Un număr de 35 de deputaţi din Adunarea Naţională a Franţei au lansat un apel, amintind colegilor lor, în preajma discutării Legii bioetice, că prima datorie a unei legi privind bioetica este de a „proteja drepturile fundamentale ale persoanelor, în special ale celor mai vulnerabile”. Având în vedere că proiectul de lege privind Bioetica nu răspunde cu adevărat acestei obligaţii morale, deputaţii francezi subliniază că „procrearea umană nu este un proces industrial, care ar trebui să se îndrepte spre „zero defecte”.
Cu privire la diagnosticul prenatal, răspândit pe larg, la care sunt supuse majoritatea femeilor franceze, înainte de o alegere dramatică, deputaţii francezi contestă validitatea caracterului sistematic al acestuia, „până în punctul de a cere semnarea unui acord, în caz de refuz al mamei”. Ei regretă că avortul este singura cale de ieşire din impas, în caz de diagnostic pozitiv. „96% din mamele depistate pozitiv în testul de astăzi sunt trimise la avort. Ne aflăm în plină eugenie. Are societatea dreptul, în acest moment, de a se eschiva şi de a lăsa femeile singure, fără suport?” Mai degrabă decât să se încurajeze eradicarea trisomiei 21, finanţarea de către stat a unui plan real de cercetare şi tratare a acestei boli ar fi „o atitudine corectă”.
În al doilea rând, deputaţii doresc controlul asupra embrionilor supranumerari. Parlamentarii care au lucrat la proiectul de lege privind bioetica invită colegii să se inspire din legile de Italia şi Germania, unde FIV se efectuează fără congelarea de embrioni. Cercetarea pe embrionii umani şi celulele stem embrionare umane este al treilea punct asupra căruia s-au concentrat deputaţii francezi. Acest tip de cercetare care necesită distrugerea embrionilor umani prin extragerea celulelor stem embrionare, nu au dat nici un fel de rezultate, în ultimii 20 ani, spun ei. De ce să nu se concentreze eforturile de cercetare asupra celulelor stem non-embrionare, cum ar fi cele din cordonul ombilical sau asupra celulelor stem adulte, ca în alte ţări? Ei regreta că proiectul de lege afişează „aparenţa interdicţiei cercetării pe embrioni umani, ca să extindă apoi excepţiile şi multiplicarea lor. Embrionul nu poate fi un material de laborator pentru interese materiale, economice şi financiare”.
În cele din urmă, deputaţii francezi doresc instituirea unei bioetici civice. Ei se opun „delegării excesive de autoritate Agenţiei pentru biomedicină”, cum se doreşte în proiectul de lege. „Noi nu dorim o tehnocraţie a experţilor, ci vrem o democraţie a cetăţenilor”. Procrearea umană nu poate fi concepută ca „un proces industrial a cărui eficienţă se află în mâinile unui inginer de calitate”, susţin deputaţii, care revendică controlul vigilent al Parlamentului în acest domeniu pentru respectarea drepturilor persoanelor. (La Croix, 8 decembrie 2011)
