Extrase din volumul „25 de mituri despre întreruperea de sarcină. Tot ce ai vrut să știi, dar ți-a fost frică să întrebi!”
editată de Centrul de Informare și Cercetare în Sănătatea Reproductivă
Mitul 10. „Fiecare femeie ar trebui să aibă un control asupra trupului ei. Libertatea de reproducere este un drept fundamental.”
Adevărul 10a. Avortul asigură faptul că 650.000 de femei în fiecare an nu au control asupra corpurilor lor.
Din moment ce aproximativ jumătate din copiii avortaţi sunt de sex feminin, la aproximativ 650.000 de femei nenăscute, pe an, li se ia viaţa prin avort chirurgical în America. Din momentul în care a fost legalizat avortul au murit aproximativ douăzeci de milioane de femei. O femeie care continuă să fie gravidă poate să aibă control, deși nu absolut, asupra corpului și a vieții ei. O femeie ucisă prin avort nu va mai avea vreodată un corp sau o viață și nici privilegiul de a şi le controla.
Adevărul 10b. Nu toate lucrurile care se fac cu trupul unei persoane sunt corecte, de aceea nici nu ar trebui ca toate să fie protejate de lege.
Unui bărbat nu-i este permis să se expună gol în public. Multe locuri au legi împotriva urinării publice. Prostituția este, de obicei, ilegală. La fel este administrarea unor anumite medicamente. Cei mai mulți dintre noi suntem de acord cu aceste legi, dar ele toate restrâng libertatea noastră de a face anumite lucruri cu trupurile noastre. Mâna mea este parte a corpului meu, dar eu nu sunt liber să o folosesc pentru a te lovi sau a fura de la tine, sau a răni un copil nevinovat. Întrebarea cheie este dacă ceea ce se face cu corpul unei persoane aduce prejudicii semnificative pentru alții. În mod evident, avortul aduce.
Prea adesea „dreptul de a-mi controla viaţă” devine dreptul de a răni și oprima pe alții pentru propriul meu avantaj.
Ori de câte ori un grup de ființe umane afirmă drepturile sale de a determina soarta altor ființe umane, aceasta este începutul opresiunii. Albii au folosit negrii pentru a-şi îmbunătăți calitatea vieţii lor, dar au făcut acest lucru pe socoteala celor de culoare. Bărbaţii au folosit de multe ori femeile ca să-şi trăiască viaţa cum au vrut, dar în detrimentul femeilor.
În mod ironic, aceeași opresiune pe care femeile au suferit-o uneori de la bărbaţi este aplicată asupra copiilor nenăscuți la avort. Unii oameni au folosit influența şi puterea lor pentru a justifica maltratarea femeilor, ca și cum puterea unui bărbat îi dă dreptul de a controla o altă persoană. Astăzi unele femei se folosesc de influența şi puterea lor superioară pentru a justifica declinul drepturilor și a vieții copiilor nenăscuți.
Adevărul 10c. Controlul asupra corpului poate fi exercitat pentru prevenirea sarcinii.
Cu excepția cazului de sarcină din urma unui viol, o femeie care poartă un copil a făcut alegeri de control asupra corpului ei care au dus la sarcină. Ea a ales între sex sau utilizarea metodelor de contracepție. Ea are dreptul deplin de a face aceste alegeri și nu se dorește ca aceste drepturi să-i fie luate. Dar aceste alegeri de control pe care le-a făcut deja au dus la un nou scenariu, în care nu doar preferinţele sale personale sunt în joc, ci și viaţa unei alte ființe umane.
Primele două chestiuni pe care mama le controlează, sexul și metodele contraceptive, au fost personale și private. Problema avortului nu este personală și privată. Aceasta implică în mod direct viaţa unei alte persoane și, prin urmare, devine preocuparea unei societăți decente. Aşa cum societatea protejează viaţa mamei dacă cineva ar încerca să o omoare, așa trebuie să protejeze şi viaţa copilului în cazul în care cineva încearcă să-l omoare.
Adevărul 10d. A considera sarcina o condiție negativă, nenaturală și lipsită de control este umilitor pentru o femeie.
Un grup feminist a declarat că:
„Femeile au o stimă de sine scăzută cu privire la corpul lor atunci când consideră că un trup ce poartă un copil este un corp lipsit de control, deviant, bolnav. Aceste atitudini contrazic poziția feministă conform căreia sarcina e o funcție naturală a corpului care merită respect social”.[i]
- [i] Feminists for Life Debate Handbook (Kansas City, Mo.: Feminists for Life of America, n.d.), p. 16.
