Ieri a fost una din zilele în care ne putem felicita că Parlamentul European nu are mai multă putere – și că mare parte din „produsele” sale sunt fără relevanță practică. Aceasta poate desigur naște întrebarea „de ce mai există?”, ceea ce, nu-i așa, ar conduce, dacă am fi într-un studio tv, la o tăcere stânjenită…
Ieri, deci, în ciuda unei mobilizări masive cu peste 160.000 de cetățeni cerându-le să voteze contra raportului Panzeri asupra drepturilor omului – sau cel puțin să se asigure că paragrafele controversate au fost eliminate – majoritatea eurodeputaților (390) a găsit de cuviință să se pronunțe în favoarea unui document lipsit de onestitate și rău conceput, care subminează drepturile omului mai degrabă decât să le respecte.
Scenariul acestui film prost e mereu același: stânga radicală folosește limbajul drepturilor omului pentru a-și promova ideile și conceptele care sunt de fapt radical opuse unei percepții corecte asupra drepturilor și demnității umane. Politicienii de „centru-dreapta” (indiferent ce-ar mai însemna asta), în schimb, sunt fie induși în eroare de cuvintele meșteșugite, fie sunt lipsiți de curajul de a preveni ca alții să cadă în această capcană. Sau cine știe, își închipuie că astfel de rapoarte precum cel al lui Panzeri nu merită nici măcar o opoziție de formă, întrucât oricum nu au valoare legislativă – caz în care ar trebui să o spună public, pentru ca oamenii să înceteze să mai ia în serios lucrurile…
Textul adoptat promovează un absurd „drept la avort”, care ar implica privarea arbitrară a unei categorii de oameni, copiii nenăscuți, de drepturile lor inalienabile. Cu alte cuvinte, Panzeri-și-gașca au stabilit că drepturile omului nu au atribut de universalitate.
O altă declarație din raport este aceea că „încurajează instituțiile UE și statele membre să contribuie la reflecția asupra recunoașterii căsătoriilor unisex sau a uniunilor unisex ca un subiect politic, social și de drepturi civile și ale omului”. Pentru oricare persoană întreagă la minte căsătoriile sau uniunile civile între persoane de același sex sunt în afara oricărei discuții, așa încât faptul că PE a ajuns să încurajeze Uniunea și Statele membre să le ia în considerare va fi avocațiat ca o mare victorie de lobby-ul antifamilie. De altă parte, s-ar putea argumenta că, pe măsură ce aceste idei vor fi tot mai mult luate în considerare, oamenii vor înțelege absurditatea lor. Întrebarea care se impune aici este dacă la aceeași concluzie vor ajunge și conducătorii vremelnici ai statelor…
Oricum, a devenit evident că PE este complet defazat față de cetățenii pe care se prespune că trebuie să îi reprezinte. Vedem în această chestiune a „familiilor de homosexuali” un tipiar care a mai existat în istorie: se încearcă impunerea lor în fața unui electorat care NU le dorește și nu le-a cerut niciodată.
„Mândru că sunt român”? Majoritatea eurodeputaților au votat PENTRU raport. Plus madam Grapini
Votewatch ne arată comportamentul europarlamentarilor noștri. Ce să vezi, „surpriză”, delegații PSD prezenți au votat PENTRU. Să vă împrospătăm memoria nițel: campania prezidențială a președintelui PSD din 2014 a gravitat în jurul expresiilor „mândru că sunt român”, „sunt român și ortodox în țara mea” iar pe materialele grafice abundau motivele populare și culorile drapelului. Patru dintre ei au absentat de la vot, posibil ca să nu fie nevoiți să voteze împreună cu restul, dar contra conștiinței proprii…
Tot „pentru” a votat și Maria Grapini, eurodeputata Partidului „Conservator”. În acest din urmă caz este vorba despre o încălcare flagrantă a statutului propriului partid, care, măcar de formă, apără familia și valorile tradiționale.
Au votat ÎMPOTRIVĂ (adică bine, din punctul nostru de vedere) cei de la care așteptam asta: Marian Jean Marinescu, Sogor Csaba, Iuliu Winkler, Daniel Buda. Traian Ungureanu s-a abținut, iar Monica Macovei, de bine ce am lăudat-o pentru comportamentul de la „Estrela” și pentru părăsirea intergrupului LGBT din Parlament, a votat pentru raport. Grăbiți-vă să vă înscrieți în partidul ei, cât nu se ocupă locurile…