SUA: O nouă vacanță la Curtea Supremă?

127 views
0
DISTRIBUIȚI

La fiecare 5 ani de slujire în Curtea Supremă a SUA, fiecare dintre judecătorii tribunalului constituțional federal are parte de o recepție solemnă. O excepție a constituit-o, zilele acestea, aniversarea de… 29 de ani a judecătorului Anthony Kennedy.

Ar putea însemna acest lucru că justice Kennedy își va anunța iminenta retragere? Ar fi, într-adevăr, o veste excelentă.  

Kennedy, care va împlini 81 de ani luna viitoare, a fost numit în Curtea Supremă de președintele Ronald Reagan în 1987. Nominalizarea sa a venit după ce primul ales, Robert Bork, a fost respins de Senatul SUA în urma unei campanii fără precedent de defăimare din partea „toleranților” liberali. Kennedy s-a dovedit, din păcate, jolly-joker-ul Curții, înclinând balanța celor mai controversate decizii când înspre colegii conservatori, când spre cei „liberali”, deviațiile sale de Stânga fiind evidente mai ales în materie de „drepturile homosexualilor”.

Dintre toate deciziile unde votul lui s-a dovedit esențial, cele mai catastrofale vor rămâne, de departe, cauzele din 2013 și 2015, Statele Unite c. Windsor și Obergefell c. Hodges, ambele decise cu 5-4, dintre care ultima a fost, probabil, cel mai oribil act de activism judiciar din istorie. Prin Obergefell a fost impusă „căsătoria” între persoane de același sex pe tot teritoriul Statelor Unite sub pretenția că acest drept ar fi existat în Constituția veche de 200 de ani.

Este de înțeles, deci, după aceste decizii dezastruoase, de ce problema numirilor la Curtea Supremă – atributul Președintelui cu confirmare din partea Senatului – a fost considerată de importanță majoră în electoratul conservator, căruia Trump i-a promis în campanie judecători de aceeași orientare:

Donald Trump: miza pe valorile sociale și revolta „fanaticilor religioși”. Consecințe pentru România

Perspectiva unei victorii a lui Hillary „We came, we saw, he died” Clinton și a numirii a încă unul, doi sau chiar 3 judecători de tipul lui Sotomayor sau Kagan i-a mobilizat chiar și pe cei mai puțini încântați de ieșirile grobiene ale lui The Donald. O președinție Clinton ar fi pecetluit soarta unei Curți Supreme încăpută pe mâna radicalilor de Stânga. Acesta este unul din aspectele mai puțin cunoscute ale victoriei lui Trump la 8 noiembrie 2016.

Revenind la A. Kennedy, în timp ce modul în care a redactat opinia din Obergefell a fost criticat pentru lipsa de conținut juridic, în Windsor el și-a bazat argumentele în mod esențial pe un atac vicios și ad hominem împotriva acelora care considerau – în conformitate cu toate culturile și civilizațiile de până atunci – că mariajul are ca scop protejarea familiei. El a scris atunci că legea existentă până în acel moment avea de fapt ca scop să le facă rău homosexualilor și că era bazată pe malițiozitatea contra acestora.

Un judecător care își nesocotește întreaga argumentație juridică și construiește, în loc, o decizie bazată pe opinii personale ar trebui să fie incompatibil cu funcția pe care o ocupă.

Ar fi, deci, un avantaj dacă justice Kennedy ar pleca pe cât posibil mai curând, dând astfel președintelui Trump o șansă să înnoiască magistrații Curții cu încă unul pe măsura lui Neil Gorsuch, nominalizat chiar acum câteva luni, și să încline clar balanța în favoarea „originaliștilor”.

Pericolul pentru Stânga politică din SUA și „cuceririle” acesteia este evident și pentru observatorii vieții politice și juridice. Elizabeth Wydra, președinta Centrului pentru Responsabilitate Constituțională a declarat pentru CNN că

„înlocuirea judecătorului Kennedy cu o nominalizare a lui Trump ar însemna aproape sigur că deciziei Roe [c. Wade, decizia prin care a fost legalizat avortul în SUA, n. tr.)] i-a sunat ceasul, exact așa cum candidatul Trump a promis în campania din 2016.”

Un semn că o retragere, a lui Kennedy sau a decanei de vârstă Bader Ginsburg, se apropie pare să fie decizia unanimă (9-0) în favoarea mult hulitului Decret prezidențial cu privire la imigrație. Nu că am considera respectivul act ca o capodoperă, dar cel puțin au fost astfel invalidate deciziile curților inferioare care erau bazate exclusiv pe ideea că Președintele e un om rău, deci decretele sale trebuie doborâte orice-ar fi. Într-o vreme în care polarizarea socială în Statele Unite a devenit acută încât pune în pericol însăși existența societății, este esențial să alungăm activismul judiciar din tribunale, pentru a reinstaura domnia legii.

Citește și: SUA: Președintele Trump numește zece magistrați conservatori ca judecători federali

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here