Țara în care femeile sunt de vânzare

3224
0
DISTRIBUIȚI

In Afganistan, un tata incearca sa scape de datoriile din droguri vanzandu-si ficele unor traficanti

de Fariba Nawa, The Atlantic

Am fost in cautarea ei timp de 10 ani. Aproape ca am fost rapita in incercarea de a o gasi. Am scris o carte inspirata de aceasta intamplare, dar in seara asta am fost pe cale sa vorbesc cu ea. Degetele imi tremurau in timp ce formam numarul de telefon primit de la mama ei.

Ne-am intalnit in vara anului 2003 intr-un sat prafuit din Afganistan. Darya avea ochii verzi si avea doar 12 ani, mergea la scoala si ii placea sa se joace cu piciorusele goale in nisip. Copilaria ei s-a terminat brusc atunci cand tatal ei, dependent de droguri, a vandut-o unui contrabandist cu 34 de ani mai in varsta decat ea. Tatal ei era plin de datorii catre traficanti – aceia care furnizeaza 90% din cantitatea de opium din lume. A facut ceea ce toti tatii afgani fac: si-a vandut 2 dintre fiice, fortandu-le sa se casatoreasca, pentru a scapa de datorii – bineinteles, fara acordul lor. Ficele sale au fost victimele acestei afaceri ilegale.

Trafic cu opiu si femei

In ultimii 10 ani, de cand am intalnit-o pe Darya, numarul de mirese vandute traficantilor de opiu a crescut in tot Afganistanul. Mii de tinere afgane sunt date spre sclavie sau sunt trimise ca prostituate in afara granitelor. In ultimul deceniu, guvernul a incercat sa eradicheze aceasta afacere, dar a reusit doar sa inrautateasca problema. Fermierii ale caror culturi au fost distruse au preferat sa isi vanda ficele pentru a putea rambursa imprumuturile la traficanti.

Rata de dependenta este incredibil de mare: un million de dependenti de opiu la o populatie de 30 de milioane, iar acest lucru face ca vanzarea de copii sa creasca alarmant. Cand familiile afgane nu mai au bani pentru a se droga, prefera sa isi vanda ficele sau, uneori, chiar si fiii. Doamna Parwanta a lucrat in educatia si prevenirea consumului de droguri in Afganistan timp de 3 ani. Intr-o familie, ea a descoperit ca tatal si-a vandut 3 fiice pentru a-si putea hrani dependenta. „Cand un membru al familiei incepe sa abuzeze de consumul de droguri, totul, de la statutul economic pana la cel social, se naruie. De obicei, atunci cand tatal nu mai are resurse, el isi prostitueaza fata sau isi vinde copiii.”

Najibullah Quraishi, jurnalist si regizor afgan, a declarat ca s-a intalnit cu peste 100 de familii care si-au vandut fiicele pentru a plati traficantii. In documentarul sau din 2012 intitulat „Opium Brides” (Miresele opiumului), arata mai multe povestiri sfasietoare ale catorva fete, alaturi de datoriile familiilor de fermieri atunci cand guvernul a decis sa le distruga fermele de mac. In urma retragerii trupelor americane si odata cu posibila reintoarcere a talibanilor in diferite parti ale Afganistanului, unii analisti prezic un alt bum al opiumului. Deja, 9 provincii care acum 2 ani declarau ca nu mai au ferme de mac, au reinceput cultivarea lui, in mare parte din cauza pretului foarte ridicat al opimului. Traficul de droguri este o afacere condusa de mafia, care infloreste in zonele violente si sarace. Multi fermieri care au revenit la cultivarea macului au declarat ca fac lucrul acesta din cauza insecuritatii si din lipsa de optiuni agricole.

A-ti vinde fata ca sa o casatoresti pentru a-ti achita imprumuturile, nu doar datoriile din droguri, este o practica regionala ce dateaza de secole. Aceasta a crescut expotential din cauza saraciei adusa de cei 30 de ani de razboi. Majoritatea fetelor traiesc la granitele tarii, unde traficul este in floare. Singura optiune pentru aceste fete este sa reziste pe cont propriu. Unele se sinucid. Nasima, membra a consiliului de femei din provincia Helmand, a luat pistolul unui gardian si s-a impuscat. Altele fug si pot ajunge intr-unul din adaposturile pentru femei. Majoritatea se multumesc cu soarta lor ca proprietati ale contrabandistilor.

Celebra fotografie a lui Steve McCurry, “Afghan Girl” (1984) și aceeași femeie 18 ani mai târziu (dreapta)
Celebra fotografie a lui Steve McCurry, “Afghan Girl” (1984) și aceeași femeie 18 ani mai târziu (dreapta)

Povestea Daryei

Darya, in varsta de 22 de ani, a raspuns la telefon dupa ce am sunat a 6-a oara. Vocea ei era mai puternica, mai increzatoare si mult mai calma. Astepta sa o sun. Am vorbit putin despre familiile noastre, iar apoi mi-am cerut iertare ca nu am reusit sa o scap de viata pe care o traia alaturi de Haji Sufi, omul ce i-a devenit sot si tata al copiilor ei. Apoi a urmat o pauza. „Am asteptat foarte mult dupa tine, sa vii sa ma scapi”, a spus ea. „Dar acesta mi-a fost destinul, m-am obisnuit deja”.

In 2003, cand m-am intalnit pentru prima data cu Darya, tatal ei Touraj disparusea, pentru a nu fi vanat de traficanti. Chiar si dupa ce si-a vandut doua din fete, inca mai ramasese cu datorii. Sotul fetei celei mai mari nu a mai aparut niciodata ca sa isi ia mireasa, in schimb sotul Daryei, care mai avea deja o sotie si 8 copii, vroia sa o ia din Herat la Helmand. El vorbea limba pastuna, iar ea vorbea farsi. De fiecare data cand Haji Sufi venea, Darya il injura si fugea de langa el. Darya m-a cautat ca s-o ajut, stiind ca am alte valori si ca vin din lumea din afara. Intr-o dupa amiaza de vara am vorbit cu Sufi, in timp ce Darya statea langa mine. Ea m-a apucat de haina si tremura: „Te rog, nu-l lasa sa ma ia”, mi-a soptit la ureche.

A fost ultima data cand am vazut-o. A venit desculta la casa ghidului meu intreband de mine si dorind sa fie salvata de o casatorie fortata. Am raportat cazul la Comisia Independenta a Drepturilor Omului Afgane, ai carei membri nu au facut nimic. Autoritatile afgane mi-au zis ca asta li se intampla la mii de fete, iar daca nu se duce cu sotul ei, mama ei si ceilalti 5 frati vor suferi consecintele.

Am scris o poveste despre ea si am publicat-o in diferite tari, iar cititorii au trimis bani pentru familia ei. Vara urmatoare am venit cu banii, dar a fost prea tarziu. Sufi a luat-o la Hermand si mama ei m-a rugat sa o gasesc. Mi-a spus ca se va automutila, in semn de protest, un lucru comun la fetele casatorite fortat. In 2005, m-am costumat intr-o burqa si am plecat cu ghidul meu si cu o poza a sotului ei in Sangine, regiunea Helmand. Am batut la diferite usi si am aratat poza. Simpatizantii talibanilor si-au dat seama ca vin din Occident si m-au amenintat ca ma vor inchide, dar ghidul meu i-a calmat. Nu am gasit-o pe Darya si m-am intors in SUA, simtindu-ma foarte vinovata ca nu am putut opri traficarea unui copil.

Darya a devenit eroina cartii mele Tara Opiumului. In timp ce imi scriam, am tot cautat-o din SUA, sunand pe toata lumea care ar fi putut avea vreo legatura cu ea. Mama ei a gasit in sfarsit un numar de telefon in Mariah, Helmand. Ea fusese acolo in tot acest timp, unchiul ei dandu-mi o adresa gresita. Darya traia impreuna cu 20 de rude ale sotului ei. Sotul ei impreuna cu familia lui cultivau opiu, pana ce americanii le-au confiscat fermele.

Prima mea conversatie cu Daria a fost foarte emotionanta. Vorbea despre viata ei ca mama cu un amestec de umor si tragedie. Se considera ghinionista, dar totusi mult mai norocoasa decat alte „mirese ale opiumului” care nici macar nu aveau titlul de sotii. Darya a cunoscut multe fete care au fost traficate pentru a deveni la randul lor traficante sau prostituate.

Viata Daryei s-a dovedit mai buna decat mi-am imaginat eu. Este sotia cea mai tanara si a devenit matriarha familiei. „Acum, sotul imi arata foarte mult respect”. A plans si s-a certat timp de un an cu cealalta sotie a lui Sufi. El a batut-o pentru nesupunere. Cand a incetat sa se mai revolte si si-a indeplinit atributiile, Sufi a incetat sa o mai bata. „Acum, eu si cealalata sotie a lui Sufi suntem prietene.”

El nu se mai culca cu ea. Darya a invatat repede pastuna, dar i-a luat 4 ani pentru a ramane insarcinata. La varsta de 18 ani a avut un baiat, care a devenit motivul pentru care ea traieste. Petrece timpul facind piine intr-un cuptor de lut, gateste, spala si are grija de copilul ei.

De 2 ori pe an, Sufi a duce pe Darya sa isi viziteze mama din Herat. Tatal ei iesise din ascunzatoare dupa ce si-a platit toate datoriile, dar inca se mai droga. Intr-una din calatoriile sale la Herat, Darya si-a infruntat tatal pentru ca a vandut-o lui Sufi. „El mi-a spus ca ar trebui sa ii fiu recunoscatoare, caci Sufi are grija de mine, daca m-ar fi lasat la baietii din Herat as fi ajuns dependenta de droguri, ceea ce ar fi fost mai rau.”

Darya si-a iertat tatal, dar nu si fapta lui. In primul ei an de mariaj, Darya nu a parasit Mariah decat pentru a face cumparaturi cu sotul ei sau pentru a se duce la doctor. Pana ce armata SUA a ajuns la ei, femeile nu se puteau duce singure sa faca cumparaturi, deoarece talibanii cereau sa fie acompaniate de un barbat.

Intr-o zi, Sufi si-a scos copilul de 18 luni afara din casa, pentru a se juca langa un rau. L-a auzit pe Sufi strigand si apoi si-a vazut copilasul inecat. Copilasul a murit din cauza ca Sufi nu a avut grija de el. „Am pierdut multe, dar cea mai dureroasa pierdere a fost cand mi-am pierdut copilasul. Nu voi putea uita niciodata”, a spus ea in timp ce se ineca de plans.

Dupa moartea primului ei fiu, a mai avut un fiu pe nume Barat, care acum are 2 ani si o fiica, Zahra, de 8 luni. Poate sa se plimbe in burqa cu celelalte femei din familie, in voie. Acum sunt mai putine interdictii, dar raidurile nocturne si perchezitiile casei au fost regulat parte din viata ei. Trupele americane i-au perchezitionat casa de 5 ori in ultimii 3 ani.

Darya a intalnit multe alte „mirese ale opiumului” in plimbarile prin Marjah. Relatiile ei cu Sufi s-au schimbat in bine dupa ce ea i-a nascut copii. Acum el o asculta, ii arata afectiune, o lasa sa ia multe decizii…

Doar ca ea inca nu-l iubeste.

Recomandăm cărțile editurii „Anacronic”

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here