Cum (nu) au ajuns delfinii persoane. Comentarii la o poveste cu final (ne)așteptat

1051
0
DISTRIBUIȚI

Scriam recent că, deși nu ne face nicio plăcere, trebuie să pomenim numele lui Remus cernea pe acest blog. Ajuns deputat prin grația PSD-ului (partid din care s-a cărăbănit repede după alegeri, scuipându-i între ochi pe cei pe care anterior îi pupa), cel în cauză urmărește nu agenda cetățeanului, ci agenda ideologică a grupurilor de extrema stângă care l-au fabricat ca persoană publică.

Una din inițiativele legislative prin care a devenit cunoscut, pe lângă cele anti-religie și anti-familie, este cea referitoare la recunoașterea delfinilor drept „persoane non-umane”. Tratată de mulți, inclusiv de colegi ai săi, ca o simplă excentricitate, inițiativa ascunde substraturi ideologice subtile, ambalate sub o formă care poate păcăli ușor. Încercăm să vi le prezentăm pe scurt și reproducem mai jos memoriul (recomandarea) adresat de noi membrilor Comisiei Juridice din Camera Deputaților, cea care a avut cuvântul cel mai greu de spus în votul final din plen. Inițiativa a fost supusă votului final pe 13 mai LATER EDIT: nu a fost întrunită majoritatea calificată pentru respingere (este lege organică); a fost re-trimisă Comisiei juridice.

Punct de vedere

Privind Propunerea legislativă pentru recunoașterea delfinilor drept persoane non-umane (Pl-x 333/2014)

Organizațiile semnatare ale prezentului punct de vedere vă solicită să RESPINGEȚI propunerea legislativă pentru recunoașterea delfinilor drept persoane non-umane, pentru următoarele motive:

  1. Presupune schimbarea fundamentală a reglementării în materia relațiilor omului cu regnul animal, fără a exista o nevoie socială obiectivă.
  2. Drepturile și libertățile fundamentale, precum și noțiunea de demnitate sunt recunoscute, conform Constituției și tratatelor internaționale, NUMAI ființelor umane.
  3. Reglementările propuse încalcă principiul legalității, prin recurgerea la incriminare prin analogie.
  4. Sunt deja în vigoare acte normative menite să asigure protecția suficientă a speciei delfinilor (Legea 91/2000 privind Ratificarea Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană și zona contiguă a Atlanticului, adoptat la Monaco în 1996 etc.)

Întrucât considerentele și obstacolele legale care împiedică adoptarea unei astfel de propuneri legislative vă sunt desigur cunoscute, dorim să ne oprim asupra aspectelor filosofice ale propunerii legislative menționate.

Instituirea unei categorii aparte de persoane, în afara celor umane, respectiv recunoașterea pentru o specie a unor calități de natură să o situeze, fie și în măsură limitată, în rândul subiecților de drept (care acum sunt „doar” persoana fizică și persoana juridică) o transformă în beneficiar de drepturi și îi creează obligații. Lăsând la o parte că nu înțelegem cum anume ar putea avea delfinii „obligații”, indiferent care ar fi acestea, actul presupune o modificare radicală a concepției în ce privește relația omului cu regnul animal dar și – sau cu atât mai mult – a modului în care este înțeleasă de public natura diferită și rolul distinct ale animalelor și respectiv ale ființelor umane, știut fiind că orice modificare legislativă produce o modificare de comportament și de norme sociale.

Opinia noastră este că inițiatorul propunerii, dl. Dep. Remus Cernea, urmărește agenda sa proprie, de natură ideologică, ce aparține curentului „noii stângi” – la fel ca și în cazul altor propuneri inițiate, precum reformarea majoră a legislației familiei prin echivalarea căsătoriei cu un așa-zis „parteneriat” deschis cuplurilor indiferent de sex. În cazul prezent, deputatul Cernea dorește statuarea printr-o lege a teoriei apropierii filogenetice om-animal, din care rezultă că omul este doar un alt animal, deosebit de restul regnului prin rațiune și stadiu evolutiv. Apreciem ca inoportună această statuare, a cărei esență ține de dezbaterile științifice.

Mai mult, o astfel de reglementare ar însemna chiar renunțarea la mult-clamatul principiu al neutralității statului față de credințele religioase sau concepțiile filosofice, prin ridicarea la rang de lege a unuia dintre ele!

Este vorba despre „anti-speciism” sau „anti-speciesism”, o concepție filosofică marginală îmbrățișată de unii dintre promotorii „drepturilor animalelor” care implică lupta contra unei pretinse „discriminări” pe bază de apartenență la o specie. Avocații drepturilor animalelor pretind că apartenența la specie nu are nicio semnificație morală specială, iar discriminarea pe acest criteriu este chiar similară rasismului sau sexismului.

În acest caz este vorba despre „combaterea” a ceea ce este denumit „speciesism uman” sau „suprematism uman”, care presupune excluderea, firească din punctul de vedere al sistemului de drept natural dar și pozitiv, de la protecția acordată oamenilor a oricăror alte specii. Cu alte cuvinte, ar fi incorectă favorizarea în fața legii a oamenilor în comparație cu maimuțele sau câinii, având în vedere „similaritățile” dintre aceste specii.

„Anti-speciiștii” contestă orice fel de activitate practică ce presupune exploatarea animalelor în beneficiul omului, de la recoltarea lânii și a laptelui la consumul de carne animală sau muncile agricole.

Concepția filosofică amintită, a cărei absurditate este evidentă, este apropiată ateismului radical militant (îmbrățișat de R. Cernea). Făcând distincția necesară, e util să precizăm că unele dintre grupurile de „protecția animalelor” desfășoară activitate de tip terorist pentru eliberarea din „captivitate” a animalelor „ostracizate”.

În mod evident, concepția se situează în antagonism cu ideile religioase tradiționale, conform cărora omul este creat și superior animalelor, primind stăpânire, spre JUSTĂ folosință, asupra acestora.

În concluzie, în opinia noastră este vorba despre o nouă tentativă de revoluționare a mentalității publice, care servește exclusiv unor scopuri ideologice și nu unor necesități sociale obiective.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să respingeți propunerea legislativă menționată.

Cu deosebită consideraţie,

Dr. Petre Costea

Președinte, Alianța Familiilor din România

Bogdan Stanciu

Președinte, PRO VITA filiala București

Recomandăm cărțile editurii „Anacronic”

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here