Sensul unei crize într-o epocă post-creștină (de Shenan Boquet)

691
Așa cum există medicină a corpului, tot astfel există și medicină spirituală. Ambele sunt necesare. În răspunsul Bisericii față de coronavirus, măsurile practice pentru evitarea contaminării ar trebui echilibrate cu măsuri menite să cheme oamenii înapoi la rugăciune și la pocăință.
The congregation praying on the steps of the Cathedral of Saint Mary of the Assumption, where they gathered to hear mass and pray during the influenza epidemic, San Francisco, California.

O imagine de pe timpul gripei spaniole. Oamenii îngenunchiază sau stau în picioare pe treptele Catedralei Fecioarei Maria a Ridicării la Cer din San Francisco, în 1918. Gripa spaniolă făcuse între 50 și 100 de milioane de victime. Era extrem de contagioasă, se răspândea rapid în jurul globului și în opoziție cu virusul despre care se vorbește în aceste zile, nu scutea pe nimeni: nici pe cel tânăr, nici pe cel sănătos.

Din cauza fricii de pandemie, autoritățile din multe jurisdicții interziseseră toate evenimentele ori recomandaseră ca acestea să fie ținute în aer liber.

Credincioșii totuși erau adunați pe treptele Bisericii.

Poate nu era chiar înțelept – într-un anumit sens al cuvântului – pentru acești oameni să se afle acolo, o mulțime în mijlocul unei epidemii de boală infecțioasă.

Dar, înțelept sau nu, această imagine reprezintă pentru mine o mărturie puternică a tendinței umane universale în vremuri de mari încercări, de a ne întoarce inimile și mințile înspre transcendent, pentru a căuta înțelepciune la cel Atotputernic.

Batjocorirea rugăciunii

Vice President Mike Pence meets with the President’s Coronavirus Taskforce Wednesday, February 26, 2020, in his West Wing Office of the White House. OFFICIAL WHITE HOUSE PHOTO BY D. MYLES CULLEN

O altă fotografie a făcut vâlvă în ultimele zile: vicepreședintele Mike Pence și grupul de consilieri care alcătuiesc grupul de combatere a epidemiei plecând capul în rugăciune, înainte de o întâlnire despre modul de combatere a epidemiei. Din păcate, această fotografie a primit multă atenție, dar nu pentru că, așa cum ați crede, oamenii consideră reconfortant să-și vadă liderii politici caută ajutor divin în mijlocul unei crize. Dimpotrivă.

Un comentator al New York Times, Thomas Chatterton Williams, a scris pe Twitter că „Mike Pence și echipa sa de urgență anti-coronavirus se roagă pentru o soluție. Suntem terminați.” Tweetul său a fost apreciat și retransmis de zeci de mii de ori. Alți editorialiști l-au acuzat pe vicepreședintele american că a încercat să oprească un virus cu rugăciune. „Încă n-am participat la o reuniune științifică începută cu o rugăciune creștină”, a scris dr. Angela Rasmussen, virolog la Universitatea Columbia, pe Twitter.

Răspunsuri ca acestea arată cât de post-creștină a devenit societatea noastră și cât de prost informați sunt oamenii în legătură cu elementele de bază ale învățăturii creștine. Din anumite motive, acum se consideră că este de necontestat dicotomia între rugăciune și măsuri practice: adică, mulți oameni consideră acum ca fiind de la sine înțeles că putem să ne rugăm sau putem să luăm măsuri rezonabile, fundamentate științific, dar nu le putem face pe ambele.

Vă recomandăm
[adrotate group="2"]

În primul rând, acest lucru este pur și simplu necinstit. Indiferent de ceea ce credeți despre modul în care răspunde echipa lui Pence, în mod clar, el nu încearcă doar să „roage” virusul; rugăciunea a fost preliminară unei întâlniri cu experți, întâlnire care a dus la propuneri concrete și practice, bazate pe principii epidemiologice, menite să stopeze răspândirea virusului. În al doilea rând, aceste critici se bazează pe o înțelegere grosolan de eronată a modului în care creștinii concep relația dintre natural și supranatural.

Semnificația spirituală a unei crize

Știm din Sf. Scriptură și din istorie că Dumnezeu folosește calamitățile naturale și molimele ca mijloace pentru a-și chema poporul la întoarcere de la neascultarea sa păcătoasă la conștientizarea Sa și a Legilor Sale. (…)

În vremuri de pandemie, Biserica are un rol crucial. Exact în acest fel de vremuri oamenii își dau seama cât de înfometați sunt după Dumnezeu. Biserică se află în posesia acestor adevăruri și are o responsabilitate solemnă să facă aceste adevăruri accesibile.

Circulă o povestioară faimoasă despre Sf. Grigore cel Mare. El a devenit Papă în mijlocul unei epidemii îngrozitoare. Imediat după ce și-a preluat scaunul, i-a chemat pe credincioși la rugăciune și a organizat procesiuni ample în jurul orașului, iar în fruntea ei a fost purtată o pictură a Fecioarei Maria, cu reputația de a fi fost pictată de însuși Sf. Luca. Se spune că la finalul procesiunii, Sf. Grigore a avut o viziune cu un înger pe vârful mausoleului lui Hadrian, cunoscut acum ca fiind Castelul Sant’ Angelo: îngerul își vâra sabia în teacă. Papa a înțeles astfel că pedeapsa ciumei era încheiată.

Oare coronavirusul este o pedeapsă pentru păcatele noastre? Nu știu. Desigur, în lumea noastră modernă și hedonistă, pare că nu mai există sațiu de păcat. Dar ceea ce știu cu certitudine absolută este că răspunsul potrivit față de această criză este cel la care ne îndeamnă Sf. Grigore și orice alt sfânt sau profet, până la începuturile revelației Scripturii: Pocăiți-vă, întoarceți-vă la Dumnezeu.

„De atunci a început Isus să predice şi să spună: „Convertiţi-vă, pentru că s-a apropiat împărăţia cerurilor”. Mt.4.17

Ca răspuns la răspândirea coronavirusului, multe biserici din Italia, Japonia și din alte părți au suspendat Liturghiile sau au pus restricții. Dat fiind ceea ce știm despre căile pe care se răspândesc virușii letali, unele dintre aceste măsuri sunt rezonabile. Pe de altă parte, unele dintre ele sunt excesive sau premature. În unele cazuri, bisericile au suspendat întâlnirile pentru rugăciune chiar înainte ca guvernele să suspende întâlnirile în cluburi, baruri sau piețe. Rezultatul este că exact atunci când oamenii sunt cel mai receptivi la problemele spirituale și când sunt însetați după alinarea și adevărurile pe care Biserica le poate oferi, ele nu mai sunt accesibile.

Așa cum există medicină a corpului, tot astfel există și medicină spirituală. Ambele sunt necesare. În răspunsul Bisericii față de coronavirus, măsurile practice pentru evitarea contaminării ar trebui echilibrate cu măsuri menite să cheme oamenii înapoi la rugăciune și la pocăință. Oficialii bisericilor ar trebui să se străduiască să găsească moduri creative pentru a aduna oamenii la rugăciune, fie și numai pe cale virtuală sau spirituală, organizând novene, zile de post, transmisiuni de Liturghii la televizor sau pe internet.

Trăim într-o lume decăzută, speriată de suferință și de moarte. Dar Dumnezeu deține controlul. Chiar dacă rasa umană a făcut eforturi mari în a contracara răspândirea bolii și a suferinței, nu vom fi niciodată în stare să deținem un control perfect. Recunoscând lipsa noastră de control și realitatea ființei umane muritoare, această criză oferă o adevărată milostenie chemându-ne înapoi la înțelegerea suveranității lui Dumnezeu și al destinului nostru veșnic. Precum acele mulțimi de oameni aflați pe treptele Catedralei din San Francisco, primul nostru răspuns ar trebui să fie îngenunchierea în fața celui Atotputernic, cerșind îndrumarea și îndurarea Sa. Acesta este cel mai rezonabil lucru pe care îl putem face în aceste circumstanțe, după cum a înțeles, în mod intuitiv, aproape fiecare generație dinaintea noastră.

Să ne rugăm pentru conducătorii noștri spirituali în aceste vremuri, pentru ca să știe cum să aducă, în mijlocul crizei, pacea, care vine din dragostea încrezătoare în Providența lui Dumnezeu. Și să ne rugăm pentru conducătorii noștri politici pentru ca înțelepciunea lui Dumnezeu să-i călăuzească atunci când formulează un plan pentru limitarea răspândirii virusului și ca oamenii de știință și cercetătorii medicali să fie călăuziți în găsirea remediilor.

 

Despre autor
Shenan Boquet este preot romano-catolic american și președinte al Human Life International, cea mai importantă organizație pro-viață și pro-familie afiliată Bisericii Catolice. Un excelent vorbitor, pr. Boquet a călătorit în timpul mandatului său la HLI peste 1,5 milioane de km pentru a le vorbi tinerilor și liderilor civici din peste 80 de țări. Traducere și adaptare după HLI.org.

Ajută la promovarea fundamentelor morale ale societății.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here