Ieri a avut loc la Universitatea de Vest din Timişoara prezentarea lucrării „Traficul de persoane şi formele de sclavie ale sexolului XXI”, susţinută de Beniamin Lup de la Şcoala Doctorală de Sociologie.
Traficul de persoane produce anual peste 300.000 de victime numai pe continentul european. Definit ca o formă modernă de sclavie, traficul de fiinţe umane în scopul exploatării sexuale, economice sau prelevării de organe reprezintă o gravă ameninţare pentru respectarea drepturilor omului.
Fiinţa umană nu mai este tratată ca o persoană cu drepturi depline, ea fiind redusă la condiţia de „marfă” ce este vândută şi revândută în funcţie de „abilităţi” şi „calităţi”. Traficanţii „lucrează” în adevărate reţele naţionale şi transnaţionale, cu mare putere de penetrare a sistemelor legislative şi cu o enormă putere financiară.
Traficul de persoane este unanim recunoscut ca o componentă a crimei organizate transfrontaliere şi se manifestă cu precădere în zonele în care lipseşte o legislaţie corespunzătoare, dar şi un sistem de cooperare între diferite organisme guvernamentale şi ONG-uri, a căror activitate comună trebuie să aibă ca obiect prevenirea traficului.
La inițiativa Conf. univ. Dr. Cosmin Goian, directorul Departamentului de Asistență Socială a Universității de Vest din Timișoara, în parteneriat cu drd. Beniamin Lup din partea Asociației WorldTeach, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Colegiul Național Al Asistenților Sociali din România, Centrul de Asistență Socială și Cercetare a Interacțiunii Copil-Părinte, alături de domnul Amenofis Teodore Vidam și doamna Cătălina Vidam – specialiști în asistență socială din Montreal, Canada, au organizat evenimentul de ieri, prin care au dorit să atragă atenția asupra acestui flagel care se extinde cu rapiditate în lume, distrugând individul, comunitatea și națiunile.
Potrivit datelor și rapoartelor referitoare la România, țara noatră este atât o țară de origine, tranzit, cât și de destinație a victimelor traficului de persoane.
Anual, mii de persoane sunt identificate ca fiind exploatate în diverse forme (muncă forțată, cerșetorie, exploatare sexuală, recoltare de organe, obligare la furt și la săvârșirea de alte infracțiuni).
În anul 2014, în România au fost identificate un număr de 757 victime, categoria de vârstă predominantă fiinde persoane cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. De remarcat faptul că aceste victime sunt doar cele care au fost identificate și au intrat în evidența ANITP. Un număr semnificativ de persoane au fost însă racolate și sunt exploatate în alte țări.
Majoritatea persoanelor traficate (64%) au fost racolate sau exploatate de către o persoană cunoscută, prieten, rudă sau membru al familiei.
Un procent de 25% dintre victime au fost exploatate prin muncă forțată, iar 66% au fost exploatate sexual.
38% dintre victime sunt copii.
În ciuda recomandărilor Comisiei Europene, Guvernul României nu a alocat fondurile necesare pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane. Deocamdată o serie de ONG-uri se ocupă de prevenire traficului si de reintegrarea victimelor, folosind resurse proprii.
