<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	
	>
<channel>
	<title>
	Comentarii la: Încă un comentariu despre copiii cu Sindrom Down	</title>
	<atom:link href="https://www.culturavietii.ro/inca-un-comentaru-despre-copiii-cu-sindrom-down/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.culturavietii.ro/inca-un-comentaru-despre-copiii-cu-sindrom-down/</link>
	<description>Pro-viață, pro-familie</description>
	<lastBuildDate>Wed, 17 Apr 2024 06:34:47 +0000</lastBuildDate>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0.2</generator>
	<item>
		<title>
		De: laura		</title>
		<link>https://www.culturavietii.ro/inca-un-comentaru-despre-copiii-cu-sindrom-down/#comment-25919</link>

		<dc:creator><![CDATA[laura]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 17 Sep 2012 12:56:22 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.culturavietii.ro/?p=484#comment-25919</guid>

					<description><![CDATA[am citit incredibila poveste a fetitei tale si fara sa vreau sant impresionata. povestea noastra e asemanatoare. am aflat ca voi aveaa un bebe, cand nu ma asteptam si mai ales numai era cazul, pt deja aveam un fiu. nu stiam ce sa fac sa pastrez copilul sau nu, in final am decis sa pastrez bebele moment in care tatal m-a abandonat el nedorind alti copii. a fost o situatie neplacuta, m-am gandit de cate va ori sa renunt la bebita, chiar am facut cate va programari pt avort. dar am fost socata cand am aflat ca bebele meu are down, cred ca atunci am decis sa o pastrez pt ca ma gandeam cum ar fi daca fiul meu s-ar imbolnavi, l-as omori??? 
in final, a venit printesa mea, micuta ANNE, prematur, la 7 luni. un bebe puternic, care cu ajutorul lui dumnezeu, a trecut prin doua operatii, imediat dupa nastere, am botezato la spital....
acum are 6 luni, e superba, ma bucur ca am pastrato chiar daca am trecut prin cel mai mare cosmar al vietii mele. conform analizelor are down. de doua luni mergem la kinetoterapie, de doua ori pe saptamana.
fiul meu o iubeste enorm, chiar dc e diferenta de varsta mare, si imi faceam mari griji de reactia lui. joaca sah de performanta si e hotarat sa si invete sora sa joace sah si sigur v-a deveni campioana la sah. cred ca vom depasi greutatile si fetita mea v-a avea o viata normala. cred ca dumnezeu ne iubeste pe toti trei si de fapt iubeste pe toti copii din lume. 
si noi am avut probleme in spital din cauza medicilor, a personalului incompetent, mi-au sugerat ca mai bine o las acolo pt ca si asa nu are sanse de recuperare , ca v-a fi retardata....
e atat de dulce, de fragila si de nevinovata, incat nu poti sa nu o iubesti. toti o iubim, incepand de la prieteni, la famile. exceptie e tatal ei....
dar sunt multumita si ii multumesc la dumnezeu pt minunile mele! si stiu ca orice ar fi fratele ei o v-a proteja si v-a avea grija de ea!
numai bine va doresc! si dumnezeu sa va binecuvinteze!]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>am citit incredibila poveste a fetitei tale si fara sa vreau sant impresionata. povestea noastra e asemanatoare. am aflat ca voi aveaa un bebe, cand nu ma asteptam si mai ales numai era cazul, pt deja aveam un fiu. nu stiam ce sa fac sa pastrez copilul sau nu, in final am decis sa pastrez bebele moment in care tatal m-a abandonat el nedorind alti copii. a fost o situatie neplacuta, m-am gandit de cate va ori sa renunt la bebita, chiar am facut cate va programari pt avort. dar am fost socata cand am aflat ca bebele meu are down, cred ca atunci am decis sa o pastrez pt ca ma gandeam cum ar fi daca fiul meu s-ar imbolnavi, l-as omori???<br />
in final, a venit printesa mea, micuta ANNE, prematur, la 7 luni. un bebe puternic, care cu ajutorul lui dumnezeu, a trecut prin doua operatii, imediat dupa nastere, am botezato la spital&#8230;.<br />
acum are 6 luni, e superba, ma bucur ca am pastrato chiar daca am trecut prin cel mai mare cosmar al vietii mele. conform analizelor are down. de doua luni mergem la kinetoterapie, de doua ori pe saptamana.<br />
fiul meu o iubeste enorm, chiar dc e diferenta de varsta mare, si imi faceam mari griji de reactia lui. joaca sah de performanta si e hotarat sa si invete sora sa joace sah si sigur v-a deveni campioana la sah. cred ca vom depasi greutatile si fetita mea v-a avea o viata normala. cred ca dumnezeu ne iubeste pe toti trei si de fapt iubeste pe toti copii din lume.<br />
si noi am avut probleme in spital din cauza medicilor, a personalului incompetent, mi-au sugerat ca mai bine o las acolo pt ca si asa nu are sanse de recuperare , ca v-a fi retardata&#8230;.<br />
e atat de dulce, de fragila si de nevinovata, incat nu poti sa nu o iubesti. toti o iubim, incepand de la prieteni, la famile. exceptie e tatal ei&#8230;.<br />
dar sunt multumita si ii multumesc la dumnezeu pt minunile mele! si stiu ca orice ar fi fratele ei o v-a proteja si v-a avea grija de ea!<br />
numai bine va doresc! si dumnezeu sa va binecuvinteze!</p>
]]></content:encoded>
		
			</item>
	</channel>
</rss>
