Arhiva Bioetică - CULTURA VIEȚII

Statutul moral al embrionului uman

Vasile Astărăstoae — Tue, 30 Jun 2026 20:02:57 +0000

Problema statutului moral al embrionului uman reprezintă una dintre cele mai complexe și controversate teme ale bioeticii contemporane. Dezbaterile privind începutul vieții umane, drepturile embrionului și legitimitatea intervențiilor medicale asupra acestuia au devenit tot mai intense odată cu dezvoltarea tehnologiilor reproductive, a cercetării pe celule stem embrionare și a practicilor de întrerupere a sarcinii. În centrul […]

Articolul Statutul moral al embrionului uman apare prima dată în CULTURA VIEȚII.

Terrienii, Nabucodonosor și licantropia medievală

Elena Dulgheru — Wed, 24 Jun 2026 04:25:36 +0000

Terrienii… ce nume savant, inventat ca să sugereze o nouă specie biologică, dar fără nici un sufix care să fixeze patologia comportamentală… E de înțeles că puberii, dacă nu prea au preocupări, se plictisesc și mulți sînt gata să facă orice ca să fie în centrul atenției publice. Cine nu s-a dorit vedetă în copilărie […]

Articolul Terrienii, Nabucodonosor și licantropia medievală apare prima dată în CULTURA VIEȚII.

Lecția amară a pandemiei: vaccinarea anti-COVID-19 între sănătate publică, libertate individuală și încredere socială

Vasile Astărăstoae — Wed, 17 Jun 2026 17:25:37 +0000

1. Politicile de vaccinare anti-COVID-19 În primele luni ale pandemiei, lumea s-a confruntat cu un fenomen fără precedent. Sistemele sanitare erau supuse unei presiuni enorme; mortalitatea creștea, iar perspectivele economice deveneau tot mai sumbre. În acest context, dezvoltarea vaccinurilor a fost percepută drept o cursă contra cronometru. Dezvoltarea rapidă a vaccinurilor a fost prezentată drept principalul […]

Articolul Lecția amară a pandemiei: vaccinarea anti-COVID-19 între sănătate publică, libertate individuală și încredere socială apare prima dată în CULTURA VIEȚII.

Gender theory (teoria genului) – inginerie socială?

Vasile Astărăstoae — Sun, 07 Jun 2026 06:09:31 +0000

Problematica raportului dintre sex și gen constituie una dintre cele mai controversate teme ale dezbaterii contemporane. În ultimele decenii, s-a dezvoltat ceea ce astăzi este cunoscut sub denumirea de „teorie a genului”, un ansamblu de perspective care disting între sexul biologic și genînțeles ca identitate sau rol social (Oakley 1972; Butler 1990). Dezbaterea a depășit de mult granițele academice. Astăzi, conceptele asociate teoriei genului influențează politicile publice, legislația, […]

Articolul Gender theory (teoria genului) – inginerie socială? apare prima dată în CULTURA VIEȚII.

Manipularea creierului și neurotehnologia

Vasile Astărăstoae — Thu, 21 May 2026 07:17:58 +0000

Tema manipulării creierului este, în zilele noastre, una dintre cele mai controversate din bioetică. Mai mult, ea este adesea utilizată de cei care contestă sistemul democratic (pe motiv că voința populației poate fi deturnată) și, de aceea, doar o „elită” ar trebui să ia deciziile. I. Ce este manipularea? Manipularea reprezintă procesul prin care o persoană, […]

Articolul Manipularea creierului și neurotehnologia apare prima dată în CULTURA VIEȚII.

Copiii modificați genetic: preambulul unui viitor sumbru (de Stella O’Malley)

Guest Post — Thu, 12 Mar 2026 20:56:22 +0000

Copii mai sănătoși, mai puține boli necruțătoare, un început mai bun pentru fiecare. Sună minunat toate acestea! The Times a relatat că se iau în considerare tehnicile de „editare genetică” pentru a fi utilizate curent asupra embrionilor umani. Fiecare pas ne este prezentat ca modest și benign; însă, în spatele limbajului liniștitor este mascată trecerea de […]

Articolul Copiii modificați genetic: preambulul unui viitor sumbru (de Stella O’Malley) apare prima dată în CULTURA VIEȚII.

Medici implicați în diplomația Țărilor Române în epoca medievală (II)

Vasile Astărăstoae — Thu, 05 Mar 2026 08:39:46 +0000

b. Țara Românească Medicina și diplomația au fost profund interconectate în Țara Românească între secolele XIV–XVII. Majoritatea medicilor proveneau din străinătate, fiind recomandați de rețele culturale și comerciale. Curtea domnească a Țării Românești a atras medici străini și autohtoni care, pe lângă îngrijirea sănătății voievodului și a familiei domnești, au exercitat frecvent roluri diplomatice. Relațiile Munteniei cu […]

Articolul Medici implicați în diplomația Țărilor Române în epoca medievală (II) apare prima dată în CULTURA VIEȚII.

Medici implicați în diplomația Țărilor Române în epoca medievală (I)

Vasile Astărăstoae — Thu, 11 Sep 2025 08:16:55 +0000

În istoria Europei Centrale și de Sud-Est, medicii au jucat adesea un rol ce a depășit limitele profesiei medicale. În spațiul românesc medieval – Moldova, Țara Românească și Transilvania – medicii au fost nu doar vindecători, ci și diplomați, consilieri și chiar cancelari. Într-o regiune aflată la intersecția unor mari puteri – Imperiul Otoman, Regatul Poloniei, Imperiul Habsburgic și Republica […]

Articolul Medici implicați în diplomația Țărilor Române în epoca medievală (I) apare prima dată în CULTURA VIEȚII.

Medici în Țările Române în epoca medievală, secolele XIV – XVII (partea a 3-a)

Vasile Astărăstoae — Tue, 09 Sep 2025 18:50:30 +0000

III. Transilvania Teritoriul transilvănean, situat la intersecția marilor drumuri comerciale și al rețelelor culturale europene, a fost un spațiu de sinteză, unde influențele occidentale și central-europene au modelat și practica medicală. Acad. Ion Aurel Pop afirma „Transilvania medievală și premodernă a fost o regiune de frontieră, în care multiple influențe culturale s-au întâlnit și s-au topit, generând […]

Articolul Medici în Țările Române în epoca medievală, secolele XIV – XVII (partea a 3-a) apare prima dată în CULTURA VIEȚII.

Medici în Țarile Române în epoca medievala, secolele XIV – XVII (partea a 2-a)

Vasile Astărăstoae — Sat, 06 Sep 2025 10:24:29 +0000

II. Țara Românească (Muntenia) Curțile domnești din Țara Românească au constituit una dintre principalele centre de atracție pentru medicii străini. Domnii, confruntați cu epidemii, boli cronice și nevoia de legitimitate au adus medici din exterior. Nicolae Iorga observa, în studiul său despre trecutul medicinei românești: „Medicul străin nu era un simplu tămăduitor; el era totodată […]

Articolul Medici în Țarile Române în epoca medievala, secolele XIV – XVII (partea a 2-a) apare prima dată în CULTURA VIEȚII.