Prostituția ar „contribui” la PIB cu doar 0,03%. Încă un mit a făcut implozie

1.116 views
0
DISTRIBUIȚI

Unul din subiectele preferate ale dătătorilor cu părerea care inundă ecranele televizoarelor este „beneficiile care ar rezulta din legalizarea prostituției”.

Indiferent ce eveniment l-ar motiva, discursul lor curge mereu la fel: o iluzorie protecție de care prostituatele ar avea parte din partea statului, precum și siguranța „consumatorului” care n-ar mai da cu zarul să vadă ce „bonus” ia de data asta – sifilis, blenoragie, hepatită, negi genitali sau HIV – ci ar consulta „condicuța” unde este înscrisă starea de sănătate a onorabilei prestatoare. Noi am tot scris pe www.antiprostitutie.ro despre aceste mituri ale protecției, sănătății și eradicării rețelelor de proxenetism și, spre deosebire de „analiști”, noi chiar știm ce spunem și scriem.

Apoi, profitând că nicio femeie indignată nu vine în studio să le spargă dovleacul care ține loc de cap, „specialiștii”, aproape întotdeauna de sex masculin, atacă tema „beneficiilor fiscale”. Sunt avansate cifre fantasmagorice care, se presupune, ar da bine în bugetul ministerului Educației sau al Sănătății.

Lumină în bezna minții vine să facă, surprinzător, chiar Guvernul României, via cursdeguvernare.ro:

Începând cu luna septembrie a acestui an (2014), România își include, alături de celelalte state ale UE, şi activităţile ilegale în calcularea Produsului Intern Brut (PIB), potrivit noii metodologii europene Sistemul European de Conturi (SEC) 2010. PIB-ul va conţine, de acum înainte, şi veniturile provenite din activități ilegale cum ar fi  prostituţia şi contrabanda cu alcool, tutun, şi traficul de droguri.

În timp ce, conform worldfinance.com, economia „subterană” din România se ridica, în 2012, la fabulosul procent de 29,6% din PIB naţional, aflăm că 

Potrivit datelor transmise de INS la Eurostat, contribuţia la PIB a prostituţiei şi contrabandei cu alcool, tutun şi droguri a fost în 2013 de aproape 1,9 miliarde de lei, adică 0,23% din PIB.

și mai mult decât atât, că serviciile de prostituție prestate „de bunăvoie” reprezintă doar 0,03% din PIB, adică cca. 180 milioane lei în 2013.

prostitutieNu trebuie să fii mare finanțist ca să vezi că, dacă într-adevăr ai nevoie de bani la buget și vrei să-i scoți din economia subterană, umbli mai bine la contrabanda cu cereale, alcool sau materiale de construcții, nu legitimezi un abuz precum prostituția.

tutun-si-alcooldroguriDe fapt, subiectul prostituției legale este o ciorbă lungă și sleită în care nu mai cred nici măcar feminstele, cu excepția unui grup radical de marxiste și a „idioților utili” care apar la televizor în căutare de atenție. Două decenii de prostituție în unele țări „civilizate”, cum ne place să spunem, n-au adus femeii emancipare și autodeterminare, ci au adâncit inegalitatea și traficul, iar cheltuielile cu eradicarea fenomenelor conexe prostituției (trafic de arme și droguri, infracționalitate explozivă) au neutralizat, în general, sumele încasate din impozite.

Asta ca să nu mai discutăm de teribilul efect asupra familiei și moralei, poate cel mai grav dintre rezultatele prostituției și pe care o formă de legalizare n-ar face decât să îl amplifice.

Experiența dezastruoasă a determinat schimbări radicale în abordarea fenomenului. Pornind de la observația corectă că femeile angrenate în acest mecanism diabolic sunt victime (indiferent dacă ele realizează sau nu acest lucru), mai multe state care au experimentat industria bordelurilor au scos din nou bordelurile în afara legii și au instituit sancționarea ASPRĂ a cererii de servicii sexuale – adică a bărbatului, în 99% din cazuri. Aceasta, însoțită de o politică de (re)calificare și integrare socială și profesională a femeilor foste prostituate, au dus la scăderea cu mai mult de 2/3 a fenomenului prostituției stradale în Suedia. Așa-numitul „model suedez” a fost adoptat și de Norvegia și apoi de alte state.

Balonul legalizării prostituției se cam dezumflă așadar, dragi specialiști. Sunteți în urmă cu cel puțin 15 ani, în retorică și abordare!

Și încă o precizare, nu ultima în ordinea importanței: ambele aspecte menționate mai sus, cel fiscal și cel privind demnitatea umană, sunt la fel de importante. Legea și morala publică sunt interconectate și vor fi întotdeauna, în ciuda dorințelor radicalilor de stânga, promotori ai revoluțiilor culturale și sexuale. Ziua în care această conexiune va fi ștearsă va marca începutul sfârșitului civilizației umane a dreptății și demnității, spre înlocuirea acesteia cu bunul plac și legea junglei.

Așa cum ne exprimam pe www.antiprostitutie.ro,

Am putea oare să acceptăm ca surorile sau fiicele noastre să practice vreodată meseria de prostituată?

Dacă întrebarea jigneşte, atunci trebuie să recunoaştem că, validând prostituţia ca “meserie”, nu facem decât un act de nedreptate, considerând femeile care practică prostiţutia ca fiinţe de rangul al doilea, ce aparţin unei lumi subumane, vrednice de dispreţ, de exploatat şi de folosit ca marfă sau instrument de satisfacere a plăcerii bărbaţilor. Statul, ca şi oamenii care validează prostituţia ca “meserie”, nu sunt produsul unei civilizaţii a dreptului şi a echitabilităţii, ci doar garanţi ai ipocriziei, ai violenţei, ai încălcarii demnităţii umane şi a celor mai elementare drepturi.