De ce refuză Statul român protejarea copiilor în fața flagelului pornografiei?

413
0
DISTRIBUIȚI

Pornografia este calea cea mai sigură către delicvenţă, către degenerarea morală şi către alienarea personalităţii umane.

Cui, oare, serveşte „liberalizarea” pornografiei în România? De ce nu s-ar liberaliza şi drogurile, căci conform tuturor studiilor pornografia acţionează asupra aceloraşi mecanisme neuronale ca şi drogul, dând dependenţă tot atât de repede? Ce, oare, ar mai rămâne să fie „liberalizat” pentru a asigura disoluţia completă a Statului Român?

Având în vedere efectele pe care pornografia le are asupra consumatorilor acesteia dar şi a instituţiilor fundamentale ale Statului, considerăm că toţi cei care, împotriva acestor evidenţe, susţin liberalizarea pornografiei în România se înscriu, cu voie sau fără voie, într-o acţiune de subminare a Statului Român.

România are una dintre cele mai slabe legi privind pornografia, prin definițiile vagi și sancțiunile ridicole. Indiferența cu care este privit subiectul duce la un consum de pornografie foarte ridicat chiar și inclusiv în rândul copiilor, un adevărat flagel care deocamdată nu este cunoscut la reala dimensiune întrucât nimeni, în afara unor ONG-uri, nu și-a dat interesul pentru a-i afla adevărata dimensiune și consecințele.

În opinia noastră, Statul român refuză, în acest moment, să-și respecte integral angajamentele de protejare a copiilor față de expunerea la și consumul de pornografie, angajamente luate printre altele prin semnarea Convenției Lanzarote (a Consiliului Europei), tradusă în plan legislativ, printre altele, prin amendarea Legii speciale privind drepturile copilului, care stipulează clar dreptul copilului de a fi protejat de acest flagel (vezi alin. 1 al art. 89 din Legea nr. 272/204, republicată). Existența unui drept presupune obligația pozitivă a statului de a interveni pentru asigurarea exercitării acestuia – lucru care nu se întâmplă.

Citește și: Recuperarea dependenților de pornografie contribuie la conștientizarea daunelor acesteia

În 2011 și 2014 au existat două tentative de a amenda legea privind materialele pornografice. Deși teoretic și-au propus și crearea unui cadru pentru protejarea copiilor prin mecanisme eficiente și consistente, ambele proiecte au fost concentrate pe aspecte financiare și economice, și acelea eronat abordate, întrucât o analiză serioasă arată că efectele consumului de pornografie și dependenței de pornografie asupra sistemelor de sănătate, asigurări și chiar asupra pieței muncii depășesc cu mult „plus valoarea” rezultată din taxe și impozite. Ambele au eșuat, în principal din cauză că a fost desconsiderată participarea la dezbatere a agențiilor și autorităților tehnice specializate.

În vara anului trecut, Coaliția pentru Familie a demarat o serie de discuții în acest sens cu conducerea ministerului Comunicațiilor. Discuțiile au fost promițătoare și urmează a fi reluate imediat ce va fi posibil.

Până atunci, vă oferim un studiu al Colegiului American de Pediatrie despre efectele pornografiei asupra copilului și totodată textul Memoriului prezentat (și ignorat cu desăvârșire!) la dezbaterile precedente de câteva organizații civice pro-familie. Acesta nu se referă doar la problematica drepturilor copilului, ci la pornografie în general, pentru a forma cititorului o idee cât mai clară despre dezastrul pe care această dependență îl aduce cu sine.

Impactul pornografiei asupra copiilor

Autor: L. David Perry, doctor in medicina, octombrie 2015. Sursa: Colegiul American de Pediatrie, 26 octombrie 2015

Citește aici: Impactul pornografiei asupra copiilor

MEMORIU

privind necesitatea modificării legii pornografiei în spiritul respectării Constituţiei României

și

în favoarea adoptării propunerii legislative Pl-x nr. 295/2014 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei

Potrivit ultimelor studii şi cercetări desfăşurate pe parcursul ultimelor decenii, vă aducem la cunoştinţă faptul că liberalizarea propagandei pornografiei constituie unul dintre cele mai grave atentate la adresa securităţii naţionale educaţiei, sănătăţii, siguranţei şi vieţii poporului român. Pornografia conduce la disoluţia familiei, contribuie la scăderea demografică şi încalcă flagrant drepturile si libertăţile persoanei garantate de Constituţia României, care în art.1. pct. (5), statuează: În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Desigur, există o lege a pornografiei, dar, din cauza sancţiunilor mici sau inexistente pe care le presupune încălcarea ei, este ineficientă şi nici nu este aplicată de organele în drept. În România, contrar reglementărilor din multe ţări civilizate, în care cultura, tradiţiile, religia şi viaţa poporului sunt respectate şi apărate, revistele pornografice abundă în chioşcurile fiecărui colţ de stradă, mesajul pornografic fiind prezent chiar şi în cotidiene de mare tiraj, situaţie poate unică în lume. Afişe cu conţinut pornografic tapetează spaţiul public, iar site-urile concurează parcă în a posta cât mai multă pornografie. Trebuie să precizăm faptul că, din punct de vedere etimologic, psihologic şi neurologic, pornografia constituie orice exhibare a părţilor intime ale trupului uman care incită dorinţa şi produce excitaţie sexuală.

Având în vedere acestea, vă solicităm modificarea legii pornografiei astfel încât să se asigure respectarea Constituţiei României şi a valorilor pe care aceasta le susţine. Căci, aşa cum se arată în Expunerea de motive, liberalizarea pornografiei încalcă următoarele articole ale Constituţiei:

  • Prin subminarea vieţii de familie, liberalizarea pornografiei încalcă Articolul art. 26 alin.1: „Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”.
  • Prin atentatul la sănătatea publică, liberalizarea pornografiei încalcă art. 34, alin. 1: „Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat” şi alin 2: „Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice”.
  • Prin subminarea procesului educativ şi a drepturilor părinţilor în educaţia copiilor, liberalizarea pornografiei încalcă art. 29 alin 6: Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine; şi art. 48 alin.1; precum şi art. 49, alin. 1 Copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.
  • Prin creşterea violurilor şi a infracţionalităţii, conform studiilor, cu procente cuprinse între 250%-500%, liberalizarea pornografiei încalcă art. 23, alin. 1: Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile; 8, alin. 7: Sunt interzise de lege […] incitarea la violenţa publică.
  • Prin vicierea simbolică a mediului înconjurător, a canalelor de informare în masă, presă scrisă şi audio-vizuală, liberalizarea pornografiei încalcă art. 31, alin. 1. Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit; şi alin 3: Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor şi securitatea naţională; precum şi art. 33, alin. 1: Accesul la cultură este garantat în condiţiile legii; şi alin. 2, Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi se a accede la valorile culturii naţionale şi internaţionale nu poate fi îngrădită; şi alin. 3.
  • Prin subminarea libertăţii de gândire şi de conştiinţă şi inducerea deviaţiilor psihice şi comportamentale, precum şi prin degradarea imaginii femeii în societate şi a demnităţii bărbatului liberalizarea pornografiei încalcă art. 1, alin 3: România este stat de drept, democratic şi social în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane […], sunt garantate; 29, alin 1: Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale; alin. 2: Libertatea conştiinţei este garantată; art. 30, alin. 7: Sunt interzise […] incitarea la discriminare […], precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
  • Prin efectul de scădere demografică pe care îl presupune, liberalizarea pornografiei se poate circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii de genocid prev. de 438 din Codul penal al României:

(1) Săvârşirea, în scopul de a distruge, în întregime sau în parte, un grup naţional, etnic, rasial sau religios, a uneia dintre următoarele fapte:

b) vătămarea integrităţii fizice sau mintale a unor membri ai grupului;

d) impunerea de măsuri vizând împiedicarea naşterilor in cadrul grupului;

se pedepseşte cu detenţiune pe viata sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.

România trece printr-o puternică criză economică; ni se spune că nu sunt bani pentru salarii sau pensii decât din împrumuturi externe; se pot găsi însă suficienţi bani pentru susţinerea cheltuielilor pe care le reclamă efectele dezastroase produse de pornografie în societatea românească: cheltuieli pentru asistenţa medicală a celor care s-au îmbolnăvit în urma efectelor pornografiei; cheltuieli pentru creşterea siguranţei cetăţenilor în contextul escaladării violenţei în cadrul privat şi public; cheltuieli pentru prevenirea şi combaterea infracţiunii juvenile şi a infracţiunii în general? Îşi poate permite România să asiste la disoluţia familiei, care constituie instituţia fundamentală a statului și a cărei stabilitate asigură, conform unui mare număr de studii empirice, rezultatele individuale şi sociale dezirabile[1]?

Cui, oare, serveşte liberalizarea pornografiei în România? De ce nu s-ar liberaliza şi drogurile, căci conform tuturor studiilor pornografia acţionează asupra aceloraşi mecanisme neuronale precum şi drogul, dând dependenţă tot atât de repede? Ce, oare, ar mai rămâne să fie liberalizat pentru a asigura disoluţia completă a Statului Român?

Având în vedere efectele pe care pornografia le are asupra poporului român în ansamblul său şi a instituţiilor sale fundamentale, considerăm că toţi cei care, împotriva acestor evidenţe, susţin liberalizarea pornografiei în România se înscriu cu voie sau fără voie, într-o acţiune de subminare a Statului Român.

Vă rugăm aşadar să modificaţi legea pornografiei astfel încât, ca cetăţeni români, să ne fie respectate drepturile consfinţite prin Constituţie, atâta timp cât România se mai constituie într-un stat de drept. În acest sens, susținem adoptarea propunerii legislative Pl-x nr. 295/2014 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei, precum şi a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

 

EXPUNERE DE MOTIVE

la Memoriul privind modificarea legii pornografiei

în spiritul respectării Constituţiei României

 

I. Pornografia conduce la disoluţia familiei

Consumul de pornografie aduce multă suferinţă înlăuntrul familiei[2]. Este, poate, cea mai traumatizantă experienţă prin care poate trece familia zilelor noastre. În primul rând, acesta slăbeşte relaţia de dragoste[3], deoarece creează noi aşteptări privind afecţiunea, înfăţişarea fizică şi comportamentul sexual al soţului/soției[4]. Nemulţumirea se transformă cu timpul în aversiune faţă de soţie/soţ, pentru că cel în cauză devine o piedică în obţinerea satisfacţiilor sexuale superlative pe care le promite pornografia[5].

Experienţa vizionării de pornografie produce aceleaşi efecte ca şi un adulter în viaţa de zi cu zi[6]. Aşa este perceput consumul de pornografie şi de către soţia/soţul care nu vizionează astfel de materiale şi care resimte dureros înstrăinarea emoţională a soţului[7].

O altă consecinţă a consumului de pornografie, constatată în mai multe studii, este şi căutarea de noi parteneri de relaţii sexuale. Astfel, pornografia creşte cu 317% infidelitatea conjugală[8] şi cu 370% probabilitatea ca un bărbat să apeleze la „serviciile” prostituatelor[9]. De altfel, 80% dintre femeile[10] şi bărbaţii[11] care se angajează în discuţii pe teme erotice pe camerele de chat sfârşesc prin a se întâlni cu persoana respectivă în viaţa reală.

Relaţiile dintre soţi se degradează dramatic, nu numai pentru că femeia nu mai poate provoca apetitul sexual al soţului care intoxicat cu pornografie are alte aşteptări, dar şi pentru că libidoul acestuia este din ce în ce mai scăzut, dependent fiind de o pornografie din ce în ce mai agresivă şi de masturbare. Pur şi simplu actul sexual nu mai poate avea loc pentru că un bărbat epuizat sexual în urma consumului de pornografie, nu mai dispune de resursele fiziologice ale angajării în relaţia trupească cu propria soţie. Singura modalitate de descărcare a dependentului de sex rămâne masturbarea sau actele sexuale deviante.

Într-adevăr, pornografia are drept consecinţă imediată masturbarea şi deviaţiile sexuale. Masturbarea este „o practică frecventă printre cei care folosesc pornografia pentru a face faţă stresului[12]. Stresul excitării sexuale este unul dintre cele mai mari din câtre pot exista, aceasta determinând apelarea la soluţia cea mai facilă şi mai rapidă de a se elibera de el. Dar masturbarea ca şi pornografia, aflate într-o corelaţie perfectă, dau dependenţă. Masturbarea însăşi devine una dintre problemele principale ale cuplurilor atinse de epidemia de pornografie[13]. În mai multe studii se arată că victimele pornografiei preferă să stea să se masturbeze ore întregi în faţa unor astfel de materiale, decât să aibă relaţii sexuale cu soţia[14].

În cazul tinerilor care nu sunt încă căsătoriţi pornografia are efecte la fel de grave, căci obişnuinţa cu materialele de acest gen reduce dorinţa acestora de a mai întemeia o familie. Consumul de pornografie creşte acceptarea promiscuităţii, sexul cu mai mulţi parteneri şi practicarea perversiunilor[15]. Toate acestea vor fi în primul rând piedici în calea căutării unui partener pentru a întemeia o familie, dar şi vor creşte rata divorţurilor dacă familia s-a întemeiat până la urmă. De exemplu, într-un studiu privind viitorul familiei în America, s-a constatat că dintre femeile care au avut trei parteneri sexuali în afară de posibilul viitor soţ, numai 39% vor avea un mariaj stabil până la vârsta de 35 de ani[16].

Toate aceste fapte şi multe altele vor conduce desigur mai devreme sau mai târziu la divorţ. Din cercetări rezultă că 40% dintre dependenţii de sex îşi pierd soţii[17]. Aceste lucru rezultă cu claritate dintr-un sondaj făcut la 350 de avocaţi specializaţi în divorţuri şi legislaţie maritală care s-au întrunit în 2002 în cadrul Academiei Americane de Avocaţi Maritali din Chicago, unde s-a constatat că:

  • 68 % dintre cazurile de divorţ s-au datorat faptului că unul dintre cei doi soţi să fi întâlnit o nouă „dragoste” prin Internet.
  • 56% dintre cazurile de divorţ au implicat ca una dintre părţi să aibă un interes obsesiv în site-uri pornografice.
  • 47% dintre cazurile de divorţ au implicat ca una dintre părţi să petreacă un timp excesiv la calculator.
  • 33% dintre cazurile de divorţ au menţionat timpul excesiv petrecut în camerele de chat (forumuri cunoscute pentru gradul mare de sexualizare)[18].

Aşadar între familie şi pornografie există un real antagonism. Cu cât pornografia va fi mai prezentă în societate, cu atât viaţa de familie va fi mai fragilă şi proporţional de mult se va mări rata divorţurilor. La creşterea dramatică a divorţurilor în Occident, ajungându-se la ponderi de 60-70% dintre familiile formate, contribuie în primul rând pornografia. Oare statul român în a cărui Constituţie se precizează ocrotirea vieţii intime şi a vieţii de familie nu ar trebui să fie puţin mai vigilent, măcar în a nu legaliza războiul psihologic şi informaţional dus împotriva familiei, dacă nu şi să ajute familia în a-şi apăra drepturile şi valorile?

 

II.  Pornografia contribuie major la criza demografică prin care trece România

Toate studiile demonstrează că pornografia reduce dramatic naşterea de copii.

În mod evident, scăzând numărul de familii pornografia subminează în mod indirect şi naşterea de copii. La aceasta se adaugă însă alte două fenomene.

Primul este acela că tinerii care consumă pornografie nu mai doresc să aibă copii. Plăcerea facilă, fără investiţii emoţionale sau complicaţii sociale devine singurul scop al individului[19]. Pornografia creşte însă atât numărul bolilor cu transmisiune sexuală, cât şi cel al sarcinilor nedorite la vârste din cele mai mici[20] şi ca o consecinţă, numărul de avorturi.

Începerea vieţii sexuale la o vârstă fragedă, lucru la care pornografia contribuie cu succes[21], este iarăşi una din cauzele infertilităţii de mai târziu. După mai multe avorturi şi ani de zile în care se iau contraceptive probabilitatea ca femeia să mai nască, atunci când se hotărăşte să o facă, după statistici, din ce în ce mai târziu[22], este din ce în ce mai mică.

A doua bătălie pe care o duce pornografia împotriva naşterii de copii se desfăşoară pe câmpul neurologic şi fiziologic al organismului bărbatului şi al femeii. Epuizarea sexuală la care duce pornografia corelată cu masturbarea sau cu experienţe sexuale foarte dese conduce la o reducere a nivelului de testosteron mult sub cel normal[23], lucru care va determina o oligospermie[24], adică probleme de fertilitate. Sau, din cauza aceleiaşi epuizări, lichidul seminal devine atât de toxic pentru spermatozoizi încât aceştia nu mai pot fecunda ovulul[25]. Toxicitatea este în general dată de creşterea caracterului acid al acestuia prin mărirea cantităţii de Prostaglandin E2 şi a unor citokine acide, toate cu caracter inflamator.

 

III. Pornografia constituie un atentat la starea generală de sănătate a poporului român

Bolile cu transmitere sexuală

Potrivit unui număr semnificativ de studii şi cercetări, în ceea ce priveşte relaţiile sexuale, pornografia are următoarele efecte:

  1. coboară vârsta primului act sexual[26];
  2. contribuie la înmulţirea numărului de parteneri sexuali[27];
  3. creşte cu 370% probabilitatea angajării în relaţii sexuale cu prostituatele[28];
  4. conduce la răspândirea perversiunilor sexuale, în special a aşa-zisului sex anal şi oral[29].

Toate acestea constituie principalii factori de risc în răspândirea bolilor cu transmisiune sexuală[30]: sifilis, trichomoniaza, gonoreea, chlamydia, scabia, herpesul şi negii genitali humano papiloma virus, SIDA etc. Şi astfel poate fi explicată răspândirea aproape epidemică a majorităţii acestor boli în rândul populaţiei, chiar şi la nivelul tinerilor cu vârste dintre cele mai fragede[31].

Boli organice, psihice şi neurologice

Pornografia conduce la apariţia unei mulţimi de afecţiuni şi boli datorate dereglărilor survenite în dereglarea sistemului nervos şi endocrin.

Un adevărat torent de neurotransmiţători invadează creierul şi întregul organism pe perioada excitării sexuale produse de vizionarea de pornografie. Apar aşadar în cantităţi mai mari decât cele normale: dopamină[32], noradrenalină[33], adrenalină, glutamat[34], cortizon, testosteron[35], serotonină[36], prostaglandin E2[37], prolactin etc. În mod firesc, toţi aceşti neurotransmiţători şi hormoni sunt implicaţi în oricare act sexual, însă, în condiţii normale, în cantităţile necesare desfăşurării procesului extrem de complex ce presupune actul procreării. Consumul de pornografie însă prin întreţinerea unei anormale excitaţii sexuale pe perioade lungi de timp, cu sesiuni mult mai dese decât poate organismul uman să suporte, afectează major dinamica emisiei sau regresiei acestor mediatori ai actului sexual, dar şi a majorităţii proceselor psihice, nervoase şi organice. Consecinţele vor fi imediate şi pe termen lung. Prima consecinţă este instalarea dependenţei cu toate simptomele specifice sevrajului.

Toate cercetările din domeniul dependenţei dovedesc că pornografia acţionează asupra aceloraşi zone corticale ca şi cocaina, heroina şi celelalte droguri de sinteză[38]. Ea dereglează mecanismul de emisie de dopamină, şi produce ca atare anxietate, depresie, slăbire a memoriei de scurtă durată, a atenţiei motivaţiei şi a concentrării, mergând până la tremur al membrelor şi atac de patimă.

La toate aceste fenomene contribuie şi neurotoxinele DOPAL, DOPEGAL[39], glutamatul[40]. Toate acestea au un efect excitotoxic, adică influenţează distrugerea celulei nervoase. În condiţii normale organismul dispune de tot felul de mecanisme pentru a controla aceste procese distructive, însă acestea sunt ineficiente sau blocate pe fondul bombardamentului de hormoni produs de excitaţia şi epuizarea sexuală induse de pornografie şi actele conexe acesteia.

Organic vorbind, datorită excesului de cortizon, prolactină şi prostaglandin E2, pornografia corelată cu masturbarea provoacă:

Slăbirea semnificativă a imunităţii atât datorită efectului adrenalinei, cât şi a prostaglandinului E2 şi al citokinelor. În mod vizibil, apar dureri de cap, gât, spate, mijloc, şi în zona glandelor şi organelor sexuale. Se evidenţiază durerile articulare cauzate de inflamarea acestora[41].

Ca o urmare firească a suprasolicitării, pornografia are ca şi consecinţă dereglări majore de ordin sexual: scăderea libidoului, probleme de erecţie şi ejaculare, lipsa orgasmului şi impotenţă.

În stadii mai avansate ale epuizării sexuale apar: transpiraţii abundente, căderea părului, slăbirea vederii, tinitus, probleme digestive, boli de ficat şi pancreas. Epuizarea sexuală contribuie la îmbătrânirea prematură, la apariţia simptomelor bolii Parkinson şi a Alzheimer-ului[42].

Nivelul ridicat de prolactin constituie un factor major în apariţia cancerului de sân[43] şi de prostată[44], cele mai răspândite după cancerul pulmonar, constituind, de asemenea a doua cauză de mortalitate prin cancer. Dar chiar comportamentele sexuale pe care le cultivă pornografia constituie în mod direct factori de risc în apariţia mai multor tipuri de cancer.

În anul 2002, în urma unei meta-analize, L.K Dennis şi D.V Dawson de la Universitatea din Iowa, S.U.A.[45], au ajuns la concluzia că factori de risc în apariţia cancerului de prostată sunt:

  1. Bolile infecţioase cu transmitere sexuală[46];
  2. Creşterea numărului de parteneri sexuali;
  3. Creşterea frecvenţei relaţiilor sexuale, peste trei pe săptămână, la vârstă adultă.

De asemenea, într-un vast studiu iniţiat de University of Nottingham Medical School, la care au colaborat mai multe instituţii din Anglia şi întreaga lume, s-a ajuns la concluzia că un alt important factor de risc în apariţia cancerului de prostată îl constituie masturbarea[47]. Din acest studiu rezultă că aceia care se masturbează mai des fac cancer de prostată cu o probabilitate de 79% mai mare decât aceia care se masturbează rar. Iar cei care se masturbează moderat au cu 70% mai mare riscul de a dezvolta un cancer de prostată decât cei care nu se masturbează deloc.

La femei, cancerul de col uterin este, de asemenea, legat direct de natura comportamentului sexual. Din studiile întreprinse, rezultă că femeile care nu întreţin relaţii sexuale aproape că nu dezvoltă această formă de cancer[48].

Potrivit Institutului Guvernamental pentru Sănătate din Australia, principalii factori de risc în apariţia cancerului de col uterin sunt:

  • relaţiile sexuale la vârste mici, posibil înainte de 15 sau 16 ani;
  • relaţiile sexuale cu mai mulţi parteneri sexuali;
  • mai cu seamă dacă şi aceştia practică acelaşi libertinaj sexual sau perversiuni[49].

Alături de contaminarea cu humano papiloma virus, care este suspectat că favorizează dezvoltarea acestui tip de cancer, cercetări mai noi au descoperit că prostaglandinul E2 prezent în lichidul seminal sau produs în exces în situaţiile de epuizare sexuală joacă în mod cert un rol semnificativ în dezvoltarea ţesuturilor maligne în interiorul colului uterin[50].

Atât la bărbaţi cât şi la femei, perversiunile conduc la apariţia cancerului anal[51] şi a cancerului de gât şi cap. Vom stărui mai mult asupra cancerului de gât şi cap, datorită răspândirii şi mortalităţii tot mai mari pe care o înregistrează în zilele noastre. Dintr-un studiu la care au participat şapte instituţii şi universităţi din Anglia, Germania, Australia şi America, rezultă în mod clar că tot mai frecventa apariţie a cancerului de gât şi cap este strâns legată de răspândirea perversiunii sexului oral[52].

Într-un alt studiu, s-a constatat că incidenţa acestui tip de cancer creşte odată cu numărul aşa-zişilor parteneri sexuali. La peste şase parteneri pe perioada vieţii cresc de 8,6 ori şansele dezvoltării cancerului de gât şi cap[53].

 

IV. Pornografia constituie un manual pentru educaţia informală a copiilor noştri

„Copilăria şi adolescenţa sunt etape esenţiale în formarea obiceiurilor, valorilor, conduitei şi a idealurilor. Experienţele de viaţă care deformează sau constrâng o dezvoltare sănătoasă şi afectează firescul relaţiei conjugale şi de familie, ar trebui să fie prioritatea numărul unu a părinţilor, a oamenilor politici, şi a educatorilor.[54]

Susţinătorii liberalizării pornografiei susţin că aceasta nu are efecte puternice asupra copiilor pentru că aceştia nu ar înţelege mare lucru din cele pe care le văd. Afirmaţia este contestată însă de studiile desfăşurate în domenii ca psihologia şi neuropsihologia aplicată. Toate experienţele vizuale şi mai ales cele puternic emoţionale, sunt stocate în „corpul amigdaloid în mod brut, ca nişte tipare fără cuvinte ale vieţii emoţionale. […] când aceste amintiri ies la iveală mai târziu, în decursul vieţii, nu există un set corespunzător de gânduri articulate cu privire la modul în care reacţionăm”.[55] Astfel că la situaţii din prezent creierul emoţional ne va comanda să reacţionăm potrivit unor elemente disparate ale unei situaţii similare petrecute într-un trecut îndepărtat”[56]. Acesta ar fi unul dintre mecanismele învăţării sau modelării comportamentului uman.

Prin urmare, copiii şi tinerii sunt influenţaţi chiar mai mult decât adulţii de mesajul pornografic, fenomen clarificat şi în urma studiilor de sociologie şi psihologie. Iată care ar fi motivele pentru care copii şi tinerii sunt consideraţi audienţa cea mai vulnerabilă în faţa mesajului pornografic:

  • „pot fi cu uşurinţă constrânşi să vizioneze materiale pornografice sau să le producă ei înşişi;
  • au un grad limitat de controlare a emotivităţii, conştiinţei, procesării materialelor obscene pe care le întâlnesc voluntar sau involuntar;
  • pot fi victimele consumului pornografic într-o manieră în care adulţii arată o rezistenţă mai mare;
  • asupra dezvoltării propriului comportamentului social şi sexual pot cauza o dezvoltare negativă prin expunerea la mesaje pornografice traumatice şi cele care trec graniţa unei anumite legalităţi;
  • îşi pot dezvolta aşteptări iluzorii în legătură cu comportamentul lor sexual prin vizualizarea pornografiei creativ-fantastice, bazate pe imaginaţie (desene, exploatarea tărâmului ireal-fantastic etc. n.n)”[57].

Şi dr. Victor Cline, poate cel mai mare psihoterapeut al dependenţei de sex, observă faptul că pornografia constituie un adevărat manual de educaţie sexuală pentru viaţă. Dar ce-i învaţă pornografia pe copii noştri?

  1. că sexul se constituie ca un centru obsesional al existenţei umane, în jurul căruia trebuie să se orienteze interesul, activitatea şi energia fiecăruia. El dă măsura plăcerii şi a realizării umane;[58]
  2. că virginitatea şi abstinenţa nu intră în calcul, iar riscul bolilor cu transmitere sexuală este considerat „nesemnificativ”[59];
  3. că relaţiile sexuale se desfăşoară preponderent între persoane necăsătorite[60];
  4. că dragostea se reduce eminamente la performanţa actului sexual;
  5. că ponderea violurilor, divorţurilor, copiilor nelegitimi şi a cazurilor de prostituţie este supraestimată faţă de realitate[61];
  6. se accentuează tinerilor sentimentul că „toţi au făcut-o”, ceea ce conduce la scăderea vârstei primului act sexual[62];
  7. că infidelitatea şi promiscuitatea sexuală, sunt fireşti, ca şi relaţiile sexuale de dinaintea căsătoriei[63];
  8. că e firesc şi de dorit a avea cât mai mulţi parteneri sexuali[64];
  9. pornografia insinuează în imaginarul copilului şi tânărului tipuri patologice şi antisociale de activităţi sexuale precum sadomasochismul, abuzul şi umilirea femeii, implicarea minorilor, incestul, sexul în grup, voyeurismul, exhibiţionismul, bestialitatea etc.[65]

Majoritatea mesajelor pornografice, observă dr. Cline, este produsă de bărbaţi pentru consumul bărbaţilor; este extrem de sexistă; promovează un volum foarte mare de dezinformare asupra sexualităţii umane; este lipsită de dragoste, comuniune, responsabilitate; nu spune nimic despre riscurile bolilor cu transmitere sexuală şi, în general, dezumanizează atât participanţii bărbaţi cât şi femei. Pornografia creează o reprezentare falsă asupra sexualităţii şi o parte din ea este foarte ostilă femeilor, care sunt adesea denigrate şi umilite.

Dacă pornografia ar trebui privită ca o formă de educaţie sexuală, o mare parte din ea ar trebui caracterizată ca o falsă educaţie (o dez-educare) pentru că prezintă şi modelează informaţii inexacte, false şi amăgitoare asupra sexualităţii umane, mai ales asupra naturii sexualităţii şi reactivităţii feminine.[66]

Efectele?

  1. de la 7-8 ani copiii sunt preocupaţi de sex, făcând mai întâi totul din curiozitate, din imitaţie, din dorinţa de a fi precum cei mari. Aceasta contribuie major la maturizarea psihologică şi sexuală prematură, la demararea unei vieţi sexuale ce presupune grave riscuri pentru sănătatea biologică şi psihologică a copilului;
  2. cresc incertitudinile privind sexualitatea;[67]
  3. scade autorespectul sexual;[68]
  4. Consumul de pornografie la băieți este legat de o creștere semnificativă a raporturilor sexuale cu partenere de ocazie[69], fiind cel mai probabil un corelat al așa-zisei culturi a „agățatului”;
  5. apar sarcini nedorite începând de la vârste de 12-13 ani[70], avort, depresii grave;
  6. experienţa masturbării devine fatală, putând distruge complet viitorul copilului[71];
  7. „Trei studii separate au evidenţiat o legătură puternică între consumul de pornografie şi angajarea în activităţi sexuale orale şi anale[72] la adolescenţi, deşi cele mai multe fete au descris actul sexual oral şi anal ca pe o experienţă negativă.
  8. atenţia, motivaţia, concentrarea, scad într-atât încât întregul proces educativ şi succes şcolar este compromis;
  9. se dezvoltă sentimentele de singurătate[73], inclusiv depresii majore[74].

Copiii şi tinerii înşişi pot deveni dependenţi sexuali. „Pornografia nu dezvăluie modul în care un cuplu adevărat negociază un conflict sau îşi făureşte intimitatea, susţin psihologii, ci este „o metodă brutală de introducere în sexualitate.” Directorul clinic de la Masters & Johnson mărturiseşte că a întâlnit băieţi cu vârsta de 14 şi 15 ani dependenţi de pornografie: „Este îngrozitor să vezi ce efect are asupra acestora; atât de tânăr, să ai o astfel de problemă sexuală.” Unul dintre psihologii care conduc Centrul Coche din Philadelphia redă cazul unei fetiţe în vârstă de 11 ani care a fost surprinsă creându-şi propriul site pornografic, explicând că prietenii ei găsesc pornografia ca fiind ceva „cool”. Psihologul de la Coche mai spune că tratamentul împotriva dependenţei de pornografie se aplică mai des în cazul băieţilor, inclusiv al pre-adolescenţilor, adăugând: „Înainte de existenţa internetului, nu m-am confruntat niciodată cu aşa ceva.”[75]

Pentru fetele care vizionează pornografie creşte riscul de a deveni victimele violenţei sexuale. „Sunt martor, afirmă un psihoterapeut, cum tot mai multe adolescente tolerează abuzul emoţional, fizic şi sexual în relaţiile lor, simţind o presiune pentru a se integra în grupuri de fete alături de care să vizioneze şi să producă materiale pornografice, ca o metodă de a atrage atenţia băieţilor asupra lor, astfel fiind considerate de prietenii lor «lipsite de prejudecăţi» şi « cool», şi normalizând abuzul sexual la care sunt supuse pentru motivul că văd acte similare erotizate în pornografie.[76] Într-adevăr, dintr-un studiu recent reiese că adolescentele care declară că au avut un anume contact cu pornografia întrunesc mai multe condiţii pentru a raporta că au fost victime ale violenţei pasive, fiind supuse hărţuirii sexuale sau relaţiilor sexuale forţate[77] de către prieteni sau cunoştinţe de sex masculin.”[78]

  1. copiii şi tinerii pot dezvolta un comportament agresiv ajungând până la infracţiuni grave şi viol. „Într-un studiu realizat pe un eşantion reprezentativ de 804 adolescenţi italieni relevă faptul că în cazul băieţilor care au avut contact cu pornografia există o posibilitate mult mai mare să declare că şi-au hărţuit sexual un coleg sau că au forţat pe cineva să întreţină relaţii sexuale.[79] Într-un alt studiu efectuat pe 101 copii cu comportament sexual abuziv din Australia a dovedit o agresivitate sporită în cazul băieţilor care au avut contact cu pornografia. Un sfert dintre participanţi au declarat că fie un frate sau o soră mai mare, fie un prieten le-au arătat cum să acceseze aceste materiale; un alt sfert au declarat că accesarea site-urilor cu conţinut pornografic a fost motivul principal pentru care au intrat pe internet.”[80]

Această educaţie pentru viaţă pe care o face pornografia copiilor se desfăşoară în cele mai multe cazuri fără ştirea părinţilor, care nici măcar nu pot bănui că proprii lor copii se pot uita pe reviste, la filme sau site-uri pornografice.[81]

Un studiu efectuat pe un eşantion de 1,300 de fete, cu vârste cuprinse între 8 şi 13 ani, a descoperit că în rândul celor implicate în “cybersex”, 95% dintre părinţi habar nu aveau de acţiunile copiilor[82].

De altfel, şcoala pornografiei nu este numai o contra-educaţie care anihilează complet educaţia desfăşurată pe căi instituţionale, dar îl îndepărtează şi pe copil de părinţii săi răpindu-i astfel şi ultimul sprijin pe care l-ar mai fi putut avea[83].

Despre aceşti copii se poate spune că nu mai ştiu ce este aceea copilărie şi adolescenţă. Le-a fost răpită de pornografie sau, mai corect, de cei care legiferează şi promovează mesajul pornografic.

 

V.  Pornografia creşte infracţionalitatea mai mult decât oricare alt factor

Studiile desfăşurate în întreaga lume dovedesc faptul că liberalizarea pornografiei este strâns legată de creşterea ratei infracţionalităţii. În SUA, unde materialele pornografice se vând în magazine cu un regim special, s-a constatat în mai multe cercetări că deschiderea unor astfel de centre în conexiune cu cluburi unde se face striptis cresc criminalitatea cu până la 270%[84]. Rata violurilor creşte însă până la 506% după cum s-a constatat în oraşul Phoenix, Arizona.

Într-o meta-analiză care rezumă efectele pornografiei ce a avut în vedere 33 de studii pe această temă s-a constatat că expunerea la pornografie, fie că este violentă, fie că este neviolentă, a crescut violenţa sexuală[85].

Extrem de relevant este studiul realizat în statul Australia de Sud unde liberalizarea pornografiei a adus o creştere de 284% a violurilor. În aceeaşi perioadă de timp în altă parte a Australiei, în Queensland, unde legile erau mai conservatoare privind pornografia, creşterea violurilor a fost de 23%. De asemenea, în Hawai unde legile privind pornografia au fost liberalizate, pe urmă au devenit mai restrictive, pentru a fi din nou liberalizate, s-a constatat că incidenţa violurilor a urmat acelaşi model de creştere, a scăzut şi pe urmă a crescut iarăşi[86].

Delincvenţii sexual au o rată ridicată de utilizare a pornografiei cu caracter puternic: cei care molestează copii (67%), infractorii care comit incest (53%), violatori (83%). Cei care molestează copii (37%) şi violatorii (35%) au mai multe sanse de a folosi pornografia ca pe un instigator la comiterea infractiunilor decât cei care comit incest (13%). Materialul folosit pentru a instiga infracţionalitatea a fost de multe ori pornografie consensuala intre adulţi[87]. 

Pornografia nu are numai un efect declanşator a infracţiunii, ci trebuie avută în vedere mai cu seamă forţa modelatoare pe care o exercită asupra tuturor oamenilor.

Mai întâi, pornografia nonviolentă produce o desensibilizare şi o acceptare a violenţei, a hărţuirii sexuale[88]. Probabilitatea hărţuirii sexuale creşte proporţional cu volumul de expunere la materiale sexuale[89]. În acelaşi timp, se sesizează o creştere a dispoziţiei pentru vizionarea unor materiale mai dure, de tipul sex cu animale şi violenţă[90]. De aici şi până la adoptarea unui comportament coercitiv şi violent nu mai e decât un pas. Cu cât e mai violentă pornografia vizionată, cu atât e mai probabilă violenţa îndreptată împotriva femeii[91]. Comportamentul violent creşte însă şi proporţional cu profilul dezumanizant al scenelor vizionate, chiar dacă nu sunt violente[92].

Capacitatea pornografiei de a genera un comportament agresiv, a conduce la abuz şi viol se manifestă la aproape orice vârstă. Un studiu axat pe abuzatorii sexuali tineri a demonstrat că majoritatea covârşitoare a acestora au fost expuşi la pornografie în vremea copilăriei; mai exact, 29 din 30 de abuzatori sexuali tineri au vizionat reviste şi filme porno, iar vârsta medie la care au avut primul contact cu acestea a fost de circa 7 ani şi jumătate.[93]

Violenţa nu se răsfrânge numai asupra femeilor. Din ce în ce mai mult, copiii sunt victimele abuzului sexual cauzat de acelaşi consum de pornografie. Persoanele care molestează copii folosesc mai multă pornografie la maturitate şi cel mai frecvent tip de materiale folosite a fost cel moderat, care a implicat nuditate sau activităţi sexuale consimţite între adulţi. Unele dintre persoanele care molestează copii au raportat un efect purificator in urma vizionarii de pornografie, dar această percepţie nu a fost susţinută de alte rezultate ale acestui studiu, și anume că peste o treime dintre persoanele care au molestat copii au raportat utilizarea de materiale pornografice cu puţin timp înainte de a comite o infracţiune sexuala[94].

Între utilizatorii de pornografie cu copii şi abuzul copiilor există o puternică legătură cauzală, după cum s-a demonstrat într-un studiu care a luat în considerare 155 delincvenţi închişi pentru utilizarea pornografiei infantile.

La momentul condamnării în cazul a 115 dintre subiecţi, (74%) dintre toţi cei 155 de delicvenţi nu se ştia să fi avut vreun contact cu vreunul dintre copii-victime care apăruseră în scenele pornografice. Numărul de victime cunoscute la data condamnării era de 75, o medie de 1.88 victime pentru un infractor. Până la sfârşitul tratamentului însă, numărul de victime ale abuzului sexual care au fost mărturisite de înşişi delicvenţii, a fost de 1 777, o medie de 13.56 victime pentru un infractor. De fapt, din restul celor 24 de subiecţi din eşantion, care au negat abuzul sexual fizic al copiilor, la sfârşitul tratamentului, numai doi au trecut testul afirmaţiei mincinoase realizat cu poligraful. Cu alte cuvinte, mai puţin de 2% dintre subiecţii care au intrat in tratament fără a avea antecedente cunoscute de comitere a infracţiunilor sexuale cu interactiune (abuz sexual) s-au dovedit a fi folosit doar fotografii pornografice.

Concluzia studiului a fost aceea că nu „este util din punct de vedere pragmatic, să se mai facă deosebiri între „utilizatorii de pornografie cu copii” şi „cei care abuzeaza copilul” sau chiar „pedofilii”[95]. Cu alte cuvinte, utilizarea de pornografie cu copii este determinantă pentru dobândirea comportamentului pedofil.

Acesta este practic efectul pornografiei: calea cea mai sigură către delicvenţă, calea către degenerarea morală şi alienarea personalităţii umane.

________________

[1] Vezi, spre exemplu, Căsnicia şi binele public: Zece principii, o declaraţie pentru descrierea beneficiilor căsniciei şi semnată de 70 de cercetători (Princeton, N.J.: Witherspoon Institute, 2008); A. J. Bridges, “Pornography’s Effects on Interpersonal Relationships,” in !e Social Costs of Pornography: A Collection of Papers (Princeton, N.J.: Witherspoon Institute, 2010).

[2] Ana J. Bridges, Raymond M. Bergner, and Matthew Hesson-McInnis, “Romantic Partners’ Use of Pornography: Its Significance for Women,” Journal of Sex & Marital Therapy 29 (2003): 1-14.

[3] Dolf Zillmann and Jennings Bryant, “Pornography’s Impact on Sexual Satisfaction,” Journal of Applied Social Psychology 18 (1988): 438-53 (439-440), quoting S.E. Gutierres, D.T. Kenrick, and L. Goldberg (1983, August), Adverse effect of popular erotica on judgments of one’s mate, Paper presented at the annual meeting of the American Psychological Association, Anaheim, CA

[4] Zillmann and Bryant, “Pornography’s Impact on Sexual Satisfaction,” 448.

[5] James B. Weaver III, “The Effects of Pornography Addiction on Families and Communities” (Testimony presented before the Subcommittee on Science, Technology, and Space of the Senate Committee on Commerce, Science, and Transportation, Washington, DC, November 18, 2004), 4.

[6] Schneider, J. P. (2000). Effects of cybersex addiction on the family: Results of a survey. Sexual Addiction & Compulsivity, 7, 31–58.

[7] Whitty, M. T. (2003). Pushing the wrong buttons: Men’s and women’s attitudes toward online and offline infidelity. CyberPsychology & Behavior, 6(6), 569–579.

[8] Steven Stack, Ira Wasserman, and Roger Kern, “Adult Social Bonds and Use of Internet Pornography,” Social Science Quarterly 85 (2004): 75-88.

[9] Ven-hwei Lo and Ran Wei, “Exposure to Internet Pornography and Taiwanese Adolescents’ Sexual Attitudes and Behavior,” Journal of Broadcasting & Electronic Media 49 (2005): 221-37 (229).

[10] Jennifer P. Schneider, A Qualitative Study of Cybersex Participants: Gender Differences, Recovery Issues, and Implications for Therapists, Sexual Addiction & Compulsivity 7 (2000): 249–78 (277).

[11] Brian Dew, Michael Brubaker, and Danica Hays, “From the Altar to the Internet: Married Men and Their Online Sexual Behavior,” Sexual Addiction & Compulsivity 13 (2006): 195-207 (199).

[12] Cooper, Galbreath, and Becker, “Sex on the Internet: Furthering Our Understanding of Men with Online Sexual Problems,” 226.

[13] Schneider, J. P. (2000). Effects of cybersex addiction on the family: Results of a survey. Sexual Addiction &Compulsivity, 7, 31-58.

[14] Victor B. Cline, Pornography’s Effects on Adults & Children, New York, 2001.

[15] Zillmann, D. & Bryant, J., „Pornography’s Impact on Sexual Satisfaction.” Journal of Appl. Social Psychology, 1988: vol. 18, no. 5, pp. 438-453; şi: Zillmann, D. & Bryant, J., „Effects of Prolonged Consumption of Pornography on Family Values”, Journal of Family Issues. (decembrie 1988): vol. 9, no. 4, p. 439.

[16] National Survey of Family Growth, Analysis by Kirk Johnson of the Heritage Foundation (1995).

[17] Mary Anne Layden, Ph.D. (Center for Cognitive Therapy, Department of Psychiatry, University of Pennsylvania), Testimony for U.S. Senate Committee on Commerce, Science and Transportation, November 18, 2004, 2.

[18] Dedmon, J. (November 2002). Is the Internet bad for your marriage? Online affairs, pornographic sites playing greater role in divorces. Press Release from The Dilenschneider Group, Inc.

[19] Zillmann and Bryant, “Pornography’s Impact on Sexual Satisfaction,” 439.

[20] Anita Chandra, Steven C. Martino, Rebecca L. Collins, Marc N. Elliott, Sandra H. Berry, David E. Kanouse, and Angela Miu, “Does Watching Sex on Television Predict Teen Pregnancy? Findings from a Longitudinal Survey of Youth,” Pediatrics 122 (2008): 1047-1054 (1052).

[21] Jane D Brown, şi S Newcomer, Television Viewing and Adolescents’ Sexual Behavior, Journal of Homosexuality, 1991.21:77-91; Steven Stack, Ira Wasserman, and Roger Kern, “Adult Social Bonds and Use of Internet Pornography,” Social Science Quarterly 85 (2004): 75-88.

[22] Laura B. Shrestha, The Changing Demographic Profile of the United States, CRS Report for Congress, 2006.

[23] Fernández-Guasti, A.; Rodríguez-Manzo, G.; Scand, J., “Pharmacological and physiological aspects of sexual exhaustion in male rats”, Psychology, No. 44 (3), iulie 2003, pp. 257-63.

[24] http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12659241?dopt=Abstract

[25] Monika Fraczek şi Maciej Kurpisz, Inflammatory mediators exert toxic effects of oxidative stress on human spermatozoa, Journal of Andrology, Vol. 28, No. 2, March/April 2007.

[26] Jane D Brown, şi S Newcomer, Television Viewing and Adolescents’ Sexual Behavior, Journal of Homosexuality, 1991.21:77-91; Steven Stack, Ira Wasserman, and Roger Kern, “Adult Social Bonds and Use of Internet Pornography,” Social Science Quarterly 85 (2004): 75-88.

[27] Gina M. Wingood, Ralph J. DiClemente, Kathy Harrington, Suzy Davies, Edward W. Hook, and M.Kim Oh, “Exposure to X-rated Movies and Adolescents’ Sexual and Contraceptive-related Attitudes and Behaviors,” Pediatrics 107 (2001): 1116-19.

[28] Steven Stack, Ira Wasserman, and Roger Kern, “Adult Social Bonds and Use of Internet Pornography,” Social Science Quarterly 85 (2004): 75-88 (83).

[29] C. Rogala şi T. Tydén, “Does Pornography Influence Young Women’s Sexual Behavior?” Women’s Health Issues 13, no. 1 (ianuarie 2003): 39–43; T. Tydén şi C. Rogala, “Sexual Behavior Among Young Men in Sweden and the Impact of Pornography,” International Journal of STD & AIDS 15, no. 9 (2004): 590–93; şi E. Haggström-Nordin, U. Hanson şi T. Tydén, “Associations Between Pornography Consumption and Sexual Practices Among Adolescents in Sweden,” International Journal of STD & AIDS 16, no. 2 (martie 2005): 102–07.

[30] S. Bonino, S. Ciairano, E. Rabaglietti, and E. Cattelino, “Use of Pornography and Self-Reported Engagement in Sexual Violence Among Adolescents,” European Journal of Developmental Psychology 3 (2006): 265–88; Nicole Daluga, “A Content Analysis of Sexual Risk and Protective Behaviors and Messages in Sexually Explicit Web Pages Viewed by a National Probability Sample of U.S. Adolescents” (Atlanta, Georgia: Rollins School of Public Health of Emory University, 2002), 255-279.

[31] C. Rogala şi T. Tydén, “Does Pornography Influence Young Women’s Sexual Behavior?” Women’s Health Issues 13, no. 1 (ianuarie 2003): 39–43;

[32] Elaine M. Hull_, Juan M. Dominguez, Getting his act together: Roles of glutamate, nitric oxide, and dopamine in the medial preoptic area BRAIN RESEARCH 1126 2006, 66 – 75.

[33] William M. Struthers, Wired for intimacy. How pornography hijacks the brain, Inter Varsity Press, 2009.

[34] Juan M. Dominguez, Mario Gil, and Elaine M. Hull, Preoptic Glutamate Facilitates Male Sexual Behavior The Journal of Neuroscience, February 8, 2006 26(6):1699 –1703 1699.

[35] J. A. Reisman, The Psychopharmacology of Pictorial, Pornography Restructuring Brain, Mind & Memory, 2003.

[36] J. A. Reisman, The Psychopharmacology of Pictorial, Pornography Restructuring Brain, Mind & Memory, 2003.

[37] Nicholas R. Hall, William G. Luttge şi Richard B. Berry, Intracerebral prostaglandin E2: Effects upon sexual behavior, open field activity and body temperature in ovariectomized female rats, Prostaglandins Volume 10, Issue 5, November 1975, Pages 877-888

[38] Anna Rose Childress, Ronald N. Ehrman, Ze Wang, Yin Li, Nathan Sciortino, Jonathan Hakun, William Jens, Jesse Suh, John Listerud, Kathleen Marquez, Teresa Franklin, Daniel Langleben, John Detre, şi Charles P. O’Brie, Prelude to Passion: Limbic Activation by “Unseen” Drug and Sexual Cues, PLoS ONE. 2008; 3(1) p. 1506.

[39] Catecholamine monoamine oxidase a metabolite in adrenergic neurons is cytotoxic in vivo, Heather Macarthure, Lacy L. Koloe, Thomas C. Westfalle, Muhammad Anwarf, Sara B. Glicksteinf, g and David A. Ruggierof, Brain Research’Volume 891, Issues 1-2, 9 February 2001, Pages 218-227

[40] http://www.sailhome.org/Concerns/Excitotoxins.html

[41] Karl-Jürgen Bär, Gabriel Natura, Alejandro Telleria-Diaz, Philipp Teschner, Regine Vogel, Enrique Vasquez, Hans-Georg Schaible, and Andrea Ebersberger, Changes in the Effect of Spinal Prostaglandin E2 during Inflammation: Prostaglandin E (EP1-EP4) Receptors in Spinal Nociceptive Processing of Input from the Normal or Inflamed Knee Joint The Journal of Neuroscience, January 21, 2004, 24(3):642-651

[42] http://www.drlin.net/

[43] New Evidence Of Prolactin’s Possible Role In Breast Cancer Uncovered, Thomas Jefferson University (2007, October 3).. ScienceDaily, University Of Pennsylvania Medical Center (1998, September 23). A Role For Prolactin In Breast Cancer şi Prolactin blocks oncogene associated with poor prognosis in breast cancer. ScienceDaily. Thomas Jefferson University (2010, February 4).

[44] Dagvadorj A, Collins S, Jomain JB, Abdulghani J, Karras J, Zellweger T, Li H, Nurmi M, Alanen K, Mirtti T, Visakorpi T, Bubendorf L, Goffin V, Nevalainen MT. Autocrine prolactin promotes prostate cancer cell growth via Janus kinase-2-signal transducer and activator of transcription-5a/b signaling pathway Endocrinology. 2007 Jul;148(7):3089-101. Epub 2007 Apr 5. şi Philip W. Harvey, David J. Everett, Christopher J. SpringallAdverse effects of prolactin in rodents and humans: breast and prostate cancer, of Journal of Psychopharmacology, UK, September 2010, 24 (9)

[45] L. Dennis, D. Dawson, Meta-analysis of measures of sexual activity and prostate cancer, Epidemiology 2002 Jan;13(1):72-9.

[46] R. Hayes, L. Pottern, H Strickler, C. Rabkin, V Pope, G. Swanson, R. Greenberg, J. Schoenberg,6 J. Liff,5 A. Schwartz,4 R N Hoover, J. Fraumeni, Sexual behaviour, STDs and risks for prostate cancer, Br J Cancer. 2000 February; 82(3): 718–725.

[47] P. Dimitropoulou , A. Lophatananon, D. Easton, R. Pocock, D. P. Dearnaley, M. Guy, S. Edwards, L. O’Brien, A. Hall, R. Wilkinson, Sexual activity and prostate cancer risk in men diagnosed at a younger age, BJUI International, 2008.

[48] http://www.womhealth.org.au/studentfactsheets/cervicalcancer.htm

[49] Australian Institute of Health and Welfare Canberra, Cervical screening in Australia 2006–2007, 2009. http://www.aihw.gov.au/publications/can/can-43-10676/can-43-10676.pdf.

[50] K. J. Sales, A. A. Katz, M. Davis, S. Hinz, R. P. Soeters, M. D. Hofmeyr, R. P. Millar and H. N. Jabbour, Cyclooxygenase-2 Expression and Prostaglandin E2 Synthesis Are Up-Regulated in Carcinomas of the Cervix: A Possible Autocrine/Paracrine Regulation of Neoplastic Cell Function via EP2/EP4 Receptors, The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism Vol. 86, No. 5 2243-2249 şi S.Battersby1, K.J.Sales, A.R.Williams, R.A.Anderson, S.Gardner şi H.N.Jabbour, Seminal plasma and prostaglandin E2 up-regulate fibroblast growth factor 2 expression in endometrial adenocarcinoma cells via E-series prostanoid-2 receptor-mediated transactivation of the epidermal growth factor receptor and extracellular signal-regulated kinase pathway S. Human Reproduction Vol.22, No.1 pp. 36–44, 2007, şi Melissa Muller, Kurt J. Sales, Arieh A. Katz and Henry N. Jabbour, Seminal Plasma Promotes the Expression of Tumorigenic and Angiogenic Genes in Cervical Adenocarcinoma Cells via the E-Series Prostanoid 4 Receptor, Endocrinology Vol. 147, No. 7 3356-3365

[51] J. Daling, N. Weiss, T. Hislop, C. Maden, R. Coates, K. Sherman, R. Ashley, M. Beagrie, Sexual Practices, Sexually Transmitted Diseases and the Incidence of Anal Cancer, N Engl J Med 1987; 317:973-977, Octom. 15, 1987.

[52] G. D’Souza, R. Kreimer, R. Viscidi, M. Pawlita, C. Fakhry, W. Koch, W. Westra, M. Gillison, Case–Control Study of Human Papillomavirus and Oropharyngeal Cancer, N Engl J Med 2007;356:1944-56.

[53] J. Heck, J. Berthiller, S. Vaccarella, D. Winn, E. Smith, Sexual behaviours and the risk of head and neck cancers: a pooled analysis, International Head and Neck Cancer Epidemiology (INHANCE) consortium. Int J Epidemiol 2009.

[54] Jill C. Manning, Audiere despre impactul pornografiei asupra căsătoriei şi a familiei, Subcomitetul constituţie, drepturi civile şi dreptul asupra proprietăţii, Comitet judiciar Senatul  Statelor Unite ale Americii, 2005.

[55] Goleman, Ibid., p. 22 (sublinierile aparţin autorului acestei lucrări).

[56]

[57] Jill C. Manning, Audiere despre impactul pornografiei asupra căsătoriei şi a familiei, Subcomitetul constituţie, drepturi civile şi dreptul asupra proprietăţii, Comitet judiciar Senatul  Statelor Unite ale Americii, 2005.

[58] D. Zillman, “Influence of Unrestrained Access to Erotica on Adolescents’ and Young Adults’ Dispositions Toward Sexuality,” Journal of Adolescent Health 27 (2000): 41-44; Carroll şi alţii (2008).

[59] Harris L, and Associates. Sexual material on American network television during the 1987-88 season. New York (NY): Planned Parenthood Federation of America; 1987.

[60] Strasburger VC, Wilson BJ. Children, adolescents, and the media. Thousand Oaks (CA): Sage; 2002

[61] Brand JE, Greenberg BS. Commercials in the classroom: the impact of Channel One advertising. J Advertising Res 1994;34:18-27

[62] Victor C. Strasburger, Barbara J. Wilson, Amy Beth Jordan, Children, adolescents, and the media, Sage, 2009.

[63] Bryant J, Zillmann, D, editors. Media effects: advances in theory and research, Hillsdale (NJ): Lawrence Erlbaum; 1994.

[64] Victor C. Strasburger, Barbara J. Wilson, Amy Beth Jordan, Children, adolescents, and the media, Sage, 2009.

[65] V. Cline, Pornography’s Effects on Adults & Children, Morality In Media, New York, 2001.

[66] Ibid.

[67] Peter and Valkenburg, “Adolescents’ Exposure to Sexually Explicit Internet Material,” 596.

[68] Todd G. Morrison, Shannon R. Ellis, Melanie A. Morrison, Anomi Bearden, and Rebecca L. Harriman, “Exposure to Sexually Explicit Material and Variations in Body Esteem, Genital Attitudes, and Sexual Esteem Among a Sample of Canadian Men,” The Journal of Men’s Studies 14 (2006): 209-22 (216-7).

[69] E. Häggström-Nordin, U. Hanson, and T. Tydén, “Associations between Pornography Consumption and Sexual Practices among Adolescents in Sweden,” International Journal of STD & AIDS 16 (2005): 102-7 (104-5).

[70] Anita Chandra, Steven C. Martino, Rebecca L. Collins, Marc N. Elliott, Sandra H. Berry, David E. Kanouse, and Angela Miu, “Does Watching Sex on Television Predict Teen Pregnancy? Findings from a Longitudinal Survey of Youth,” Pediatrics 122 (2008): 1047-1054 (1052).

[71] http://www.actionlove.com/cases/case15605.htm

[72] C. Rogala şi T. Tydén, “Does Pornography Influence Young Women’s Sexual Behavior?” Women’s Health Issues 13, no. 1 (ianuarie 2003): 39–43; T. Tydén şi C. Rogala, “Sexual Behavior Among Young Men in Sweden and the Impact of Pornography,” International Journal of STD & AIDS 15, no. 9 (2004): 590–93; şi E. Haggström-Nordin, U. Hanson şi T. Tydén, “Associations Between Pornography Consumption and Sexual Practices Among Adolescents in Sweden,” International Journal of STD & AIDS 16, no. 2 (martie 2005): 102–07.

[73] Michele L. Ybarra and Kimberly J. Mitchell, “Exposure to Internet Pornography among Children and Adolescents: A National Survey,” CyberPsychology & Behavior 8 (2005): 473-86 (479).

[74] Vincent Cyrus Yoder, Thomas B.Virden III, and Kiran Amin “Internet pornography and Loneliness: An Association?” Sexual Addiction & Compulsivity 12 (2005): 19-44 (30). This was a study of 400 individual Internet pornography users.

[75] Ibid.

[76] J. C. Manning, “A Qualitative Study of the Supports Women Find Most Beneficial When Dealing with a Spouse’s Sexually Addictive or Compulsive Sexual Behavior,” unpublished doctoral dissertation, Brigham Young University, Utah, 2006;

[77] S. Bonino, S. Ciairano, E. Rabaglietti, and E. Cattelino, “Use of Pornography and Self-Reported Engagement in Sexual Violence Among Adolescents,” European Journal of Developmental Psychology 3 (2006): 265–88.

[78] Mary Eberstadt şi Mary Anne Layden, THE SOCIAL COSTS OF PORNOGRAPHY, Witherspoon Institute, SUA, 2010.

[79] S. Bonino, S. Ciairano, E. Rabaglietti, şi E. Cattelino, “Use of Pornography and Self-Reported Engagement in Sexual Violence Among Adolescents,” European Journal of Developmental Psychology 3 (2006): 265–88.

[80] Mary Eberstadt şi Mary Anne Layden, THE SOCIAL COSTS OF PORNOGRAPHY, Witherspoon Institute, SUA, 2010.

[81] P. Goodenough, “Online Porn Driving Sexually Aggressive Children,” CNSNews.com, 26 noiembrie, 2003.

[82] Joan D. Atwood, “Mommy’s Little Angel, Daddy’s Little Girl: Do You Know What Your Pre-Teens Are Doing?” The American Journal of Family Therapy 34 (2006): 447-67 (461).

[83] Michele L. Ybarra and Kimberly J. Mitchell, “Exposure to Internet Pornography among Children and Adolescents: A National Survey,” CyberPsychology & Behavior 8 (2005): 473-86 (478).

[84] Valerie Jenness, Richard McCleary, and James W. Meeker, “Crime-Related Secondary Effects of Sexually-Oriented Businesses Report to the County Attorney Palm Beach County, Florida” (Executive Summary, August 15, 2007), http://communitydefense.org/cdcdocs/landuse/pdf/florida_palmbeach_2007.pdf.

[85] Allen, M., D’Allessio, D., & Brezgel, K. (1995). A metal-analysis summarizing the effects of pornography II: Aggression after exposure. Human Communication Research, 22, 258-283.

[86] N. Malamuth, şi E. Donnerstein, Sex and violence a ripple effect,.Academic Press, San Diego,1984.

[87] Marshall, W. L. (1988). The use of sexually explicit stimuli by rapists, child molesters and non-offenders. Journal of Sex Research, 25, 2, 267-288

[88] Allen, M., Emmers, T. M., Gebhardt, L., & Giery, M. (1995). Pornography and rape myth acceptance. Journal of Communication, 45, 5-26.

[89] Barak, A., Fisher, W.A., Belfry, S., & Lashambe, D. R. (1999). Sex, guys, and cyberspace: Effects of internet pornography and individual differences on men’s attitudes toward women. Journal of Psychological and Human Sexuality, 11, 63-92.

[90] Zillmann, D. & Bryant, J. (1986). Shifting preferences in pornography consumption. Communication Research, 13, 4, 560-578.

[91] Koss, M., & Oros, C. (1982). Sexual experiences survey: A research instrument investigating sexual aggression and victimization. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 50, 455-457.

[92] Check. J. V. P., & Guloien, T. H. (1989). The effects of repeated exposure to sexually violent pornography, nonviolent dehumanizing pornography, and erotica. In D. Zillmann & J. Bryan (Eds.), Pornography: Recent research, interpretations, and policy considerations (pp. 159-184). Hillsdale, NJ: Erlbaum.

[93] E. Wieckowski, P. Hartsoe, A. Mayer şi J. Shortz, “Deviant Sexual Behavior in Children and Young Adolescents: Frequency and Patterns,” Sexual Abuse: A Journal of Research and Treatment 10, no. 4 (1998): 293–304.

[94] Wheeler, D. L. (1997). The relationship between pornography usage and child molesting. Dissertation Abstracts International Section A: Humanities and Social Sciences, Vol 57(8-A), pp. 3691.

[95] Bourke, M. & Hernandez, A. (2009). The Butner study redux: A report of the incidence of hands-on child victimization by child pornography offenders. Journal of Family Violence, 24, 183-191.

Recomandăm cărțile editurii „Anacronic”

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here