Pregateste-ti copilul pentru a deveni… „activist pentru drepturile sexuale”!

4.283 views
1
DISTRIBUIȚI

O recenta intrunire gazduita de Comisia Natiunilor Unite pentru Statutul Femeii a fost locul perfect pentru a prezenta noua programa de “educatie sexuala” a Planned Parenthood, cel mai mare business de avort si planificare familiala din America de Nord si unul din cele mai mari din lume. Sala – plina de reprezentanti ai organizatiilor non-guvernamentale din intreaga lume interesate sa sprijine atat Planned Parenthood cat si organismele ONU care lucreaza strans impreuna cu aceasta (de ex. Population Council si International Women’s Health Council) sa preia noul curriculum “Linii directoare si activitati pentru o abordare unitara a sexualitatii, genului, HIV si educatiei privitoare la drepturile omului”.

„Daca am putea sa introducem acest program complet de educatie sexuala in fiecare scoala si sa-l implementam in toata lumea, am putea cu totii sa oprim lucrul si sa plecam linistiti acasa”, au fost cuvintele moderatorului catre numerosul auditoriu pe care il credea format exclusiv din feministe si sustinatori ai drepturilor homosexualilor. “Asta ne-ar rezolva toate problemele!” O afirmatie gandioasa, s-a gandit atunci reprezentantul United Families International, organizatie pro-familia din Statele Unite, care s-a aflat incognito in sala si a relatat evenimentul.

“Dupa ce ne-am intors acasa si am studiat ore bune cele 281 de pagini ale programei si cele 188 de pagini ale ‘caietului de activitati’, putem spune, cu mina pe inima, ca nu a fost deloc o declaratie grandioasa,” scrie delegatul UFI pe blogul asociatiei. “Aceasta noua programa de educatie sexuala unitara nu doar ca instruieste in tehnici de ‘autosatisfacere si satisfacere a partenerului’ prin masturbare, sex oral si anal ori tehnici de atingere a orgsmului, dar este si un manual bine construit, complet si foarte eficient in transformarea copilului in activist pentru ‘drepturile sexuale si de gen’.” (Nota: in original, “sexual rights and gender activist”; termeni specifici „revolutiei sexuale”. Despre gen şi diferenţa între acesta şi sex puteţi citi mai multe în articolul Teoria genurilor a feminismului subversiv).

Dar ce contine aceasta programa care se doreste a deveni un standard in educatia copiilor din intreaga lume?

„Programa unitara” abunda in lectii si activitati care:

  • asociaza religia si familia traditionala cu promovarea urii, dezinformarii, stereotipurilor negative, opresiunii si violentei impotriva femeii;
  • normalizeaza si promoveaza comportamentul homosexual;
  • invata si conditioneaza copiii sa accepte si sa sustina casatoria intre parteneri de acelasi sex si sa eforturile de legalizare a acesteia;
  • invata copiii sa creada ca oricine se opune comportamentului homosexual este nedrept, sustine discriminarea si nu poate fi membru activ al unei societati sanatoase;
  • forteaza acceptarea si legalizarea prostitutiei, redenumita, dupa limbajul NewSpeak, “munca sexuala” (“sex work”);
  • promoveaza avortul ca drept al omului si ii motiveaza pe copii sa devina sustinatori ai legalizarii acestuia la nivel global;
  • invata copiii cum poti sa obtii un avort acolo unde acest lucru este ilegal;
  • insista ca mariajul este doar o optiune oarecare in societatea societatea contemporana, iar parteneriatul domestic, coabitarea, uniunea civila sau refuzul oricarei forme de institutionalizare sunt variante egale si valide pentru relatii. Motivele pentru casatorie sunt reduse la simple mijloace de a respecta “traditii culturale”;
  • maternitatea si casatoria nu sunt corelate;
  • singurul lucru pe care trebuie sa-l aiba in vedere adolescentii cind se angajeaza in relatii sexuale este daca le doresc, daca se simt stapani pe ei si pe situatie si daca au urmat pasii necesari pentru a “se proteja”;
  • sunt rele legile care interzic avortul, incrimineaza prostitutia, “impiedica organizarea sindicatelor” (da, acest lucru este cuprins in programa de educatie sexuala! Si nu trebuie sa mire pe nimeni, de vreme ce moravurile usoare in materie de relatii sociale sunt specifice stangii neo-marxiste), interzic casatoriile intre parteneri de acelasi sex; de asemenea sunt gresite legile care au fost votate sub influenta religioasa/ a moralei religioase;
  • „Rolul traditional, conservator al genului” (adica al sexului; despre definitia “genului” si implicatiile folosirii acestui termen vezi mai sus) aduce prejudicii atit barbatului cat si femeii si ar trebui eliminat. „Indivizii care au atitudini mai liberale in acesta privinta sau cei are cred in egalitatea intre sexe”, sufera mai putine consecinte negative;
  • ”genul se invata” pentru ca “nu este innascut sau natural”. De fapt, tot ceea ce poate face un barbat poate face si o femeie si aproape tot ceea ce poate face femeie poate face si un barbat”;
  • „Sarcina poate aparea si altfel decat prin actul sexual vaginal.” Un barbat si o femeie care sunt intr-o relatie nu e necesar sa aiba un copil in acest fel, pentru ca acum exista metode de “reproducere asistata”;
  • promoveaza confuzia de gen ca pe un fapt normal. “Pe masura ce copilul devine constient de trupul sau, acesta isi poate explora sexualitatea cu prieteni de orice sex…”
  • casatoria si religia sunt metionate in mod repetat in contextul factorilor de „coercitie sexuala” alaturi de “situatii conflictuale”, “inchisori” si “prostitutie fortata” (in sensul de trafic de carne vie);
  • „Oamenii pot simti o atractie pentru alta persoana (de acelasi sex, de alt sex, sau pentru ambele sexe). Sau pot simti o dorinta generala care nu este in mod necesar fata de o alta persoana” (?!);
  • atractia fata de persoana de acelasi sex nu poate fi schimbata prin “religie, terapie sau interventie medicala”;
  • „Unele persoane care vor sa-si schimbe genul pot utiliza hormoni si /sau pot face interventii chirurgicale pentru o schimbare definitiva a organelor sexuale. Pentru cei care cauta acest lucru schimbarea este de importanta vitala”.

„Receptiv din punct de vedere cultural”

Programul vizeaza publicul-tinta (copiii, pe romaneste) la nivel global si se pretinde a fi “receptiv din punct de vedere cultural” – termen specific limbii de lemn neo-marxiste, la fel ca si mai cunoscutele “egalitate”, “compasiune” sau “crearea unei societati juste” (mai lipseste, nu-i asa, doar pumnul mainii stangi ridicat).

Singurul aspect din aceasta programa care NU este copiat din manualele gruparilor radicale feministe din Occident sunt fotografiile: programa este presarata cu fotografii cu adolescenti sugerand comportamente homosexuale.

Dar abstinenta/castitatea?

In document exista putine vorbe despre abstinenta/castitate, valori de referinta pentru educatia crestina.

Abstinenta – sub denumirea de “abtinere” – este mai intii mentionata ca posibila metoda de contraceptie. Sau, cum spune manualul, “cea mai sigura cale de a preveni bolile cu transmitere sexuala este abtinerea de la contactul vaginal, oral sau anal.” Acesta este probabil unicul adevar si oricum cel mai pozitiv lucru despre abstinenta – si crestinism – din intregul manual.

Alt pasaj plaseaza abstinenta pina la casatorie intr-un context negativ: „Fetele pot fi descurajate sau chiar pedepsite pentru ca sunt active sexual. In multe cazuri, fetele primesc mesaje contradictorii despre sex. Multe sunt invatate ca nu trebuie sa fie active sexual inaintea casatoriei.”

Iata si o tema de dezbatere propusa in manual: „Ce mesaj transmit educatia pentru abstinenta abstinenta, casatoria minorilor si mutilarea genitala feminina despre placerea sexuala?” (a se observa “nevinovata” alaturare si relationarea la placerea sexuala, caracteristica a filosofiei hedoniste pe care cu atata drag o imbratiseaza adeptii “drepturilor sexuale”!)

Ce se spune despre implicarea parintilor?

Nu exista aproape nici o mentionare a implicarii parintilor in procesul de educatie sexuala a copiilor, exceptand sublinierea faptului ca parintii ii invata pe acestia “stereotipuri de gen”, ca ii obliga sa se conformeze doleantelor lor (ale parintilor), ori ca impun “casatorii aranjate”; ca nu sunt siguri ce sa le spuna copiilor despre masturbare; ca ii pot “forta sa practice abstinenta pana la casatorie”; ca parintii pot fi o bariera in “beneficierea de servicii contraceptive”; ca parintii pot forta fetele sa avorteze; ca isi pot casatori copiii la varste fragede; in sfarsit, ca parintii se pot simti stanjeniti sa vorbeasca despre relatiile sexuale; daca sa le marturisesti sau nu atractia pentru o persoana de acelasi sex etc.

Concluzii

Ca parinti, ne inchipuiam ca scopul scolii este acela de a invata pe copii lucruri importante, ca matematica, stiintele, istoria, lectura – nicidecum predarea activismului politic dupa o agenda bine stabilita. Cu atat mai mult cu cat acesta este mascat dupa reclama la relatii sexuale in afara casatoriei sau la “stiinta autosatisfacerii”.

“Desi aici, la United Families International, avem de-a face adesea cu perversitatea si propaganda miscarii pentru ‘drepturi sexuale’, chiar si noi am fost socati de continutul si concentrarea acestei programe,” relateaza in final articolul citat.

Aceste grupuri au creat, asadar, un “produs” destinat ca, prin intermediul scolii, sa neutralizeze orice obiectie fata de comportamentele imorale sau aberante, sa promoveze avortul si orice forma de relatii sexuale ca “drept”, sa deconstruiasca rolul traditional al sexelor si sa dezagrege institutia mariajului si familia. Toate acestea pentru atingerea scopului final: promovarea unei inginerii sociale la scara mondiala. Si daca nu era de ajuns, prin acest program, tinerii vor fi educati sa devina ei insisi “activisti pentru drepturile sexuale si de gen”!

Ce sa mai spunem! George Orwell ar fi gelos. Metodele pe care Partidul le utiliza, in fictiunea sa distopica “1984”, pentru a-i ridica pe copii impotriva parintilor, stiind ca destructurarea familiei este vitala pentru supravietuirea regimului totalitar si alienant al “Fratelui cel Mare” palesc pe langa ce ii invata pe tinerii de azi “manualul de educatie sexuala” al Planned Parenthood despre parinti si despre valorile pe care acestia mai incearca, inca, sa le puna la baza educatiei lor.

Este adevarat, ideea si constructia programei apartin unei institutii diabolice (la modul propriu al cuvantului) care isi trage cea mai mare parte a fondurilor din avorturile practicate in zeci de clinici de pe tot teritoriul SUA. Programa ea nu constituie, deocamdata, decat un deziderat, nefiind un act oficial sub egida ONU; insa antecedentele pe care organismele internationale de sub egida Natiunilor Unite le au, deja, in promovarea acestor concepte sunt de natura sa ne alarmeze (vezi de exemplu aici si aici).

In final, UFI ne povatuieste – si bine face: ”Cautati aceasta programa in scoala unde sunt copiii vostri. Adesea intalnim parinti care cred ca programele de educatie sexuala complete – mai degraba decat cele bazate pe educatia pentru abstinenta – sunt singurele acceptabile in scoli. Ei cred, cu sinceritate, ca astfel de programe sunt critice pentru efortul de a preveni numarul infectiilor cu transmitere sexuala si al sarcinilor nedorite.”

Ca nu este asa – am aratat-o cu alte ocazii si o vom mai face.

Aceeasi recomandare v-o adresam si noi. Stiti ce invata copilul vostru la scoala?

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here