Ne place ori nu, incepind din ianuarie America va avea un nou Presedinte – Donald Trump. La miile de comentarii si articole care deja au fost scrise despre el adaugam si noi unul, speram util, din perspectiva valorilor sociale, nu a politicii.
Intr-un sens, victoria neasteptata a dlui Trump, datorata mobilizarii si prezentei la vot masive a populatiei conservatoare, poate fi caracterizata ca prima Revolutie Americana a Mileniului III. Ce se intimpla in America are efecte in restul lumii, iar aceasta Revolutie nu va fi o exceptie. Asa stau lucrurile de mai bine de doua sute de ani de cind, in 1812, America a castigat razboiul cu Imperiul Britanic, punind astfel capat expansiunii britanice in Emisfera de Vest. In 1823, SUA a adoptat Doctrina Monroe, oprind expansiunea coloniala europeana in America Latina. Mai apoi, la sfarsitul secolului XIX, tot America avea sa marcheze sfarsitul Imperiului Spaniol, in urma razboaielor din Cuba si din Filipine. Nu mult timp dupa aceea, Canalul Panama i-a asigurat Americii controlul traficului comercial intre cele doua mari oceane. Interventia in Primul Razboi Mondial a dus la prabusirea marilor imperii europene si la nasterea statelor Europei de Est, inclusiv a Romaniei. In al Doilea Razboi Mondial, armata Statelor Unite a pus capat regimurilor totalitare nazist si fascist precum si imperialismului nipon. In fine, in urma cu nici 30 de ani, politica presedintelui Reagan a dus la prabusirea comunismului european si la sfarsitul URSS.
In 1840, Hegel, in a sa Filosofie a Istoriei, prevedea viitorul celor doua mari puteri in ascensiune la vremea aceea, Rusia si America. Despre Rusia, Hegel scria ca isi lasa amprenta in istorie cu sabia, in timp ce America o face cu plugul, si ca in viitor, „povara istoriei” va atarna pe umerii acestei tari. Intr-o oarecare privinta Hegel a fost un profet: ce se intimpla in SUA are ecou in intreaga lume, iar liderul de la Casa Alba proiecteaza o mare parte din aceasta influenta. Care va fi directia pe care dl. Donald Trump si cei care vor fi in jurul lui o vor da Americii, si prin ea lumii, privind valorile sociale? Pentru a raspunde acestor intrebari trebuie mai intii sa intelegem cum de Trump a ajuns sa castige, desi mai toate sondajele de opinie nu ii dadeau nicio sansa. Cine sunt cei care l-au adus la putere? Ce i-a determinat sa-l voteze pe un barbat care, judecat dupa afirmatiile deloc intelepte ori chiar murdare pe care le-a facut, pare a fi necioplit, lipsit de maniere, rasist si xenofob?
Revolta „fanaticilor religiosi”
Sondajele de opinie de dupa 8 noiembrie disting ca votul masiv primit de dl. Trump din partea catolicilor si evanghelicilor a cantarit decisiv in castigarea alegerilor. Conform unui studiu publicat chiar pe 9 noiembrie de Pew Research Center, catolicii constituie 23% din intregul electorat american, iar evanghelicii albi, 26%. Pe linga acestia trebuie amintiti si evanghelicii afro-americani, care constituie majoritatea covarsitoare a populatiei negre din State. Aceste trei grupuri religioase alcatuiesc peste 50% din intregul electorat american.
Privind voturile date, 52% dintre catolici l-au votat pe Donald Trump, la fel ca si 81% dintre evanghelicii albi. E remarcabil ca cel supranumit „The Donald” a obtinut atat de multe din voturile evanghelicilor, avind in vedere ca in 2004 dl. George Bush, membru al acestei comunitati, nu primise decat 78% din voturile lor. Multi pastori de culoare si-au incurajat si ei congregatiile sa-l voteze pe dl. Trump in ciuda afirmatiilor lui presupus rasiste. De ce oare?
Unul dintre motivele principale a fost disputa pentru valorile sociale. Mai exact, teama ca d-na Clinton va continua procesul de distrugere a valorilor crestine inceput de administratia Obama. Decesul subit al judecatorului Curtii Supreme Antonin Scalia, conservator catolic, in aceasta primavara, a adus in prim plan posibilitatea ca alegerea d-nei Clinton sa rezulte in nominalizarea in Tribunalul Suprem a unui judecator radical pro-avort, ca si ea. Dimpotriva, dl. Trump a promis catolicilor si evanghelicilor ca, odata ales, va nominaliza judecatori pro-viata. Aceasta chestiune pare sa fi cantarit foarte mult in decizia de la vot, 70% dintre alegatori declarind ca preocuparea fata de configuratia Curtii Supreme a fost „un factor important” in decizia lor. In 2015, 21% dintre americani afirmasera, intr-un sondaj de opinie, ca vor vota „doar pentru un candidat care le impartaseste vederile privind avortul”. In 2008, doar 13% afirmau o atare pozitie.
Promisiunea facuta de dl. Trump cu luni in urma a fost reiterata de acesta duminica trecuta, intr-un interviu la postul de televiziune american CBS, poate primul de dupa alegeri.
D-na Clinton spera sa primeasca voturile femeilor, iar pentru asta a promis gradinite pentru copii, salarii egale pentru femei, perpetuarea legilor pro-avort avort, drepturi extinse pentru homosexuali… Insa nu prea i-au iesit socotelile: 53% dintre femeile albe au votat pentru contracandidat, la fel ca si 62% dintre femeile albe fara diploma universitara. La fel, 55% dintre femeile din suburbiile metropolelor americane au votat impotriva ei. Pentru ele, valorile familiei, si in special necesitatea protejarii dreptului la viata al copiilor nenascuti, au fost factorii decisivi. Si asta, in ciuda faptului ca 78% dintre femeile care l-au votat pe dl. Trump s-au declarat jignite de afirmatiile lui misogine si intr-adevar impardonabile. (Detalii)
Aceleasi sondaje de opinie au indicat si de ce crestinii Americii au votat pentru un om care, cel putin in aparenta, nu constituie un model pentru credinta lor. Doar 45% dintre evanghelicii alegatori ai candidatului Republican au facut-o pentru ca se regasesc in platforma lui electorala privita ca un tot, in timp ce 51% l-au votat pentru ca nu au dorit ca d-na Clinton sa ajunga Presedinta Statele Unite. Cu alte cuvinte, si in America, nu doar in Romania, se voteaza negativ!
Se poate spune ca si „casatoriile” unisex au jucat un rol important in comportamentul americanilor crestini la vot. Conform unui sondaj de opinie printre cei care s-au prezentat la vot pe 8 noiembrie, 53% au afirmat ca sunt de acord cu afirmatia „casatoria trebuie definita ca uniunea dintre un barbat si o femeie”. 72% dintre persoanele care au votat pentru dl. Trump au agreat aceasta afirmatie, fata de doar 39% dintre votantii d-nei Clinton. Prin contrast, doar 37% dintre votanti s-au declarat in dezacord cu acesta definitie a casatoriei, mai exact 20% dintre alegatorii Republicani si 52% dintre alegatorii Democrati.
Donald Trump si valorile sociale
In trecut, dl. Trump s-a declarat pro-avort. Anuntarea candidaturii l-a gasit insa pe o alta pozitie si, cum am mentionat in paragrafele anterioare, el a promis de mai multe ori ca va pune la Curtea Suprema judecatori pro-vita. Ultima lui luare de pozitie, exprimata tot duminica, este ca soarta avortului trebuie decisa la nivel de stat si nu la nivel federal. In 1973, cind Curtea Suprema a legalizat avortul, a facut-o pe tot teritoriul tarii invocand o competenta federala asupra deciziei.
De asemenea dl. Trump a promis ca va promulga legislatia pe care administratia Obama a respins-o constant, aceea care urmeaza sa scoata in afara legii avortul in ultimul trimestru de sarcina [conform deciziei din 1973, avortul la cerere este legal ORICAND pe durata celor 9 luni de sarcina. Exista diverse legi statale care au ingreunat sau oprit aceasta practica abominabila, dar la nivel federal nu s-a putut face nimic, situatie n. red.]. Foarte important, administratia Trump va bloca finantarea avorturilor din fondurile publice si va elimina subventiile federale pentru infama organizatie „Planned Parenthood” [despre PP puteti citi mai multe in serialul nostru aici, n. red.].
Si privind „casatoriile” homosexuale, pozitiile exprimate de noul sef al Casei Albe au evoluat. La inceput s-a declarat in favoarea casatoriei traditionale, iar apoi pentru ca statele sa decida la nivel individual daca vor ori nu sa legalizeze „casatoriile” homosexuale. In iunie 2015 insa, prin decizia din cauza Obergefell c. Hodges, tribunalul suprem a invalidat, cu un vot de 5 la 4, toate legile statale care protejau casatoria ca uniunea dintre un barbat si o femeie. In interviul acordat duminica seara, dl. Trump a oferit opinia ca decizia Curtii Supreme este una „finala” si de aceea el considera subiectul inchis. Ceea ce, insa, nu inseamna ca daca judecatorii nominalizati de el la Curtea Suprema vor fi pro-viata, acestia nu isi vor extinde principiile si valorile catre o eventuala invalidere a deciziei Obergefell.
Noul presedinte a anuntat ca va initia o campanie impotriva pornografiei. Pe 16 iulie dansul a semnat un protocol care contine 5 puncte pentru combaterea pornografiei la minori cit si exploatarea sexuala a minorilor.
Citește și: Ce promisiuni a făcut Donald Trump mișcării pro-familie și apărătorilor libertății religioase
Donald Trump are, astfel, oportunitati unice pentru a influenta America, atit prin tribunalul suprem cit si prin Congres, controlat integral de Republicani:
– Asa cum am spus, anul viitor el va nominaliza un judecator conservator spre a lua locul mult-regretatului Scalia. Iar, pe durata mandatului sau, va avea posibilitatea sa nominalizeze alti doi judecatori conservatori, avind in vedere ca Ruth Ginsburg a trecut de 80 de ani si nu mai este foarte sanatoasa, iar Anthony Kennedy implineste 80 de ani anul acesta [teoretic, numirile la Curtea Suprema se fac „pe viata”, dar in practica Senatul propune Presedintelui inlocuiri, daca cei aflati in functie au o stare de sanatate precara, n. red.]. Ambii mentionati fac parte din tabara „liberala” (ceea ce, in termenii in care se defineste scena politicii americane, inseamna „de stanga” sau „anti-conservatoare”). In plus, dl. Trump va putea nominaliza citiva zeci, ori chiar peste o suta, de judecatori federali in curtile districtuale si in cele de apel.
– La nivel legislativ, dl. Trump are la dispozitie un congres majoritar conservator. Camera reprezentantilor are o majoritate republicana de 238 la 193, iar Senatul de 51 la 47. Este prima data din 1929 incoace cind toate ramurile puterii federale sunt in mina aceluiasi partid politic. La acesta se adauga dislocarea politica masiva a Democratilor la nivel de state: nu mai putin de 34 din cei 50 de guvernatori statali sunt republicani. Pentru dl Trump, asta va insemna niste oportunitati unice, cum ar fi: (1) adoptarea de legi federale care sa restabileasca libertarea religioasa si de constiinta a cetatenilor in raport cu agresivitatea secularista; (2) revolutia „transgender” declansata in ultimul an al administratiei Obama va pierde sustinerea institutionala; (3) crestinii care se impotrivesc „casatoriilor” intre homosexuali nu vor mai fi urmariti in justitie etc.
Romanilor, dar mai ales occidentalilor, li se pare ciudat ca America inca nu are o lege federala care sa interzica discriminarea pe baza de orientare sexuala. Acum este clar ca o astfel de lege nu va fi adoptata nici in urmatorii patru ani.
Privind libertatea religioasa, dl. Trump a promis ca va semna legea, deja adoptata de Congres si Senat, pentru protejarea crestinilor care dezagreeaza cu casatoriile homosexuale, lege cunoscuta ca Legea de Protejare a Primului Amendament (First Amendment Defense Act) – cu referire la Primul Amendament al Constitutiei federale, care statueaza separarea absoluta a religiei de stat si ofera o libertate religioasa completa, intr-o forma de care Europa este straina.
Alta consecinta anticipata si asteptata din partea noii Administratii va fi libertatea parintilor de a-si educa copiii la domiciliu (asa-numitul „home schooling”). Astazi, peste 2 milioane de copii americani invata la domiciliu. Se anticipeaza de asemenea ca Administratia Donald Trump va promova in scoli abstinenta sexuala. Acest pronostic e aproape garantat considerind ca, foarte probail, dl. Ben Carson, crestin si fost candidat la Presedintie, va fi nominalizat in functia de Ministru al Sanatatii (Surgeon General) al Statelor Unite [prognoza infirmata miercuri 16 noiembrie, n. red.]. Exista deasemenea posibilitatea reala de adoptare a unui amendament la Constitutia federala care sa protejeze explicit drepturile parentale, ceea ce va duce la abolirea unei serii de prevederi intruzive si scandaloase ale oamenilor lui Obama.
Si nu puteam uita sa precizam: cel mai probabil, corectitudinea politica va deveni si ea o victima a revolutiei conservatoare americane, din moment ce aversiunea fata de aceasta a fost una din cauzele victoriei lui Donald Trump.
[Nota red. CV: Adăugăm că 68 din cele 99 de camere ale legislativelor statale sunt de asemenea controlate de Republicani, care în 33 de state controlează chiar ambele camere. Este așteptat ca acestea să continue să adopte o serie de legi pro-viață, continuând politica ultimilor 5 ani, în care 334 de asemenea legi au fost promulgate pentru a salva copii de la avort.]Impactul asupra „razboiului cultural” la nivel global
O Administratie Trump va avea, cel mai probabil, si influenta asupra bataliei pentru valorile sociale de la organziatiile internationale. Dl. Trump este de parere ca ONU iroseste banii pe care ii primeste, si la care SUA sunt principalul contribuitor. Foarte probabil ca Guvernul sau nu va mai sprijini politicile ONU de promovare a avortului si a controlului populatiei, a revolutiei sexuale sau a „drepturilor homosexualilor”. Deja exista semnale in sensul acesta: Trump a anuntat ca posibil Ambasador la ONU pe John Bolton, acelasi care a servit in acest post pe timpul presedintiei d-lui George Bush jr.
E deasemenea usor de anticipat ca avansul revolutiei sexuale in America va fi oprit. Definitiv? Pe moment e greu de spus, dar ne putem astepta ca Trump nu va mai cere ambasadorilor americani sa participe la marsuri homosexuale in capitalele lumii, nu va cere ambasadelor americane sa abordeze steagul-curcubeu la sediile misiunilor diplomatice si nu va mai ilumina Casa Alba în culorile curcubeului, asa cum a facut predecesorul lui. In plus, ne asteptam ca Administratia Trump, pragmatica, nu va finanta miscarile homosexualiste din tarile in curs de dezvoltare si nu va constrange tarile sarace sa adopte legislatii pro-homosexuale ori pro-avort in schimbul ajutorului economic ori financiar american, asa cum a facut, cu deosebita agresivitate si desconsiderare fata de statutul acestor tari, Barack Obama.
Administratia Trump si Romania
Putem sa fim linistiti: presiunea pe care guvernul Obama a exercitat-o asupra Romaniei privind promovarea in societate a unor pretinse „drepturi ale homosexualilor” va inceta, cel mai probabil. De aceea, Ambasada SUA nu va mai fi un obstacol pentru ca politicienii nostri sa aprobe revizuirea Articolului 48 din Constitutie pentru protejarea familiei si sa-l supuna la votul popular. Consilierii si membrii viitorului cabinet Trump sunt si vor fi crestini practicanti, in marea lor majoritate. Daca Romania doreste sa cladeasca relatii de buna credinta cu noua administratie americana, deschiderea inspre referendumul de revizuire a Constitutiei, cerute de 3 milioane de cetateni, ar fi un inceput bun. Romania are nevoie de relatii bune cu cea mai puternica tara din lume, mai ales acum cind in jurul nostru lumea se schimba iar conducerile tuturor statelor care ne inconjoara sunt pro-Moscova.
Ar fi intelept si pragmatic, deci, pentru presedintele Iohannis sa-si reevalueze pozitiile, caci, iata, „fanaticii religiosi” de peste ocean au schimbat directia Americii si, foarte probabil, a lumii. Pe moment, dl. Iohannis nu are din pacate niciun crestin printre apropiatii de la Cotroceni. Dimpotriva, este inconjurat de sorosisti, de intelectuali secularizati care sunt fie indiferenti fata de valori fie contrari acestora, la fel cum au fost consilierii d-lui Obama si urmau sa fie cei ai d-nei Clinton.
In final, dar foarte important, ar fi util pentru politicienii romani sa ia in seama ca, cel putin pentru urmatorii patru ani, vice-presedintele SUA va fi dl. Mike Pence, crestin practicant, om cu convingeri morale solide, pro-viata si pro-familie.
Si, cine stie, poate peste 4 sau 8 ani el va fi noul Presedinte al Statelor Unite ale Americii.
