Sindromul de stres post-traumatic după avort („Sindromul post-avort”) – Colecție de date

535

Note:

  • „Sindrom post-avort” nu este un termen consacrat științific. Ar trebui referit ca „Sindrom de stres post-traumatic”, o denumire acceptată și larg utilizată, pentru a putea îndepărta obiecțiile de fond.
  • Nu fiecare femeie care a avortat îl experimentează.

 

Extrase din Programul de acțiune al Națiunilor Unite al Conferinţei Internaţionale pentru Populaţie şi Dezvoltare (2010)[1]

7.24. Guvernele trebuie să adopte măsuri corespunzătoare pentru a ajuta femeilor să evite avortul, care în nici un caz nu trebuie să fie promovat ca una din metodele de planificare familială, şi în toate cazurile trebuie să furnizeze tratament și consiliere femeilor care a trebuit să recurgă la avort.

7.6. Toate țările trebuie să facă eforturi pentru a face accesibile prin intermediul sistemului de sănătate primar, servicii de sănătatea reproducerii (…) inclusiv prevenirea avortului și managementul consecințelor avortului (…).

 

Concluzii ale unor studii din ultimii ani cu privire la efectele avortului:

 

1. Rata mortalității din sinucidere, accident sau crimă este de 3,5-6 ori mai mare

Cercetătorii care au examinat decesele în rândul populației feminine (în Finlanda) au descoperit că femeile care au avortat aveau o rată a mortalității în medie de 3,5 ori mai mare din sinucidere, accident sau omucidere, în anul următor avortului. Rata sinuciderii era de 6 ori mai mare comparativ cu femeile care născuseră și de 2 ori mai mare față de femeile care suferiseră avort spontan[2].

Vă recomandăm
Magazin Anacronic
Magazin Editura Anacronic

European Journal of Public Health, 2005

 

2. Conexiunea avortului cu o paletă largă de tulburări mentale

Un studiu realizat pe aproape 6.000 de subiecți a descoperit că femeile care avortaseră aveau un factor de risc mai ridicat de a dezvolta diverse afecțiuni mentale, incluzând atac de panică, agorafobie, sindrom de stress post-traumatic, tulburare bipolară, manie, depresie majoră, precum și tulburări legate de abuzul de substanțe. Avortul a avut o contribuție semnificativă în cazul a 12 din cele 15 tulburări studiate[3].

Journal of Psychiatric Research, 2008

 

3. Risc crescut cu 30% de probleme de sănătate mentală după avort; avortul nu aduce niciun beneficiu

Un studiu arată că femeile au avut un risc cu 30% mai mare de a manifesta tendințe suicidale, abuz de substanțe, tulburări de anxietate și depresie majoră ca urma a unui avort comparative cu alte rezultate ale sarcinii. La femeile care au continuat o sarcină neplanificată nu au fost înregistrate aceste creșteri. Nu au fost găsit dovezi privind beneficii pe care avortul le-ar fi adus pentru sănătatea mentală a femeilor[4].

British Journal of Psychiatry, 2008

 

4. Incidență crescută a depresiei, abuzului de substanțe, comportamentului suicidar după avort

Dintr-un grup de 1.265 de fete observate de la naștere (1977), 41% au rămas însărcinate înainte de 25 de ani. Din acestea, 15% au recurs la avort. Din cele 90 de femeie post-avort, 42% au dezvoltat depresii severe în următorii 4 ani, cu creșteri semnificative ale consumului de alcool și droguri (aproape dublu față de femeile care nu au fost însărcinate și cu 35% mai mult față de cele care au dus sarcina la termen). Aceste manifestări nu au putut fi legate de factori preexistenți[5].

Journal of Child Psychology and Psychiatry, 2006

 

5. Risc crescut cu 30% de tulburări de anxietate generalizate

Cercetătorii au studiat femei care nu au avut istoric de tulburări de anxietate și care au trecut printr-o primă sarcină, neplanificată. Femeile care au avortat au prezentat un risc cu 30% mai mare de a raporta toate simptomele asociate diagnosticului de anxietate generalizată, comparativ cu femeile care au dus sarcina la termen[6].

Journal of Anxiety Disorders, 2005

 

6. Probabilitate aproape dublă de a suferi de tulburări de somn, adesea un simptom al traumelor

Într-un studiu pe 57.000 de femei fără istoric cunoscut de tulburări de somn, femeile care au avortat au fost mai susceptibile de a primi tratament pentru insomnii față de cele care au născut. Insomniile s-au manifestat cu frecvență aproape dublă în primele 180 de zile după întreruperea sarcinii. Numeroase studii au arătat că victimele traumelor trec adesea prin dificultăți de acest tip (tulburări de somn)[7].

Sleep, 2006

 

7. Avortul este legat de creșterea violenței domestice, probleme de socializare

Comparativ cu persoanele fără istoric de avorturi, atât bărbații cât și femeile care au experimentat un avort cu partenerul lor curent au avut incidență crescută a violenței domestice și certurilor. Femeile au relatat mai multe certuri în familie și disfuncționalități sexuale după avort, iar bărbații, episoade de gelozie și consum de droguri[8].

Public Health, 2009

 

8. Rolul tatălui este semnificativ în decizia privind evoluția sarcinii; avortul este legat de probleme ulterioare

Într-un studiu la care au participat femei cu venituri reduse și cu o naștere anterioară, subiecții care au răspuns că nu se pot baza pe partenerul lor pentru sprijin în creșterea și îngrijirea copilului erau mai predispuse la a avorta. Femeile care aveau deja un avort în istoric erau mai predispuse la a suferi violență domestică și abuz de alcool (de 3 ori mai mult) și fumat excesiv (de 2 ori mai mult)[9].

International Journal of Mental Health & Addiction, 2008

 

9. Fumat intens și abuz de substanțe după avort

Un studiu având ca subiecți femei post-partum a găsit că femeile care aveau istoric de avort erau mai predispuse la fumat, consum excesiv de alcool, uz de droguri sau abuz medicamentos în timpul sarcinii față de cele care nu avortaseră niciodată[10].

British Journal of Health Psychology, 2005

 

10. Avortul nu are nici un efect terapeutic asupra sănătății mentale a femeii

Nu există dovezi care să sugereze că terminarea unei sarcini nedorite prin avort are vreun efect terapeutic în reducerea riscurilor asupra sănătății mentale a sarcinilor nedorite. Totodată, există dovezi sugestive că avortul poate fi asociat cu riscuri mici sau moderate de a dezvolta anumite tulburări ale sănătății mentale precum anxietate, abuz de droguri sau substanțe medicamentoase și comportament suicidar[11].

Australian and New Zealand Journal of Psychiatry, 2013

 

11. 95% dintre femei doresc să fie informate complet despre toate riscurile asociate oricărei intervenții

Femeile care iau în considerare intervenții chirurgicale elective, precum avortul, consideră toate informațiile despre riscurile fizice și psihologice ca foarte relevante în decizia lor. 95% dintre paciente doresc să fie informate despre toate riscurile asociate statistic procedurii, chiar atunci când conexiunea cauzală între procedură și risc nu a fost pe deplin dovedită[12].

Journal of Medical Ethics, 2006

 

12. Adolescentele au mai multe probleme de sănătate mentală după avort

Un studiu național reprezentativ a arătat că fetele care au avortat sarcinile neplanificate sunt de 5 ori mai supuse riscului de a solicita ajutor pentru probleme psihologice și emoționale comparativ cu cele care au dus sarcinile neplanificate la termen. De asemenea fetele din prima categorie au manifestat de 3 ori mai multe tulburări de somn și de 9 ori mai mult consum de marijuana[13].

Journal of Youth & Adolescence, 2006

 

Pentru studiu suplimentar:

  1. Avortul și sănătatea mentală: sinteză cantitativă și analiză a cercetărilor publicate între 1995 și 2009: http://bjp.rcpsych.org/content/bjprcpsych/199/3/180.full.pdf
  2. Ratele mortalității pe termen lung și scurt asociate cu rezultatul primei sarcini: Studiu bazat pe registrul populației din Danemarca 1980-2004 https://ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3560645/
  3. Tendințe în mortalitatea maternă, 1990 to 2015. Estimări ale OMS, UNICEF, UNFPA, Băncii Mondiale și Diviziei ONU pentru Populație http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/194254/1/9789241565141_eng.pdf
  4. În analiza „Avortul și sănătatea mentală a femeii” realizat de Universitatea din Valencia[14] se trage următoarea concluzie: Nu putem afirma că sindromul post-avort există, dar putem afirma că, prin avort, multe femei prezintă tulburări psihologice obiective.

_

NOTE

[1] United Nations Programme of Action of the International Conference on Population and Development, http://wwwv1.agora21.org/cipd/cipd-en06.html (2010).
[2] M. Gissler et. al., “Injury deaths, suicides and homicides associated with pregnancy, Finland 1987-2000,” European J. Public Health 15(5):459-63, 2005.
[3] PK Coleman et. al., “Induced abortion and anxiety, mood, and substance abuse disorders: Isolating the effects of abortion in the national comorbidity survey,” Journal of Psychiatric Research doi:10.1016/jpsychires.2008.10.009, 2008.
[4] DM Fergusson et. al., “Abortion and mental health disorders: evidence from a 30-year longitudinal study,” The British Journal of Psychiatry, 193: 444-451, 2008.
[5] DM Fergusson, et. al., “Abortion in young women and subsequent mental health,” Journal of Child Psychology and Psychiatry 47(1):16-24, 2006.
[6] JR Cougle, DC Reardon, PK Coleman, “Generalized Anxiety Following Unintended Pregnancies Resolved Through Childbirth and Abortion: A Cohort Study of the 1995 National Survey of Family Growth,” Journal of Anxiety Disorders 19:137-142, 2005.
[7] DC Reardon and PK Coleman, “Relative Treatment Rates for Sleep Disorders and Sleep Disturbances Following Abortion and Childbirth: A Prospective Record Based-Study,” Sleep 29(1):105-106, 2006.
[8] P.K. Coleman, V.M. Rue, C.T. Coyle, „Induced abortion and intimate relationship quality in the Chicago Health and Social Life Survey,” Public Health (2009), doi:10,1016/j.puhe.2009.01.005.
[9] PK Coleman et. al., „Predictors and Correlates of Abortion in the Fragile Families and Well-Being Study: Paternal Behavior, Substance Abuse and Partner Violence,” International Journal of Mental Health and Addiction, DOI 10.1007/s11469-008-9188-7, 2008.
[10] PK Coleman, DC Reardon, JR Cougle, “Substance use among pregnant women in the context of previous reproductive loss and desire for current pregnancy,” British Journal of Health Psychology 10, 255-268, 2005.
[11] David M Fergusson, L John Horwood, Joseph M Boden, „Does abortion reduce the mental health risks of unwanted or unintended pregnancy? A re-appraisal of the evidence”, Department of Psychological Medicine, University of Otago, Christchurch, Christchurch, New Zealand; Aust N Z J Psychiatry. 2013 Sep;47(9):819-27. doi: 10.1177/0004867413484597. Epub 2013 Apr 3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23553240
[12] PK Coleman, DC Reardon, MB Lee, “Women’s preferences for information and complication seriousness ratings related to elective medical procedures,” Journal of Medical Ethics, 32:435-438, 2006.
[13] PK Coleman, “Resolution of Unwanted Pregnancy During Adolescence Through Abortion Versus Childbirth: Individual and Family Predictors and Psychological Consequences,” Journal of Youth and Adolescence 2006. 10/09
[14] Justo Aznar, Md. Ph.D. and Germán Cerdá, Md. Ph.D. „Abortion and women’s mental health”, in Pontifical Academy for Life, „Post-abortion trauma. Possible psychological and existential aftermaths”. Rome 2014 http://www.academiavita.org/_pdf/documents/pav/post_abortion_trauma.pdf

Sprijină „Cultura vieții”

Fii alături de noi în efortul de promovare a fundamentelor morale ale societății.

Personal Info

Donation Total: 25€

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here