Cine ar fi crezut? Există încă țări sănătoase în Europa. Slovacia și-a modificat Constituția și transmite un semnal important, ridicând cea mai puternică barieră posibilă împotriva presiunii exercitate de elitele globaliste.
Amendamentul constituțional adoptat de Parlament în urmă cu câteva zile prevede că legislația națională are întâietate în fața legislației unionale în „chestiuni culturale și etice”.
Unul dintre articole statuează că doar bărbatul și femeia se pot căsători; așadar, caricaturala „căsătoria” între persoane de același sex, care nu era legiferată, este interzisă acum chiar prin Constituție. De asemenea, „Republica Slovacă recunoaște două genuri, și anume masculin și feminin, care sunt determinate biologic”, va fi menționat în viitor în constituția acestui stat membru al UE.
Că lucruri atât de evidente precum faptul că o sferă este rotundă și un triunghi are trei colțuri trebuie să fie înscrise în mod specific în lege este, evident, un semn rău pentru starea culturii juridice a oricărei țări. Însă este întotdeauna preferabil să consacri astfel de truisme în Constituție decât să privești inert cum elitele din sistemul judiciar și administrativ separă din ce în ce mai mult legislația de realitatea naturală, pentru a transforma legea într-un pur exercițiu al puterii prin care cele mai evidente aiureli, dacă sunt proclamate de un grup de judecători – nealeși și imposibil de tras la răspundere – obțin brusc forță de lege.
Evident, niciun parlament sau instanță nu poate schimba simplul fapt că există doar două genuri, care corespund sexelor biologice. Dar ceea ce poate face legea este să influențeze sever comportamentul oamenilor – de exemplu, forțându-i să mărturisească neadevăruri împotriva judecății lor și împotriva voinței lor, sub amenințarea folosirii forței. Acesta este semnul distinctiv al tuturor ideologiilor totalitare, inclusiv al celor care au ales steagul curcubeu drept drapel.
Nouăzeci din cei 150 de memebri ai Consiliului Național din Bratislava (parlamentul slovac) au votat în favoarea amendamentului inițiat de șeful guvernului, Robert Fico, exact numărul necesar pentru a adopta propunerea de modificare a Constituției.
Amendamentul, care urmează să intre în vigoare la 1 noiembrie, prevede, de asemenea, că adopția simultană de copii este rezervată cuplurilor căsătorite, ceea ce exclude efectiv cuplurile de același sex. Maternitatea surogat este, de asemenea, interzisă în mod expres.
Într-o demonstrație de suveranitate, noua formă a Constituției proclamă și că deciziile viitoare privind „chestiunile culturale și etice”, cum ar fi educația, viața de familie și limba, vor fi exclusiv de competența legislativului național. Astfel este clarificat primatul legislației slovace asupra dreptului european și internațional, în materie de identitate națională.
Obiecții la proiectul de amendament au fost ridicate – destul de previzibil, dar și irelevant din cauza binecunoscutei lor părtiniri ideologice – de către „experții în drept constituțional” din Consiliul Europei. Comisia de la Veneția, un organism consultativ al Consiliului Europei, a avertizat Slovacia la începutul acestei săptămâni împotriva „discriminării bazate pe orientarea sexuală sau identitatea de gen”. De asemenea, și-a exprimat nemulțumirea cu privire la suveranitatea propusă a țării, în special în chestiuni de identitate națională, care limitează influența unor instituții precum… Comisia de la Veneția.
Prim-ministrul Fico (socialist, dar disident în cadrul grupului socialist din UE), pe de altă parte, a descris amendamentele constituționale drept un bastion împotriva progresismului.
Amendamentul va intra în vigoare la 1 noiembrie. Președintele țării nu are drept de veto împotriva legilor constituționale.
Rezultatul votului din Consiliul Național a fost o surpriză pozitivă, întrucât pentru mult timp nu părea că va exista o majoritate în favoarea proiectului. În cele din urmă, guvernul a fost ajutat și de parlamentarii opoziției, în special de partidul creștin-democrat KDH și – în mod decisiv – de un grup de disidenți din Mișcarea Slovacă a fostului premier Igor Matovic.
Slovacia este considerată o țară relativ religioasă – fapt ușor de explicat prin experiența neplăcută a comunismului și rezistența curajoasă a Bisericii de la acea vreme. La ultimul recensământ din 2021, 55,8% din cei aproape 5,5 milioane de locuitori se declarau romano-catolici.
