Patrick Carrol, într-un articol din Jurnalul Medicilor și Chirurgilor Americani (Journal of American Physicians and Surgeons), susține că „Publicațiile medicale britanice sunt reticente să publice lucrări care raportează o legătură între cancerul de sân și avorturile provocate.” Sunt de acord – și despre această legătură anume voi scrie aici.
În raportul Colegiului Regal al Obstetricienilor și Ginecologilor (RCOG) din 2011, „Îngrijirea femeilor care solicită provocarea avortului” („The Care of Women Requesting Induced Abortion”), se afirmă categoric „Femeile ar trebui să fie informate că avortul provocat nu este asociat cu o creștere a riscului cancerului de sân” (p. 42). Acest raport este citat pe scară largă pentru a respinge orice dovadă a unei asemenea legături. Un alt raport extrem de mediatizat de „Education for Choice” (EFC) afirmă că „legarea avortului de cancerul de sân” și de „stresul post-avort” este „dezinformare medicală”, adăugând că organizația de Cercetare a Cancerului din Marea Britanie (Cancer Research UK) „a confirmat că avortul nu crește șansa de a dezvolta cancer de sân”.
Este oare această sursă într-adevăr incontestabilă? Este cu adevărat „dezinformare medicală” afirmația că există „o legătură”?
Este problema „soluționată”? Nu, nu este.
Posibila existență a unei legături între avort și riscul de a dezvolta ulterior cancer de sân a fost cauză de controverse și dezbateri timp de mai mulți ani – și încă mai este.
Dar să începem cu ceea ce nu este controversat: ducerea primei sarcini până la naștere protejează femeia împotriva cancerului de sân (vezi și aici).
Acest lucru arată imediat că o femeie va avea un risc mai mare de cancer la sân dacă face un avort, în comparație cu ducerea sarcinii la termen. Mă întreb câți știu ceva despre acest fapt fundamental?
Cancerul de sân este o boală cu mulți factori de risc. Cei mai mulți sunt legați de reproducere și/sau de hormonii feminini: contraceptivele orale (clasificate de OMS drept carcinogene de grup 1), condiția de nulipară a unei femei, vârsta târzie la prima sarcină dusă la termen, faptul de a avea mai puțini copii, nealăptarea lor, consumul ridicat de alcool, fumatul și, raportat foarte recent, HRT (terapia hormonală de menopauză) – toate acestea cresc riscul cancerului de sân. În consecință, în „Vest”, riscul de bază al cancerului pe parcursul întregii vieți este ridicat (în jur de 10%), fără a lua în considerare avortul.
Ce se întâmplă atunci când luăm în considerare avortul ca pe un posibil factor de risc pentru cancerul de sân?
Un raport de cercetare recenzat făcut pe un grup de femei din India explică ipoteza unei legături a cancerului de sân cu avortul:
„Avortul provocat și cel spontan cresc riscul de dezvoltare a cancerului de sân. În sarcina timpurie, nivelul de estrogen crește, ceea ce duce la creșterea sânului în scopul pregătirii lactației. Ipoteza propune că, dacă acest proces este întrerupt de un avort, înainte de maturitatea deplină, din trimestrul al treilea, atunci celulele imature, relativ mai vulnerabile, ar putea fi rămâne acolo unde au fost înainte de sarcină, ceea ce duce la un risc potențial mai mare de cancer de sân în timp. Deși multe studii au raportat o asociere între avort și riscul de cancer de sân, influența exactă este încă neclară”.
Ce descoperă alte cercetări?
O meta-analiză majoră a 36 de studii asupra avortului, din 2014, a constatat că avortul provocat este asociat semnificativ cu un risc crescut cu până la 44% de cancer de sân, după un avort provocat. Acest risc crește dacă există un istoric cu mai multe avorturi: două avorturi provocate au crescut riscul cu 76%, iar mai mult de două aproape dublează riscul de cancer de sân, în comparație cu femeile fără avorturi anterioare.
Această meta-analiză, realizată de Huang et al., a fost publicată în revista recunoscută la nivel internațional Cauzele și controlul cancerului (Cancer Causes and Control) dar, spre deosebire de studiul EFC, care a fost publicat în același an, a trecut sub radarul presei și al publicațiilor britanice (sau poate a fost ignorat în mod deliberat?)
Rezultatele meta-analizei lui Huang sunt în concordanță cu prima revizuire sistematică a acestei legături, efectuată de Brind et al. și publicată în British Medical Journal în 1996. Huang însuși constată, în raportul său, coerența între ambele descoperiri.
Cu toate acestea, concluziile Brind nu s-au potrivit cu afirmațiile din RCOG 2011 conform cărora nu există nicio asociere între avort și cancerul de sân. Așadar, în raportul lor din 2011, Colegiul Regal nu a luat în considerare cercetările lui Brind, deși, interesant, nu a fost întotdeauna atât de indiferent față de acesta. În versiunile lor din 1997 și 2001 ale ghidului pentru „Îngrijirea femeilor care solicită provocarea avortului”, autorii au recunoscut că „Studiul Brind nu are deficiențe metodologice majore și nu poate fi ignorat”.
Deci, se pare că există un oarecare revizionism istoric în Colegiul Regal!
Deși ignoră raportul Brind, RCOG a acordat o pondere mare unei alte meta-analize majore, cu ale cărei constatări ei sunt de acord: Beral et al., din 2004. Analiza lui Beral a arătat că avortul nu crește riscul de cancer de sân, iar acum este unul dintre principalele studii citate ca dovadă că nu există nicio legătură de cauzalitate.
Fără a intra în detaliile acestor meta-analize, două dintre ele arată o asociere între avort și cancerul de sân, iar una dintre acestea este recentă (Huang).
Adăugați la aceasta concluziile celor 51 din peste 70 de lucrări științifice individuale cu privire la subiect, lucrări publicate până în prezent. Prin urmare, pur și simplu nu este justificat să se pretindă că dovezile unei legături dintre cancerul mamar și avort sunt inexistente și afirmația înseamnă „dezinformare”. Exemplu: două studii publicate în 2012 și 2015, după raportul RCOG 2011, au constatat că femeile mexicane cu istoric de avort au un risc de cancer de sân mai mult decât triplu.
Cu toate acestea, cercetările din China, India și Bangladesh sunt unele dintre cele mai revelatoare.
Rezultatele cercetărilor din Asia
Legătura se manifestă acum mai clar în cele mai populate țări din lume, unde cancerul de sân era mai rar. Există dovezi care sugerează că epidemia în creștere de cancer de sân din China este un rezultat complet previzibil al „politicii unui singur copil” și a avorturilor forțate asociate ei în această țară.
Cu doar câteva luni în urmă, cercetările efectuate pe 800 de femei, publicate în Jurnalul de epidemiologie (Journal of Epidemiology) de Xuelian au găsit că femeile din China cu un istoric de avort medicamentos aveau un risc crescut cu peste 300% de a fi diagnosticate cu cancer de sân – nu departe de concluziile lui Huang (în special dacă ne gândim la faptul că 77% dintre femeile din Marea Britanie au acum cel puțin un avort medicamentos la activ).
Xuelian rezumă concluziile sale astfel:
„Relația dintre avortul provocat și metodele de control al nașterii și cancerul de sân sunt complexe, deși expunerea la avortul provocat și la două sau mai multe metode de control al nașterii în timpul vieții reprezintă factori de risc de cancer de sân la femeile chineze.”
El raportează că incidența cancerului de sân la femeile chineze a crescut semnificativ între 2007 și 2013, în timp ce vârsta medie la momentul diagnosticării cancerului de sân a scăzut cu zece ani. Concluzia sa este clară:
„Nu întâmplător, femeile de această vârstă erau în general la vârsta reproductivă în perioada în care politica chineză de control al nașterii (un copil pe familie) a fost pusă în aplicare integral.”
El explică, de asemenea, de ce există această legătură:
„Este bine știut că nivelul de estrogen și cel de progesteron al femeilor crește în timpul unei sarcini, ceea ce promovează creșterea glandelor mamare. Atunci când o sarcină este încheiată prin avort chirurgical, nivelul de estrogen și cel de progesteron scade brusc, ceea ce duce la încheierea creșterii celulelor mamare și la atrofia acinului. Celulele epiteliale ale sânului complet diferențiate sunt mai sensibile la stimulare de către substanțele cancerigene și, prin urmare, devin cancerigene relativ ușor…”
În timp ce în avorturile medicamentoase
„…anti-progestinul conținut în medicament poate interfera cu mediul intern hormonal, ceea ce îl face propice pentru dezvoltarea tumorilor asociate hormonilor.”
La aceasta se adaugă faptul că
„Avortul chirurgical și medicamentos poate crește riscul de cancer la sân prin întârzierea momentului unei sarcini la termen, care este considerată un factor protector împotriva cancerului de sân.”
Ca paranteză este simplu să estimezi efectele finale ale unei astfel de expuneri precum avortul asupra unei populații de aproximativ 1,4 miliarde de femei, doar în India și China: dacă 30% au avut un avort și doar 3% dintre ele au avut cancer la sân, din această cauză, aceasta înseamnă că sunt 12,6 milioane de femei care suferă de cancer la sân din cauza unui avort.
Importanța istoricului reproductiv
Promovarea avortului nu s-a limitat doar la China. Doar în Asia de Sud, între 2007 și 2017, cel puțin 20 de studii aduc date despre această problemă. După cum arată acest raport, a existat o asociere semnificativă și puternic moderată, dependentă de doză, între avort și cancerul de sân. Autorii ajung la concluzia că
„Asocierea moderat-puternică identificată între avort și cancerul de sân explică, în parte, răspândirea epidemiei de cancer de sân în Asia de Sud, în măsura în care aceasta devine tot mai occidentalizată”.
De fapt, femeile din India și din țările vecine sunt ideale pentru studierea acestei legături, în special cele din mediul rural. În general, ele se căsătoresc și au copii mai devreme, au mai mulți copii, își alăptează bebelușii și nu folosesc pilula contraceptivă, nu fumează și nu consumă mult alcool. Cu alte cuvinte, majoritatea celorlalți factori majori de risc pentru cancerul de sân, la aceste femei, e absentă. În Asia de Sud, atât cancerul de sân, cât și avortul provocat au fost relativ rar întâlnite, până în ultimii ani.
Multe femei „occidentale”, așa cum am menționat mai sus, se angajează în alte comportamente – în afară de avort – care pot provoca cancer de sân. Au mai puțini copii și îi au mai târziu (sau deloc). Ele folosesc contraceptive orale, când sunt tinere și merg pe terapia hormonală în timpul menopauzei, când sunt în vârstă, și au rate mai mici de alăptare. Acești „factori încâlciți” fac dificilă separarea efectului avorturilor provocate asupra riscului de cancer la sân pe parcursul vieții unei femei. Dar acești factori sunt în mare parte absenți în India, astfel încât legătura dintre cancerul de sân și avort apare mai clar.
Deși efectul independent al avortului provocat nu este întotdeauna semnificativ de mare statistic, este important să luăm în considerare și influența generală pe care avortul o are în modelarea istoricului reproductiv al unei femei.
Efectul unic al avortului provocat asupra riscului de cancer de sân este afectat de efectul general al evitării pe termen lung a sarcinii. În acest model de stil de viață (mai „occidental”), efectele vârstei târzii la prima sarcină la termen sau condiția de nulipară, utilizarea contraceptivelor orale și avortul provocat (posibil în timp ce e nulipară sau cu mult înainte de prima naștere, dacă există), ar putea fi toate evidente și vor lucra împreună pentru a crește riscul de cancer la sân al unei femei.
Este demn de remarcat faptul că, pe lângă dificultatea de a separa factorii derutanți, o altă problemă a cercetării este că studiile (în special cele care nu prezintă nicio asociere între cancerul de sân și avort) folosesc deseori un proiect de cercetare deficitar – nereușind să asigure un timp adecvat de urmărire, folosind registre inexacte și populații necorespunzătoare de studiu și ignoră problema cunoscută a sub-raportării avortului.
Ce trebuie să facem acum?
Este necesară o meta-analiză actualizată și o revizuire independentă, cu adevărat transparentă, a dovezilor. Brind, Beral și Huang au publicat concluzii foarte diferite, iar de atunci au fost publicate în întreaga lume numeroase studii suplimentare.
Consimțământul informat. De asemenea, femeile au nevoie de acordul în cunoștință de cauză, atunci când aleg o procedură care le va crește riscul de cancer la sân, o cauză principală a decesului prin cancer la femei. Este fundamental ca cele 200.000 de femei care au avorturi provocate, în Marea Britanie, în fiecare an, să fie complet informate despre posibilitatea oricărei legături și ca toate ghidurile oficiale pe acest subiect să fie bazate în mod corespunzător pe dovezi. Incidența cancerului de sân în Marea Britanie este pe scară largă și, în timp ce etiologia nu este rezolvată, aceasta este o problemă unde ar trebui să se aplice principiul precauției.
Mai multe examinări. Femeile care aleg avortul provocat ar trebui să fie conștiente de riscul crescut, astfel încât ele să poată fi examinate în mod deliberat la un moment adecvat în scopul depistării timpurii a cancerelor, etapă în care sunt mai vindecabile. Dacă avortul are loc la o vârstă fragedă, când țesutul mamar este foarte dens, un screening mai adecvat cu utilizarea ecografiei și a RMN, în plus față de mamografii, ar putea fi oferit mai devreme decât vârsta la care se face screening standard – în mod normal, 40 de ani. La 10 ani după un avort provocat este momentul potrivit pentru a începe acest screening precoce.
Modificarea normelor sociale. Acesta este un proces complicat, din motive evidente. Cu toate acestea, o normă socială care să încurajeze primele sarcini planificate cu atenție la începutul educației avansate și dezvoltarea carierei ar contribui la reducerea ratelor de cancer mamar.
Denunțarea ideologiilor. În mod clar, eu am o anumită ideologie, pe care nu o ascund, cu privire la avort. La fel are și Colegiul Regal al Obstetricienilor și Ginecologilor, ai cărui membri „stau în genunchi” în fața avortului. Nu știm câte avorturi a făcut personal președintele lor, Lesley Regan, în 30 de ani ca medic ginecolog, dar ar fi interesant de știut. Astfel de conflicte de interese și lipsă de transparență nu ar trebui în mod normal autorizate într-un organism public atât de important.
Și cât de liberă este cercetarea medicală a avortului de influența agendelor ideologice? Când vor publica jurnalele medicale britanice lucrări care raportează o legătură între cancerul de sân și avorturile provocate?
În cele din urmă, însă, femeile au dreptul să știe că există o dezbatere continuă pe tema legăturii dintre avort și cancerul de sân și că problema nu este rezolvată.
Alte materiale pe tema legăturii dintre cancerul de sân, publicate de Provita Media:
