Curtea de Justiție a Uniunii Europene ocolește legislațiile naționale pentru a impune „familia” formată de persoane de același sex

Fără ca măcar un singur cetățean al Uniunii Europene să fie întrebat, instituțiile UE își urmează agenda de impunere a recunoașterii „căsătoriei” între persoane de același sex și a „părinților de același sex” în toate statele membre.

O hotărâre importantă a fost pronunțată de Curtea de Justiție a UE (CJUE) pe 14 decembrie 2021, în cauza VMA contra Stolichna Obshtina / Bulgaria (cauza „bebeluşul Sara”). Principala întrebare în acest dosar a fost dacă, în numele principiului liberei circulații în UE, poate fi obligată Bulgaria, care definește constituțional căsătoria ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, să recunoască faptul că un copil are „două mame”, în conformitate cu certificatul de naștere al acestuia, eliberat în Spania.

Copilul, născut în 2019 în Spania, primise certificat de naștere în care erau menționate ca părinți „două mame” și niciun tată, ceea ce semnifică — în ochii autorităților din majoritatea țărilor — faptul că certificatul de naștere conține informații false. Cele „două mame”, o cetățeancă bulgară și una spaniolă, s-au mutat în Bulgaria, unde au cerut transcrierea certificatului de naștere. În mod firesc, municipalitatea din Sofia a refuzat, precizând că în conformitate cu legea internă, certificatele de naștere au o singură mențiune la rubrica „mama” și una la rubrica „tatăl” copilului.

„Mama bulgară” a copilului a dus cazul la instanța de contencios administrativ din Sofia, care la rândul său a solicitat CJUE să clarifice dacă refuzul autorităților bulgare de a elibera un certificat de naștere pe baza informațiile false din certificatul spaniol au încălcat dreptul fiecărui cetățean al unui stat membru UE de a fi cetățean al Uniunii, precum și dreptul fiecărui cetățean la libera circulație în cadrul Uniunii, drepturi prevăzute de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Ignorând atât litera, cât și spiritul tratatelor europene[1] în favoarea propriei agende radicale, fără consimțământ democratic, Curtea a pronunțat o hotărâre periculoasă care, în mod ambiguu și auto-contradictoriu, subliniază competența națională a statelor membre de a defini căsătoria, familia și relațiile părinte-copil, DAR, în același timp, menționează că libera circulație și Carta UE impun autorităților naționale recunoașterea certificatelor de naștere ale copiilor născuți în cupluri de același sex (evident, este vorba despre copii născuți fie cu ajutorul tehnologiei de asistare a reproducerii, fie în urma unor contracte de surogație maternă, întrucât biologia nu ascultă, încă, de ordinele curților de judecată).

Astfel, Curtea Europeană de Justiție consideră că orice stat membru al UE este obligat să recunoască „așa cum este” certificatul de naștere dintr-un alt stat membru, precum și orice alt document care permite copilului să se deplaseze și să locuiască liber în orice parte a UE împreună cu oricare dintre cele două persoane menționate în actul de naștere ca fiind părinții săi.

După cum se poate citi în comunicatul de presă[2] al Curții care a urmat deciziei,

„Desigur, statutul unei persoane este o chestiune care ține de competența statelor membre, libere să decidă dacă permit sau nu căsătoria și calitatea de părinte pentru persoanele de același sex în conformitate cu legislația lor națională. În exercitarea acestei competențe, fiecare stat membru trebuie să respecte dreptul Uniunii, în special dispozițiile tratatului privind libertatea de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii, prin recunoașterea, în acest scop, a stării civile a persoanelor care a fost stabilită într-un alt stat membru, în conformitate cu legislația celuilalt stat membru.”

Vă recomandăm
[adrotate group="2"]

Într-adevăr, spre deosebire de ceea ce a fost vehiculat de lobby-ul LGBT, Curtea nu a cerut nici legalizarea paneuropeană a „căsătoriei” între persoane de același sex și nici recunoașterea așa-numiților „părinți de același sex”, ci mai degrabă a afirmat că legăturile părinte-copil, în cadrul relațiilor între persoane de același sex, așa cum sunt stabilite într-un stat membru al UE, trebuie recunoscute de oricare alt stat membru în scopul respectării liberei circulații în interiorul UE; dar chiar și așa, hotărârea CJUE este suficient de periculoasă și neliniștitoare.

 

Pas cu pas… se fac doi pași

Decizia din „bebelușul Sara” este în fapt, încă un pas (mic, dar cert) în implementarea agendei LGBT, după hotărârea din 2018 din dosarul Coman/Hamilton, prin care Curtea dispunea României, tot pe temeiul „libertății de circulație”, să recunoască anumite efecte juridice ale unei „căsătorii” încheiate între doi bărbați în Belgia.

În această cauză, care implica un român și pe „soțul” său american, judecătorii au recunoscut[3] și că „statutul unei persoane, care este relevant pentru normele privind căsătoria, este o chestiune care intră în competența statelor membre, iar legea Uniunii Europene nu reduce această competență”, dar normele stabilesc totuși o „obligație de a recunoaște astfel de căsătorii, încheiate într-un alt stat membru în conformitate cu legislația acelui stat, în scopul exclusiv de a permite acestor persoane să își exercite drepturile de care se bucură în temeiul legii UE.”

Întrebarea la care Curtea Europeană de Justiție trebuia să răspundă se referea la efectul unei „căsătorii” unisex contractată în Belgia în 2010 asupra dreptului lor la libera circulație în UE. Acest drept se aplică cetățenilor țărilor UE, precum și soților acestora, atunci când aceștia din urmă nu sunt cetățeni ai UE. Dar, când românul Adrian Coman a căutat să obțină un permis de ședere pentru partenerul său american pe motiv că era „soțul” său în conformitate cu legislația belgiană, el s-a lovit de refuzul autorităților române, deoarece în România se poate fi căsătorit doar cu o persoană de sex opus.

Cu toate acestea, potrivit Comisiei Europene, în dreptul UE termenul „soț” „este neutru din punct de vedere al genului și, prin urmare, poate acoperi soțul de același sex al cetățeanului în cauză al Uniunii”, iar a fi „soțul” cuiva într-un stat membru te face membru de familie al acelei persoane în toate statele membre, indiferent dacă un anumit stat membru recunoaște sau nu noțiunea de căsătorie între persoane de același sex. În orice caz, potrivit instanței UE, „un stat membru nu se poate baza pe dreptul său național ca justificare pentru refuzul de a recunoaște pe teritoriul său (…) o căsătorie încheiată de respectivul cetățean cu un cetățean de același sex al Uniunii într-un alt stat membru, în conformitate cu legea statului respectiv”.

Remarcăm că ambele decizii, bebelușul Sara și Coman sunt aplicabile tuturor statelor membre, într-un moment în care Curtea de la Luxemburg afirmă răspicat primatul jurisprudenței sale asupra constituțiilor naționale, precum a făcut-o în hotărârea sa din 21 decembrie 2021 împotriva Curții Constituționale a României, punând astfel în discuție articolul 4 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care a fost menit să asigure că UE respectă identitățile naționale, inerente structurilor fundamentale, politice și constituționale ale statelor membre.

 

Activismul judiciar al Curții Europene de Justiție urmează activismului legislativ al Comisiei Europene

Deciziile Curții Europene de Justiție sunt în conformitate cu noua „Strategie privind egalitatea LGBTIQ” a Comisiei Europene[4] anunțată în noiembrie 2020, care, la rândul său, este o încălcare flagrantă a unei alte clauze a articolului 4, „competențele neconferite Uniunii prin tratate rămân la nivelul statelor membre.”

Instituția căsătoriei și politicile publice cu privire la familie sunt competențe care, în mod clar, nu sunt conferite Uniunii, iar multe state membre, în special din estul UE, consacră natura căsătoriei ca fiind uniunea maritală dintre un bărbat și o femeie. În ciuda acestui fapt, în discursul său din 2020 privind „starea Uniunii” rostit în fața Parlamentului European, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a arătat că, parte a strategiei Comisiei, ea va pune presiune pentru recunoașterea reciprocă a relațiilor de familie în Uniunea Europeană. „Dacă ești părinte într-o țară, atunci ești părinte în fiecare țară”, a spus ea.

În același spirit, infama Rezoluție a Parlamentului European din 14 septembrie 2021 cu privire la drepturile LGBTIQ în UE[5] include următoarele:

(Parlamentul) „Insistă asupra faptului că UE trebuie să adopte o abordare comună în ceea ce privește recunoașterea căsătoriilor și a parteneriatelor între persoane de același sex; invită statele membre să introducă în mod specific acte legislative relevante pentru a asigura respectarea deplină a dreptului la viața privată și de familie, fără discriminare, și la liberă circulație al tuturor familiilor, inclusiv măsuri de facilitare a recunoașterii genului legal al părinților transgen;”

„Reamintește că dreptul UE prevalează asupra oricărui tip de drept național, inclusiv asupra dispozițiilor constituționale contradictorii, și că, prin urmare, statele membre nu pot invoca nicio interdicție constituțională privind căsătoria între persoane de același sex sau protecția constituțională a „moralei” sau a „ordinii publice” pentru a obstrucționa dreptul fundamental la libera circulație a persoanelor în cadrul UE, încălcând drepturile familiilor curcubeu care se mută pe teritoriul lor;”

„Invită Comisia să propună o legislație care să oblige toate statele membre să recunoască, în sensul legislației naționale, adulții menționați într-un certificat de naștere eliberat într-un alt stat membru ca părinți legali ai copilului, indiferent de sexul legal sau de starea civilă a adulților, precum și căsătoriile sau parteneriatele înregistrate încheiate într-un alt stat membru, în toate situațiile în care soții sau partenerii înregistrați ar avea dreptul la un tratament egal în temeiul jurisprudenței CEDO; subliniază importanța recunoașterii certificatelor de naștere în toate statele membre, indiferent de sexul părinților, deoarece acest lucru ar garanta că copiii nu devin apatrizi atunci când se mută într-un alt stat membru;”

„Sprijină angajamentul Comisiei de a propune o inițiativă legislativă cu scopul de a extinde lista „infracțiunilor UE” la infracțiunile motivate de ură și de discursurile de incitare la ură, inclusiv atunci când vizează persoanele LGBTIQ, precum și propunerea privind recunoașterea reciprocă a calității de părinte și posibilele măsuri de sprijinire a recunoașterii reciproce a parteneriatului de același gen între statele membre;”

„Invită Comisia să ia măsuri concrete pentru a asigura libera circulație a tuturor familiilor, inclusiv a familiilor curcubeu, în conformitate cu hotărârea pronunțată în cauza Coman&Hamilton, care prevede că termenul „soț/soție”, astfel cum este utilizat în Directiva privind libera circulație, se aplică și partenerilor de același sex;” „Solicită Comisiei să examineze dacă statele membre respectă hotărârea pronunțată în cauza Coman&Hamilton și să ia măsuri de executare în temeiul articolului 258 din TFUE împotriva celor care nu respectă hotărârea;”

„Invită Comisia să ia măsuri de executare împotriva României pentru nerespectarea în continuare a acestei hotărâri și pentru lipsa unei căi de atac care a forțat reclamantul să recurgă la CEDO pentru a obține reparații;”

Întrucât tratatele europene nu conferă instituțiilor UE nicio competență în această chestiune, Curtea Europeană de Justiție compensează acum acest lucru prin jurisprudență, ignorând în mod intenționat atât litera, cât și spiritul tratatelor europene și contravenind intenției evidente a legislației unionale existente. Mai mult, Comisia Europeană avansează în prezent un proiect de regulament[6] propus pentru recunoașterea transfrontalieră a statutului de părinte, în temeiul articolului 81.3 din TFUE, și care în mod evident va îngloba principiile din Coman și bebelușul Sara.

În 2015, atunci când Curtea Supremă a SUA a impus „căsătoria între persoane de același sex” tuturor celor 50 de state americane, judecătorul Antonin Scalia a numit această mișcare un „puci judiciar”[7] asupra instituțiilor democratice. Similar, Curtea Europeană de Justiție execută atât un puci judiciar, cât și un atac la suveranitatea statelor membre.

Întrucât UE nu este o federație – cel puțin nu încă – instanța supremă a UE a acționat cu pași mai mici, pe baza principiilor generale ale tratatelor. Și aceasta deși președintele Curții, judecătorul belgian Koen Lenaerts, a avertizat el însuși încă din 2010 că „aplicarea principiilor generale poate opera doar atunci când este necontestat că legislația națională aflată în conflict intră în domeniul de aplicare al dreptului UE. În caz contrar, granițele ordinii juridice a Uniunii ar fi extinse continuu în detrimentul suveranității naționale.”

Obiectivul comun al Parlamentului European și al Comisiei Europene a fost atins acum prin activismul judiciar al Curții Europene de Justiție, fără ca reprezentanții aleși democratic ai statelor membre să aibă un cuvânt de spus sau să se poată opune.

NOTE

[1] La nivelul dreptului internațional, art. 7 și 5 din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului  fac trimitere la părinții naturali ai copilului, la drepturile și obligațiile lor, ca și la dreptul copilului de a-i cunoaște și de a fi îngrijit de aceștia. Termenul „părinți” poate fi interpretat DOAR în referință la tatăl și mama copilului, după sensul obișnuit care trebuie dat termenilor (cf. cu art. 31 (1) din Convenția de la Viena privind Dreptul Tratatelor). Aceste interpretări sunt obligatorii pentru toate statele membre ale UE, dar si pentru legislația emisă de instituțiile UE.

[2] https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2021-12/cp210221en.pdf

[3] https://curia.europa.eu/juris/document/document. jsf?text=&docid=202542&pageIndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=2952692

[4] https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/combatting-discrimination/lesbian-gay-bi-trans-and-intersex-equality/lgbtiq-equality-strategy-2020-2025_ro

[5] https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2021-0366_RO.html

[6] „Situații familiale transfrontaliere: recunoașterea filiației”, https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12878-Situatii-familiale-transfrontaliere-recunoasterea-filiatiei_ro

[7] https://time.com/3937626/gay-marriage-antonin-scalia/


Ajută la promovarea fundamentelor morale ale societății.


LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here