back to top

Inițiativa cetățenească europeană „Unul dintre noi”: ce urmează?

Inițiativa Cetățenească Europeană (ICE) este un document depus la Comisia Europeană ca urmare a susținerii din parta unui număr de cel puțin 1 milion de cetățeni europeni. În urma validării documentului, urmează o audiere a organizatorilor și de o dezbatere în Parlamentul European, după care Comisia Europeană (organul legislativ) trebuie să hotărască dacă va aplica în legislația comunitară cele solicitate de cetățeni, dacă va lua în seamă documentul în alt fel sau dacă nu va reacționa deloc. Este un moment al adevărului pentru Uniune, care le va arăta cetățenilor europeni cât de mult contează așteptările lor în ochii instituțiilor comunitare și ai deputaților, singurii ajunși prin vot în aceste structuri.

Două ICE au fost validate de Comisie: Unul dintre noi și Apă pentru toți. Condiția minimală pentru ca o ICE să fie validată a fost să existe un milion de semnături electronice și nominale din șapte state membre.

„Unul dintre noi” a întrunit peste 1,7 mil. semnături, iar pragul minimal a fost depășit în toate cele 18 țări participante. România a depus peste 140 mii semnături, pragul minim pentru noi fiind de 25 mii, ceea ce ne situează pe locul 5 în clasamentul celor care apără dreptul la viață.

Prin „Unul dintre noi”, cetățenii solicită Uniunii Europene să se asigure, în limita competențelor sale, că protejează dreptul la viață încă din momentul concepției, ceea ce ar putea însemna că nu finanțează avorturi la cerere în țările sărace și nu finanțează cercetări care presupun distrugerea embrionilor umani. Cetățenii doresc să existe un criteriu moral în alocarea banilor europeni.

ICE „Apă pentru toți” a întrunit 1,659 mil. semnături și îi solicită Uniunii să nu adopte o legislație care să permită privatizarea surselor de apă potabilă pentru comunități.

Ambele solicitări ale cetățenilor europeni sunt la fel de importante. Ele le arată oamenilor politici de la Bruxelles ce îngrijorări au oamenii și de cât credit se bucură, încă, instituțiile europene. Succesul ICE și mișcarea „Manif pour tous” din Franța sunt un indicator pentru alegerile din mai 2014.

După semnarea Tratatului de la Lisabona (decembrie 2009), contextul legal al acestor alegeri este diferit: Parlamentul va avea competențe extinse, de co-decizie, împreună cu Consiliul de Miniștri și va avea un rol major în desemnarea președintelui Comisiei Europene, pentru un mandat de 5 ani. Favorit al socialiștilor, acum fruntași în sondaje, este Guy Verhofstadt (ALDE), despre care am mai scris, un adept al conceptului de Europă federală, postnațională. Și contextul economic este altul acum, după alegerile din 2009, iar oamenii au început să înțeleagă relația dintre reperele morale și nivelul de trai.

Presupunând că ICE „Unul dintre noi” se va bucura de un răspuns politic satisfăcător din partea Comisiei Europene, pentru România acest lucru ar putea însemna că avorturile la cerere nu vor mai putea fi decontate din banii asigurărilor de sănătate, ca până acum. Politica de sănătate publică, ca și învățământul, sunt de competența statelor membre ale UE și nu va veni nimeni să ne impună modificarea celei mai liberale legislații din Europa în materie de avort.

Cred că există riscul ca grupuri de interese să facă un joc între cele două ICE, prin nivele de prioritate falsă. Deocamdată, presa nu relatează despre „Unul dintre noi”, institutele de specialitate nu dezbat, iar în mediul universitar nici nu s-a auzit măcar de așa ceva.

Alina Ioana Dida
Alina Ioana Didahttp://alinaioanadida.blogspot.ro
Medic, publicist şi traducător. A tradus "Revoluţia franceză", de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).

Cele mai citite postări