Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei nu doreşte să ia o decizie privitor la soarta copiilor ce supravieţuiesc avortului la cerere, efectuat în trimestrul II sau III de sarcină, scrie Life Site News. Acum, copilul născut „prematur” într-un astfel de mod este considerat un „eşec” pentru această procedură şi el poate fi lăsat să moară sau chiar ucis, fără ca cineva să poată fi tras la răspundere, întrucât nu are un statut juridic clar.
O serie de rapoarte medicale din UE arată că aceşti copii sunt deseori „evacuaţi” odată cu deşeurile sau lăsaţi să moară într-un container, când nu sunt ucişi.
La începutul acestui an, Angel Pintado (PPE), membru spaniol al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a adresat o interpelare Comitetului, dar nu a primit nici un răspuns întrucât miniştrii nu au ajuns la un consens în această problemă.
Conținutul interpelării este acesta:
In a number of European countries allowing late term abortion, it happens that human fetuses are born alive, surviving their abortion. News and articles featuring interviews with health care workers reveal that it is not uncommon to find an aborted fetus surviving with a beating heart, struggling to breathe. In the United Kingdom, for instance, it is reported that 66 babies in a year were left to die after their abortions went wrong. In Sweden, one such child lived autonomously for 90 minutes after the abortion, and received no care until he died. In Norway, evidence shows that some of those newborns could have been viable if they had received the appropriate medical care.
What specific steps will the Committee of Ministers take in order to guarantee that fetuses who survive abortions are not deprived of the medical treatment that they are entitled to – as human persons born alive – according to the European Convention on Human Rights?
Pe 9 iulie, Comitetul de Miniștri a „răspuns” după cum urmează:
“The Deputies instructed the Chair to inform the President of the Parliamentary Assembly that, ‘owing to a lack of consensus, it has not been possible to adopt a reply to Written Question No. 655 by Mr. Pintado.’”
Câteva ţări, printre care Suedia şi Franţa, au refuzat să aprobe iniţierea unor proceduri care să ducă la recunoaşterea faptului că şi acestor copii, născuţi prematur în condiţii tragice, trebuie să li se garanteze drepturile omului. Aceşti nou-născuţi prematuri nu primesc nici un tratament medical, deşi prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului ei ar avea acest drept. Întrucât interpelarea lui Pintado nu se referă atât la avort, ci la drepturile unor nou-născuţi vii, Comitetul a sugerat că CEDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care este „brațul juridic” al Consiliului Europei, este cea îndreptăţită să dea un răspuns.
Statele membre al Consiliului sunt suverane în ceea ce priveşte politica referitoare la avort şi nu există o „definiţie unică” a momentului în care începe viaţa unei fiinţe umane. Conform OMS, pragul de viabilitate extra utero pentru un prematur începe de la 22 săptămâni de sarcină. Mai multe ţări, printre care Marea Britanie şi Olanda, permit avortul la cerere până la 24 de săptămâni de sarcină.
