cartea e captivanta si odata ce o deschizi e greu sa o pui jos. Valoarea cartii nu consta doar in faptul ca e bine documentata, dar e si bine scrisa, autorii fiind capabili sa tina atentia cititorului incordata pagina dupa pagina.

Fiecare capitol examineaza cate un aspect al vietii lui Gosnell, al procesului si al sentintei. Raportul Procuraturii din Philadelphia primeste atentie sporita, cu accent pe faptul ca procurorul recomanda ca nu doar Gosnell sa fie judecat pentru infanticid, ci si unii functionari publici care fie ca au stiut ce sa intimpla in clinica fie ca au ignorat semnele care ar fi trebuit sa le trezeasca suspiciuni intemeiate!

Procesul a avut loc in aprilie 2013 si a implicat o multime de martori care, prin marturiile lor, i-au tinut pe jurati cu sufletul la gura. Autorii nu doar folosec stenogramele procesului Gosnell dar au luat de asemenea o serie de interviuri unor persoane implicate in proces, precum membrilor familiei acestuia, organelor de politie, unora din fostele paciente, avocatilor, juratilor si, in final, lui Gosnell insusi, caruia autorii i-au luat interviul chiar in inchisoare.

Dar ce anume a facut, mai exact, Gosnell? A facut cateva mii de avorturi, dintre care o sumedenie la femei cu sarcini trecute de limita legala de 23 de saptamini de sarcina. Majoritatea fiselor medicale ale femeilor cu avorturi ilegale au disparut din clinica, fiind gaiste de politie, in urma unei razii, in subsolul casei lui Gosnell.

Copiii nenascuti erau omoriti in uterul mamelor cu injectii cu clorura de potasiu. Pentru a le asigura moartea aproape instantanee, acul era inserat direct in inima copilului, dupa care era rupt in bucati si scos din uter cu penseta: un picior, o mina, capul ori alte parti. Atunci cand capul era prea mare, Gosnell facea o gaura in acesta, aspira creierul si capul se micsora, facilitind astfel eliminarea din uter.

Citește și: Mărturii din procesul „doctorului” Gosnell: A omorât cel puțin 10 copii născuți vii în urma avortului

Autorii dezvaluie ca nu de putine ori au plans citind, din nou si din nou, aceste informatii ingrozitoare in documentele pe care le-au studiat si nu de putine ori s-au trezit rostind rugaciuni ca sa-si poata duce munca pina la capat. Amandoi afirma ca, in timp ce citeau monstruozitatile savarsite sau atunci cand l-au intervievat pe Gosnell, simteau ca se afla in preajma unei entitati malefice. Au descoperit deasemenea ca angajatii clinicii se abrutizasera si dezumanizasera, pana acolo incat „se simteau bine” in timpul muncii lor.

Le taia gatul cu foarfeca

Unii copii s-au nascut vii in urma avortului. Niciunul nu a scapat insa, toti au fost ucisi. Unii erau lasati sa moara in chiuveta, altii erau omoriti prin sectionarea sirei spinarii cu foarfeca. Pe unul dintre ei l-au aruncat in toaleta, iar una din angajate a spus in tribunal ca a vazut cum micutul incerca sa inoate. Nu mai putin de 47 de copii nascuti vii au fost ucisi in acest fel. (Pagina 31) Unul dintre ei avea ochii deschisi cind a fost ucis si il privea pe Gosnell in fata. Si-a ridicat piciorusul, si l-a dus la piept, asa cum vedem deseori la copiii nou nascuti, dupa care Gosnell l-a decapitat cu foarfeca. Femeile de serviciu au depus marturie ca deseori aflau toaletele infundate cu organe de copiii avortati. (Pagina 59)

Din nefericire pentru ei, angajatii clinicii au facut multe poze, iar Gosnell a pastrat unele dintre cadavre in formol sau in frigidere. Asa ca probele nu au lipsit. Sigur de sine si crezindu-se in siguranta, Gosnell a continuat sa avorteze si sa ucida. Pina intr-o buna zi, cind…

Nu doar infanticid, ci si droguri

In America se consuma cantitati enorme de medicamente pentru calmarea durerii, numite in engleza „pain killers” iar in limbajul medical „opioide”. Intrucat acestea dau rapid dependenta, este nevoie de retete medicale ca sa fie obtinute legal. Se zvonea prin Philadelphia ca „medicul” Gosnell dadea astfel de retete, evident ilegal si contra cost. Zvonul a ajuns la urechile autoritatilor si, in 2009, politia a facut o razie la clinica lui Gosnell si la el acasa. Avorturile ilegale nu ii preocupau la acea data si nu acestea au motivat raziile. Dar ce au descoperit pe durata perchezitiei i-a ingrozit. Dupa cateva ore de investigatii, au inchis clinica.

Tot pe parcursul perchezitiei, politistii au gasit citeva femei lesinate pe canapelele clinicii. Fusesera anesteziate de angajatele lui Gosnell, si asteptau ca „medicul” sa vina pentru a efectua interventiile. Gosnell, au dezvaluit martorii, facea citeva avorturi simultan! Majoritatea anesteziilor, insa, erau facute de angajatele clinicii care nu aveau autorizatia sa le faca.

Mirosul infernal din clinica a fost un alt aspect care i-a frapat pe politisti. Miros de urina de pisica, par de pisica, mincare stricata si deseuri umane. (Pagina 12) Politia a comparat mirosul din clinica cu mirosul dintr-o toaleta de benzinarie care nu a mai fost curatata de citeva zile. (Pagina 18) Angajatele se plingeau ca mirosul le facea rau, dar ramineau fidele lui Gosnell pentru ca le platea bine.

Gosnell prefera sa fie platit pentru avorturi in numerar si tot astfel le platea pe angajate. Costul al unui avort depindea de varsta copilului nenascut, intre 500 si 1.000 de dolari. Cazurile mai dificile costau si peste $2.500. Cu cit o sarcina era mai avansata si mai dificila, cu atita costul era mai ridicat.

Angajatele afirma ca Gosnell uneori minca in timp ce facea avorturi. Prefera mancarea chinezeasca!

Perchezitia clinicii a durat citeva zile, insa dupa prima zi functionarii au inceput sa poarte costume de protectie. (Pagina 36)

A urmat apoi perchezitia resedintei lui Gosnell. Si acolo autoritatile au dat peste borcane cu cadavre de copii congelati, fise medicale falsificate, si peste 240.000 de dolari in numerar. In timp ce autoritatile ii perchezitionau casa, Gosnell cinta la pian o piesa din Chopin. (Pagina 35)

Citește și: Relatări care ar trebui să-i șocheze pe „liberali”, dar nu o fac

Procesul

Marele Juriu (Grand Jury) s-a intrunit vreme de citeva luni sa examineze dovezile si raportul Procuraturii din Philadelphia. Juratii au fost cutremurati de ce au citit si auzit si, mai ales, de imaginile de la dosar. Au cerut sa li se permita sa viziteze clinica lui Gosnell. Autoritatile i-au dus la clinica dar, inainte de a li se permite sa intre in cladire, juratii au fost imbracati in custume de protectie si au purtat masti de gaze pentru a nu se infecta. (Pagina 63)

Dupa concluzii, juratii au recomandat ca nu doar Gosnell sa fie judecat, ci si autoritatile statului insarcinate cu siguranta sanitara: ultima inspectie la clinica lui Gosnell se facuse in 1993! Autoritatile stiau ca Gosnell nu are asigurare pentru clinica, dar nu au inchis-o. Unii dintre ei au depus marturie in instanta, regretind indiferenta care a permis macelarului din Philadelphia sa isi tina clinica deschisa.

Pe 11 ianuarie 2011 Marele Juriu si-a publicat raportul, acuzindu-l pe Gosnell de 258 de infractiuni. (Pagina 97) In aceasi zi, Kermit Gosnell a fost arestat.

Dupa doi ani a urmat procesul.

Au depus marturie zeci de persoane, majoritatea fosti angajati ai lui Gosnell, carora autoritatile le-au acordat imunitate. Au depus marturie si asistentele medicale, femeile de serviciu, politia, expertii, alti medici, unele femei care au facut avort in clinica lui Gosnell. Nici sotia, nici copiii lui Gosnell nu au participat la proces. Le era rusine sa fie asociati cu sotul ori tatal lor ori crimele lui. De fapt, marturisea Gosnell in inchisoare, nici unda din rudeniile lui nu l-au vizitat in inchisoare.

O crima care a ingrozit juratii a fost uciderea lui Karnamaya Mongar, nepaleza, mama a patru copii. In 2009 aceasta, rezidenta in SUA, a vrut sa faca avort in Virginia, dar nu putea pentru ca sarcina era de peste 14 saptamini. Cineva i-a dat numele lui Gosnell si numarul lui de telefon. Apoi, Mongar a disparut de acasa. A plecat la Philadelphia fara sa spuna sotului unde merge ori cu ce scop. Ajunsa in clinica lui Gosnell, angajatele au anesteziat-o. Sarcina era de peste 24 de saptamini si toti in clinica stiau lucrul acesta. Gosnell a inceput procedura de avort, dar Mongar s-a trezit din anestezie si angajatele au intrat in panica. La fel si Gosnell. Au dat din nou injectii femeii care a cazut in coma, iar ulterior a decedat. Imediat angajatii au sters urmele crimei prin falsificarea fiselor medicale. Autoritatile au determinat ca Mongar a murit din cauza unei hemoragii pe parcursul unui avort legal, iar Gosnell a scapat…

Dupa noua zile de dezbateri, juriul l-a gasit vinovat de omucidere. Doar o mina de jurnalisti au fost prezenti in sala cind a fost dat verdictul. (Pagina 240) Juratii preferau pedeapsa capitala, dar procuratura a cerut doar inchisoare pe viata. Sentinta finala a fost de sapte ori inchisoare pe viata…

Incheiem prin cuvintele zguduitoare ale unui articol din perioada procesului Gosnell, publicat chiar aici pe blogul nostru, avand ca autor un român:

Tehnologia medicală a transformat lumea în iad, un miliard de bebeluşi fiind omorâţi la fiecare câţiva ani, mai mult decât au făcut ciuma, războaiele mondiale, maladiile groaznice, dictaturile, SIDA şi cancerul la un loc. Tăcerea noastră este un act profetic de auto-condamnare. Şi ne mai întrebăm de ce planeta asta se duce de râpă în infern, după ce toţi sfinţii nenăscuţi au fost măcelăriţi şi au rămas doar criminalii, care – direct sau indirect – încurajează cea mai odioasă crimă a istoriei.

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here