Declaraţie politică: Chiar mai trebuie să discutăm ce este familia?

598
1
DISTRIBUIȚI

Declaraţie politică:  Chiar mai trebuie să discutăm ce este familia?

Săptămâna trecută m-am bucurat să aud că amendamentul pe care l-am trimis Comisiei de revizuire a Constituției a fost adoptat cu o mare majoritate de voturi. Amendamentul se dorea o clarificare la definiția familiei cuprinsă în Articolul 48, în noua formulare, aceasta fiind definită ca luând ființă prin căsătoria liber consimțită a unui bărbat cu o femeie.

Mi se pare ciudat și de necrezut că un astfel de amendament a stârnit atâtea dezbateri și polemici într-o țară care se numește creștină și în condițiile în care nu am auzit niciun lider politic spunând că s-ar dori legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex.

Atunci de ce atâta vâlvă pentru un amendament care clarifică un lucru natural și firesc cum este căsătoria unui bărbat cu o femeie?

Stimați colegi,

Noi toți suntem aici pentru a-i reprezenta pe cetăţenii României care cred, în majoritatea lor, că familia înființată pe uniunea dintre cele două sexe este primul şi cel mai important centru al vieţii sociale. Familia astfel constituită s-a dovedit cadrul optim de formare a noilor generaţii, iar rolul esenţial jucat de această instituție în trecutul, prezentul și viitorul dorit al ţării poate și trebuie specificat în Constituţie. De fapt, aceasta nici nu este o prevedere nouă, ci doar o clarificare a definiției existente. Nici modificarea nu e o noutate, având în vedere că în 2006, Alianța Familiilor din România a inițiat o campanie amplă în acest sens și a reușit să strângă semnături de la 650.000 de cetățeni care încă așteaptă să o vadă pusă în practică.

Menţionarea clară a familiei naturale, monogame și nucleare ca valoare protejată de Constituție nu poate fi interpretată ca o ofensă adusă cuiva, ci este doar recunoașterea juridică a unei realități și a dezideratului unei permanențe; o re-aşezare în limitele normalităţii, conformă cu spiritul creştin al românilor. Ea reprezintă o măsură care a devenit absolut necesară în contextul unei stări de criză a familiei, cu tot mai multe familii destrămate și copii crescuți de un părinte singur.

De altfel, Statul român modern se situează, cronologic, în urma Familiei. Privind în urmă, găsim o corespondență uimitoare între perioadele în care familia a fost puternică și independentă și prosperitatea societății la modul general; și invers, o familie slabă, redusă ca importanță în ponderea actelor sociale sau folosită ca mijloc de manipulare ideologică, a dus la stări sociale tensionate, stagnare sau la sărăcie și criză așa cum este cea prin care trecem acum.

Privind spre viitor, perspectivele demografice sumbre ale României ne impun să fim foarte atenți la modul în care Statul garantează dezvoltarea unui model social și mai ales la care este modelul social optim.

Conform ultimului recensământ intern, dar şi Indexului Global al Religiei 2012, realizat de Gallup International, România este printre cele mai religioase ţări ale lumii. Cetăţenii români sunt pe locul 6 în lume în ceea ce priveşte credinţa lor. Noi avem datoria să facem legi care să respecte modul de viaţă şi credinţa celor ce compun acest popor.

În același timp, Statul trebuie să protejeze persoanele care au alte credințe sau se manifestă în mediul privat altfel decât într-o familie tradițională; acești cetățeni sunt egali în fața legii și își exercită drepturile fundamentale fără nicio îngrădire. Nici ei nu trebuie, la rândul lor, să caute să-și impună prin forță, fie ea și conjuncturală, propriul set valoric asupra majorității.

Stimați colegi,

Bănuiesc în opoziția față de amendarea art. 48 al Constituției și în referințele lor repetate la un pretins „anacronism”, supărarea unor interese care doresc cu orice preț modificarea normelor sociale și comportamentale din România, justificându-se prin evoluții din alte societăți și țări.

Cred că nu avem nicio obligație de a urma recomandări sau modele de care suntem străini. Experiența nefastă a celor 50 de ani în care comunismul a impus legi cu forța, fără a ține cont de specificul românesc, sunt de ajuns. Nu mai este nevoie să traumatizăm alte generaţii în numele unui iluzoriu „progres” adus prin rețete alienante.

În încheiere, vreau să salut poziția Dlui Senator Crin Antonescu, Președintele Comisiei de revizuire a Constituției, care afirma că nu se poate confunda această prevedere constitutională cu vreo limitare a drepturilor cetățenești și că „familia e familie iar căsătoria e căsătorie și se face între un bărbat și o femeie”.

 

FLORICA CHERECHEȘ

DEPUTAT PNL

http://www.fchereches.ro/

 

Bucureşti, 11.06.2013

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here