Cele zece porunci reflectate în legislația românească

1.771 views
0
DISTRIBUIȚI
Ce reprezinta cele 10 Porunci pentru noi? Un set de reguli depasite, arhaice, sau prima exprimare a unei norme juridice date omenirii? Un material inedit prin care Boiana Berchi, Partener McGregor & Partners, ne demonstreaza cat de actuale sunt aceste porunci in zilele noastre.

commandements-tt-width-604-height-359-bgcolor-000000

Ioan 3:4. Oricine face păcat, face şi fărădelege; şi păcatul este fărădelege.

Încă din copilărie, orice creștin învață care sunt cele zece porunci pe care Dumnezeu le-a dat omenirii prin intermediul lui Moise. Putem considera că cele 10 Porunci sunt prima exprimare a unei norme juridice date omenirii.

Dar cât de actuale sunt aceste porunci în zilele noastre? Ce noțiuni mari sunt la baza lor și cum se regăsesc acestea în legislația actuală, căreia i se supun toți cetățenii din România? Dincolo de credința religioasă a fiecăruia, există o corespondență între cele 10 porunci menționate în Biblie și legislația actuală, ceea ce reflectă stabilitatea regulilor ce stau la baza societății, din cele mai vechi timpuri până în prezent, asigurând normelor juridice din orice țară o conotație și origine divină.

Boiana Berchi, Partener McGregor & Partners, face o trecere în revistă a textelelor juridice aplicabile în România care abordează aceleași noțiuni și aspect, iar deseori sunt în sprijinul celor 10 porunci:

  1. Adoptarea unei religii

Eu sunt Domnul Dumnezeul Tău; să nu ai alți dumnezei afară de Mine.

Firesc, prima dintre cele 10 porunci se referă la definirea și îmbrățișarea credinței, creștine în acest caz. Legătura dintre legea laică și prima poruncă a lui Dumnezeu este reflectată în recunoașterea libertății religioase a tuturor cultelor. Acest lucru este exprimat prin legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

Astfel, libertatea religioasă cuprinde dreptul oricărei persoane de a avea sau de a adopta o religie, de a şi-o manifesta în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin practicile şi ritualurile specifice cultului, inclusiv prin educaţie religioasă, precum şi libertatea de a-şi păstra sau schimba credinţa religioasă. Libertatea de a-şi manifesta credinţa religioasă nu poate face obiectul altor restrângeri decât al celor care sunt prevăzute de lege şi constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea publică, protecţia ordinii, a sănătăţii sau a moralei publice, ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

  1. Idolii religioși

Să nuți faci chip cioplit, nici altă asemănare, nici să te închini lor.

Porunca a doua îi învață pe creștini că nu trebuie să venereze idoli, adică obiecte create de om sau de alte făpturi, pe care să le socotească înzestrate cu puteri supranaturale. Prin această poruncă se interzice idolatria, atât de răspândită pe vremea când Dumnezeu a dat poporului evreu cele 10 porunci. Creștinii nu se mai gândesc astăzi la zei mincinoși, adică la idoli, așa cum credeau unele popoare din antichitate. Dar cuvântul “idol” a primit în creștinism o altă semnificație.

Astfel, Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult stabilește că Biserica Ortodoxă Română şi celelalte culte religioase au, în exclusivitate, dreptul de producere şi valorificare a obiectelor şi veşmintelor de cult, precum şi de tipărire a cărţilor de cult, a celor teologice sau cu conţinut bisericesc, necesare practicării cultului. Încălcarea acestor obligatii constituie contravenţie dacă fapta, potrivit legii, nu este considerată infracţiune şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.

  1. Asumarea deplina a credintei sau lipsei de credință

Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert.

Această poruncă interzice creștinilor vorbitul de rău împotriva numelelui lui Dumnezeu, adică a-l rosti fără respectul cuvenit. Iată și temeiul legal în care apare acest aspect – întrebuințarea cu ușurința a jurământului, atunci când Dumnezeu este luat ca martor pentru lucruri neînsemnate. În Codul de Procedură Civilă se poate identifica formula pentru jurământul martorului ce urmează a fi audiat. Înainte de a fi ascultat, martorul depune următorul jurământ: Jur că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu. Aşa să-mi ajute Dumnezeu! . În timpul depunerii jurământului, martorul ţine mâna pe cruce sau pe Biblie. Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a martorului.

Martorul fără confesiune va depune următorul jurământ: Jur pe onoare şi conştiinţă că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu.

Martorii care din motive de conştiinţă sau confesiune nu depun jurământul vor rosti în faţa instanţei următoarea formulă: Mă oblig că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu. Această poruncă este reflectată și în Codul Penal la infracţiunea de mărturie mincinoasă, precum și infracțiunea de profanare a lăcașurilor sau obiectelor de cult.

  1. Timpul de repaos

Adu-ți aminte de ziua Domnului și o cinstește.

Porunca a patra cere creștinului ca, după zilele de muncă pentru câștigarea în mod cinstit existenței, să se oprească într-o anumita zi de la munca să aibă obișnuința să meargă la biserica, să se închine lui Dumnezeu și să-și hrănească sufletul cu învățătura creștină.

Codul Muncii stabilește că repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. În plus, zile libere mai sunt si zilele de sărbătoare legală, care au semnificație religioasă, respectiv: 1 şi 2 ianuarie; prima şi a doua zi de Paşte; prima şi a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului (15 august); 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României; prima şi a doua zi de Crăciun. La aceste zile se adaugă Ziua Națională a României, pe 1 decembrie. Legislația românească prevede sancțiuni pentru angajatorii care nu respectă aceste zile libere, în afara celor care lucrează în domenii considerate urgențe (e.g. sănatate, pompieri).

  1. Grija pentru familie

Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca bine să-ți fie și mulți ani să trăiești pe pământ.

Această poruncă îndeamnă la a-ți iubi părinții și a le dori și face tot binele cu putință.

O putem găsi reflectată în primul rând în Codul Civil. Părinţii au dreptul şi îndatorirea de a creşte copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, psihică şi intelectuală, de educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însuşirilor şi nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea şi sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaşte acestuia.

Obligaţia de întreţinere există numai între persoanele prevăzute de lege. Ea se datorează numai dacă sunt întrunite condiţiile cerute de lege. Obligaţia de întreţinere are caracter personal.

Obligaţia de întreţinere există între soţ şi soţie, rudele în linie dreaptă (părinții, bunicii și străbunicii), între fraţi şi surori, precum şi între celelalte persoane anume prevăzute de lege și se aplică și în cazul adopției, între frați și surori. În situația în care această obligație nu este îndeplinită, normele penale o incriminează prin infracțiunea de abandon de familie.

  1. Dreptul la viață

Să nu ucizi.

Viața este cea mai mare valoare a omului. Conform textelor biblice, Dumnezeu fiind Creatorul, numai El, și nu omul, are drepturi asupra ei.

Sunt două feluri de ucidere: fizică și spirituală. Uciderea fizică înseamnă punerea capăt vieții altei persoană cu orice fel de instrument, în orice mod precum și rănirea lui, care-i aduce mai târziu la moartea persoanei. Uciderea spirituală înseamnă un comportament care prin vorbe și fapte necuviincioase, determină pe cineva de a se abate din calea cea bună și a păcătui, ceea ce îi aduce moartea sufletului. Această poruncă oprește și sinuciderea, adică nimicirea cu buna știința și voie a vieții proprii.

Corespondența se află în Codul Penal, prin următoarele infracțiuni: omorul simplu și omorul calificat, uciderea la cererea victimei, determinarea sau înlesnirea sinuciderii, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă, întreruperea cursului sarcinii (în alte condiții decât cele stabilite de lege), vătămarea fătului, lăsarea fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate, împiedicarea ajutorului.

[Nota redacției CV: Și avortul, doamna avocată…?]

  1. Protejarea demnității persoanei, a pudorii și moralității publice

Să nu fii desfrânat.

Prin această poruncă sunt oprite dorințele și pornirile necurate, toate cuvintele și faptele necuviincioase de care creștinul trebuie să se rușineze înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.

De asemenea, condamnă toate acele lucruri și fapte care pot duce pe creștin la păcatul desfrânării. Tot de păcatul desfrânării ține și încălcarea obligației de fidelitate dintre soț și soție, adică adulterul. Nici sistemul de drept nu a rămas indiferent și a fost astfel adoptată Legea nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei, care instituie măsuri de prevenire și combatere   a pornografiei, în scopul protejării demnității persoanei, a pudorii și a moralității publice.

Iar Noul Cod Penal reglementează următoarele infracțiuni: ultrajul contra bunelor moravuri, bigamia, incestul, pornografia infantilă, violul, agresiunea sexuală, hărţuirea sexuală, actul sexual cu un minor, actul sexual cu un minor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, proxenetismul.

  1. Dreptul la proprietate

Să nu furi.

Această poruncă oprește luarea sau însușirea pe nedrept a bunurilor străine. Reglementările juridice românești au dat, în acest sens, norme în materie civilă – sechestrul asigurător, poprirea asiguratorie, sechestrul judiciar, sau confiscarea în materia procedurii penale.

Infracțiunile care reflectă această porunca sunt numeroase: furtul, furtul calificat, furtul în scop de folosinţă, tâlhăria, tâlhăria calificată, pirateria, abuzul de încredere, abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor, bancruta simplă, gestiunea frauduloasă, însuşirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor, înşelăciunea, înşelăciunea privind asigurările, deturnarea licitaţiilor publice, exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile, frauda informatică, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, distrugerea, tulburarea de posesie, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, camăta, exploatarea cerşetoriei, luarea de mită, darea de mită, traficul de influenţă, cumpărarea de influenţă, deturnarea de fonduri.

  1. Corectitudinea vorbelor și a declarațiilor

Să nu ridici mărturie mincinoasa împotriva aproapelui tău.

Această poruncă oprește minciuna, care înseamnă tăinuirea cu știință și voință a adevărului, pentru a înșela, rătăci și păgubi pe altul.

În Noul Cod Penal sunt reglementate următoarele infracțiuni privind acest aspect: nedenunţarea, inducerea în eroare a organelor judiciare, mărturia mincinoasă, influenţarea declaraţiilor, răzbunarea pentru ajutorul dat justiţiei, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri, cercetarea abuzivă, asistenţa şi reprezentarea neloială, represiunea nedreaptă, tăinuirea, falsificarea de monede, falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată, falsificarea de timbre sau efecte poştale, punerea în circulaţie de valori falsificate, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, emiterea frauduloasă de monedă, falsificarea de valori străine, falsificarea de instrumente oficiale, folosirea instrumentelor false, falsificarea de instrumente de autentificare străine, falsul material în înscrisuri oficiale, falsul intelectual, falsul în înscrisuri sub semnătură private, uzul de fals, falsificarea unei înregistrări tehnice, falsul informatic, falsul în declaraţii, falsul privind identitatea.

  1. Buna credință ca mod de comportament

Să nu poftești nimic din ce este al aproapelui tău.

Porunca a zecea oprește însușirea lucrurilor altuia, precum și dorirea lor. Caci dacă cineva dorește ceva, atunci va căuta să-și însușească ceea ce dorește.

În Noul Cod Penal această poruncă poate fi identificată în reglementarea tulburării de posesie, în toate infracțiunile contra patrimoniului, deja enumerate la porunca a șaptea.

Buna-credință reglementată de Noul Cod Civil poate fi considerată ca o reflectare a celei de-a 10-a porunci: niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe (abuzul de drept). Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile civile cu bună-credinţă, în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri (prezumția de buna-credință).

Putem concluziona că cele 10 porunci nu sunt doar niște cerințe religioase, arhaice; ele sunt clasice, perene și reprezintă o serie de reguli a căror onorare asigură protecția unor aspecte importante ale existenței și dezvoltării noastre atât la nivel personal, cât și la nivel de business.

Astfel, respectarea poruncilor și a legilor implicite ar trebui sa vină nu din frica repercursiunilor derivate, ci din înțelegerea faptului că ele stau la baza unei funcționări corecte a societății moderne, a respectului omului față de semenul lui, față de mediul în care trăiește.”, concluzionează Boiana Berchi, Partener McGregor & Partners.

***

Despre McGregor & Partners

McGregor & Partners S.C.A. este o firmă de avocați comerciali și de consultanță tip „boutique”, care își desfășoară activitatea în Europa centrală și de sud-est, cu birouri în București, România (din 1992) și în Sofia, Bulgaria (din 2006). Firma este condusă de avocați români și bulgari cu experiență, coordonați de un avocat britanic cu aproape nouăsprezece ani de experiență de viață și de practică în regiune. Firma păstrează legături cu fosta firmă mamă – firma internațională de avocatură, Stephenson Harwood, și de asemenea cu alte firme internaționale de avocatură din City of London și din alte părți.

Prezența noastră pe termen lung în această regiune ne permite să oferim clienților cunoștințe locale detaliate și de actualitate, o rețea extinsă de contacte și o înțelegere profundă a mediului de afaceri, cultural și politic din țările în care ne desfășurăm activitatea, precum și din Serbia și din regiunea înconjurătoare.

DISTRIBUIȚI
Articolul anteriorFranţa: Binecuvântare pentru „căsătoria” a două persoane de acelaşi sex
Articolul următorPrimatul catolic al Irlandei, despre referendumul asupra căsătoriei
Guest Post
Articole și analize ale unor invitați speciali. Autori: William Gairdner, Obianuju Ekeocha, Grégor Puppinck, Claire de La Hougue, Russel Kirk, Papa Benedict XVI, James C. Dobson, Pat Buchanan, Leo van Doesburg, Johannes L. Jacobse, Thomas Ward, Theresa Okafor, Jason Scott Jones, Erika Bachiochi, Joe Bissonnette, Allan C. Carlson, Luca Volonte, Jonathon van Maren, Abby Johnson, Louise Kirk, Friedrich Hansen, Christopher Smith, Marie Smith, Natalia Iakunina, Jakob Cornides, Herman Tristram Engelhardt Jr., Olgierd Pankiewicz, Mats Tunehag, Marta Cartabia, Adrian Pessina, Roger Kiska, Andrea Williams, Bronislaw Wildstein; Horațiu Pepine, Maria Aluaș, Marius-Teodor Zamfir, Anton Moisin, Ninel Ganea, Ștefan Iloaie, Alin Vara, Boiana Berchi, Mihai Silviu Chirilă, Monica Basarab, Bogdan Glăvan, Monahia Onufria Matei, Dan Păscuț, Roxana Puiu, Robert Lazu, Mircea Gelu Buta, Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă, Ionuț Mavrichi, Bogdan Mateciuc, Lavinia Tec, Roxana Puiu, Natalia Vlas, Daniel Mazilu.

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here