<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Elena Dulgheru, autor la CULTURA VIEȚII</title>
	<atom:link href="https://www.culturavietii.ro/author/elenadulgheru/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.culturavietii.ro/author/elenadulgheru/</link>
	<description>Pro-viață, pro-familie</description>
	<lastBuildDate>Sat, 27 Jun 2026 17:28:07 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0.2</generator>

<image>
	<url>https://www.culturavietii.ro/wp-content/uploads/2021/01/cropped-Cultura-Vietii-simbol-icon-sit-1-1-32x32.jpg</url>
	<title>Elena Dulgheru, autor la CULTURA VIEȚII</title>
	<link>https://www.culturavietii.ro/author/elenadulgheru/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Terrienii, Nabucodonosor și licantropia medievală</title>
		<link>https://www.culturavietii.ro/terrienii-nabucodonosor-si-licantropia-medievala/</link>
					<comments>https://www.culturavietii.ro/terrienii-nabucodonosor-si-licantropia-medievala/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Elena Dulgheru]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 Jun 2026 04:25:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bioetică]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.culturavietii.ro/?p=39877</guid>

					<description><![CDATA[<p>Terrienii&#8230; ce nume savant, inventat ca să sugereze o nouă specie biologică, dar fără nici un sufix care să fixeze patologia comportamentală&#8230; E de înțeles că puberii, dacă nu prea au preocupări, se plictisesc și mulți sînt gata să facă orice ca să fie în centrul atenției publice. Cine nu s-a dorit vedetă în copilărie [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.culturavietii.ro/terrienii-nabucodonosor-si-licantropia-medievala/">Terrienii, Nabucodonosor și licantropia medievală</a> apare prima dată în <a href="https://www.culturavietii.ro">CULTURA VIEȚII</a>.</p>
]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://www.culturavietii.ro/terrienii-nabucodonosor-si-licantropia-medievala/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Moarte, iubire şi înviere în „Sacrificiul“ lui Tarkovski</title>
		<link>https://www.culturavietii.ro/moarte-iubire-inviere-sacrificiul-andrei-tarkovski/</link>
					<comments>https://www.culturavietii.ro/moarte-iubire-inviere-sacrificiul-andrei-tarkovski/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Elena Dulgheru]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 08 Jan 2020 06:11:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Educație și cultură]]></category>
		<category><![CDATA[andrei tarkovski]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.culturavietii.ro/?p=31693</guid>

					<description><![CDATA[<p>Despre ultimele filme ale lui Andrei Tarkovski, cele făcute în Occident, cu greu se poate spune că radiază lumina transfigurării, în modul în care o făceau filmele făcute în patrie. De fapt, ele transmit aceeaşi chemare spre restaurarea fiinţei, dar o fac în alt fel: nu în modul intuitiv al profeţiei poetice adresate “celor de-acasă”, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.culturavietii.ro/moarte-iubire-inviere-sacrificiul-andrei-tarkovski/">Moarte, iubire şi înviere în „Sacrificiul“ lui Tarkovski</a> apare prima dată în <a href="https://www.culturavietii.ro">CULTURA VIEȚII</a>.</p>
]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://www.culturavietii.ro/moarte-iubire-inviere-sacrificiul-andrei-tarkovski/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Abuladze și sentimentul căinței</title>
		<link>https://www.culturavietii.ro/abuladze-si-sentimentul-caintei/</link>
					<comments>https://www.culturavietii.ro/abuladze-si-sentimentul-caintei/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Elena Dulgheru]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 04 Dec 2019 13:10:51 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Educație și cultură]]></category>
		<category><![CDATA[cainta]]></category>
		<category><![CDATA[tenghiz abuladze]]></category>
		<category><![CDATA[varlam aravidze]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.culturavietii.ro/?p=31544</guid>

					<description><![CDATA[<p>Căinţa lui Tenghiz Abuladze este un film despre care s-a vorbit nedrept de puţin (cel mai adesea, în şoaptă) &#8211; odinioară, din arhicunoscute motive politice, actualmente, întrucât rarele nostalgii ale mass-media cinefile s-au îndreptat spre alte nume-reper ale cinematografului cu majuscule. Unul dintre marii contestatari ai filmului sovietic, Abuladze a fost o personalitate discretă în [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.culturavietii.ro/abuladze-si-sentimentul-caintei/">Abuladze și sentimentul căinței</a> apare prima dată în <a href="https://www.culturavietii.ro">CULTURA VIEȚII</a>.</p>
]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://www.culturavietii.ro/abuladze-si-sentimentul-caintei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>3</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Conexiunea dintre 5G, cip-uri, nanoparticule și actele biometrice</title>
		<link>https://www.culturavietii.ro/conexiunea-dintre-5g-cip-uri-nanoparticule-si-actele-biometrice/</link>
					<comments>https://www.culturavietii.ro/conexiunea-dintre-5g-cip-uri-nanoparticule-si-actele-biometrice/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Elena Dulgheru]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 06 Sep 2019 12:38:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Demografie și controlul populației]]></category>
		<category><![CDATA[dantela neuronala]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.culturavietii.ro/?p=31129</guid>

					<description><![CDATA[<p>Un recent documentar științific rusesc, produs de canalul independent Tolko Fakty (Doar fapte) și postat pe situl acestuia pe 9 mai 2019, susține existența unei legături complexe dintre telecomunicațiile 5G, tehnologiile transhumaniste (de creare a hibrizilor om-mașină sau a cyborgilor), genetica umană și nanoparticule. Acestea ar fi, conform filmului, fațetele aceluiași proiect global de control [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.culturavietii.ro/conexiunea-dintre-5g-cip-uri-nanoparticule-si-actele-biometrice/">Conexiunea dintre 5G, cip-uri, nanoparticule și actele biometrice</a> apare prima dată în <a href="https://www.culturavietii.ro">CULTURA VIEȚII</a>.</p>
]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://www.culturavietii.ro/conexiunea-dintre-5g-cip-uri-nanoparticule-si-actele-biometrice/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>5</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un pas în urma serafimilor: pro sau contra Bisericii?</title>
		<link>https://www.culturavietii.ro/un-pas-in-urma-serafimilor-pro-sau-contra-bisericii/</link>
					<comments>https://www.culturavietii.ro/un-pas-in-urma-serafimilor-pro-sau-contra-bisericii/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Elena Dulgheru]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 29 Jun 2019 12:22:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Educație și cultură]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.culturavietii.ro/?p=30094</guid>

					<description><![CDATA[<p>Lansat în septembrie 2017, Un pas în urma serafimilor, debutul regizoral și scenaristic în lung-metraj al lui Daniel Sandu este unul din cele mai bune filme ale anului. Filmul a adunat cele mai multe nominalizări – cincisprezece &#8211; la premiile Gopo*. Indiscutabil, primul atu al peliculei este subiectul nemaiabordat în cinematografia, nici în literatura sau [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.culturavietii.ro/un-pas-in-urma-serafimilor-pro-sau-contra-bisericii/">Un pas în urma serafimilor: pro sau contra Bisericii?</a> apare prima dată în <a href="https://www.culturavietii.ro">CULTURA VIEȚII</a>.</p>
]]></description>
		
					<wfw:commentRss>https://www.culturavietii.ro/un-pas-in-urma-serafimilor-pro-sau-contra-bisericii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Realism duhovnicesc și ficțiune literară în &#8222;Călugărul și dracul&#8221;</title>
		<link>https://www.culturavietii.ro/realism-duhovnicesc-fictiune-literara/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Elena Dulgheru]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 09 Sep 2017 02:18:22 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Educație și cultură]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.culturavietii.ro/?p=24080</guid>

					<description><![CDATA[<p>Cum ar putea fi conceput un Faust rusesc, fără convertirea demonului? Acest pariu l-au încercat acum câțiva ani Aleksandr Sokurov și scenaristul Yuri Arabov în memorabilul lor Faust (2011), eseu cinematografic existențial-religios, în care omul se dovedește mai inventiv în rele decât îngerul minciunii, acesta din urmă fiind nevoit, până la urmă, să-și abandoneze cauza. Omul trebuie măcar să-și asume [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.culturavietii.ro/realism-duhovnicesc-fictiune-literara/">Realism duhovnicesc și ficțiune literară în &#8222;Călugărul și dracul&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://www.culturavietii.ro">CULTURA VIEȚII</a>.</p>
]]></description>
		
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un Faust rusesc: „Călugărul și dracul” (Монах и бес)</title>
		<link>https://www.culturavietii.ro/un-faust-rusesc-calugarul-si-dracul-%d0%bc%d0%be%d0%bd%d0%b0%d1%85-%d0%b8-%d0%b1%d0%b5%d1%81/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Elena Dulgheru]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 02 Sep 2017 02:33:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Dreptul la viață]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.culturavietii.ro/?p=24084</guid>

					<description><![CDATA[<p>Continuator al genului tragi-comediei-pildă cu subiect duhovnicesc din Ostrovul lui Pavel Lunghin, filmul Călugărul și dracul (Monah i bes, Rusia, 2016) în regia apreciatului regizor și scenarist Nikolai Dostal are un succes aproape la fel de răsunător, care promite să fie la fel de stabil. Pelicula a fost apreciată în mediile de specialitate din Rusia, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.culturavietii.ro/un-faust-rusesc-calugarul-si-dracul-%d0%bc%d0%be%d0%bd%d0%b0%d1%85-%d0%b8-%d0%b1%d0%b5%d1%81/">Un Faust rusesc: „Călugărul și dracul” (Монах и бес)</a> apare prima dată în <a href="https://www.culturavietii.ro">CULTURA VIEȚII</a>.</p>
]]></description>
		
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Tanna” &#8211; „Romeo și Julieta” printre aborigeni</title>
		<link>https://www.culturavietii.ro/tanna-romeo-si-julieta-printre-aborigeni/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Elena Dulgheru]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 10 Jun 2017 02:12:31 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Educație și cultură]]></category>
		<category><![CDATA[filme pentru copii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.culturavietii.ro/?p=23497</guid>

					<description><![CDATA[<p>De multă vreme nu am văzut un film mai luminos, mai ingenuu și mai curat ca „Tanna” (r. Martin Butler și Bentley Dean, Australia, 2015), o tragică poveste de dragoste desfășurată pe fundalul rivalității a două triburi dintr-un arhipelag australian. Drama, construită pe eternul calapod „Romeo și Julieta”, se petrece pe o insulă din Pacificul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.culturavietii.ro/tanna-romeo-si-julieta-printre-aborigeni/">„Tanna” &#8211; „Romeo și Julieta” printre aborigeni</a> apare prima dată în <a href="https://www.culturavietii.ro">CULTURA VIEȚII</a>.</p>
]]></description>
		
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Vara s-a sfârșit”: când copiii vorbesc adulților</title>
		<link>https://www.culturavietii.ro/vara-s-sfarsit-cand-copiii-vorbesc-adultilor/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Elena Dulgheru]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 03 Jun 2017 02:08:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Educație și cultură]]></category>
		<category><![CDATA[filme pentru copii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.culturavietii.ro/?p=23494</guid>

					<description><![CDATA[<p>Filmul lui Radu Potcoavă, Vara s-a sfârșit are toate șansele să-l propulseze pe tânărul cineast dincolo de perimetrul fanilor generației sale. Preocupat de lumea copilăriei, care revine aproape constant, Radu Potcoavă are exercițiul lucrului cu actorii-copii, pe care îi coordonează cu naturalețe și empatie. Scurt-metrajele sale Aceeași gară pentru doi, Tatăl meu e cel mai [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.culturavietii.ro/vara-s-sfarsit-cand-copiii-vorbesc-adultilor/">„Vara s-a sfârșit”: când copiii vorbesc adulților</a> apare prima dată în <a href="https://www.culturavietii.ro">CULTURA VIEȚII</a>.</p>
]]></description>
		
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un film despre copii și animale: „Pelicanul Nicostratos”</title>
		<link>https://www.culturavietii.ro/un-film-despre-copii-si-animale-pelicanul-nicostratos/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Elena Dulgheru]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 22 Apr 2017 02:28:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Educație și cultură]]></category>
		<category><![CDATA[filme pentru copii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.culturavietii.ro/?p=23047</guid>

					<description><![CDATA[<p>Iubitorii filmelor despre prietenia dintre copii și animale pot să-și treacă pe lista lor drama de familie „Pelicanul Nicostratos” (Franța, 2011), un film agreabil, întru totul benign, construit pe farmecul relației empatice dintre om și necuvântătoare. La asta se adaugă farmecul solar al peisajului insular grecesc, unde se petrece acțiunea și harisma protagonistului Emir Kusturica; [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.culturavietii.ro/un-film-despre-copii-si-animale-pelicanul-nicostratos/">Un film despre copii și animale: „Pelicanul Nicostratos”</a> apare prima dată în <a href="https://www.culturavietii.ro">CULTURA VIEȚII</a>.</p>
]]></description>
		
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
