Republicanii din Camera Reprezentanților aveau în plan să adopte Legea privind protecția copilului nenăscut capabil să simtă durere (HR 36) în aceeași zi cu Marșul pentru viață din Washington DC de joi, 22 ianuarie, pentru a-și curta alegătorii pro-vita.
Actul legislativ ar fi interzis avortul după 20 de săptămâni de sarcină, când copiii sunt complet dezvoltați și capabili să simtă durere, chiar și după estimările comunității medicale avortiste.
(Realist vorbind, în condițiile în care acceptăm că și o râmă poate simți durere, vedem că nu este necesar ca un copil să aibă neocortexul [partea din creier asociată cu controlul emoțional și gândirea logică] complet dezvoltat pentru a simți durere, după cum afirmă teoria avortiștilor, care de asemenea pun pe seama „reflexelor” faptul că feții mult mai mici de 20 de săptămâni se feresc de instrumentele chirurgicale).
Actul, însă, a fost retras în urma unei sabotări din interiorul Partidului Republican. „Problema” invocată de membra republicană a Camerei Reprezentanților, Renee Ellmers, a fost aceea că excepția inclusă în lege pentru cazurile de viol nu era suficientă.
Inițial, legea retrasă nu includea nicio excepție pentru viol, care, practic, constituie condamnarea la moarte, fără proces, a copilului (capabil sau nu să simtă durere) pentru crima tatălui. Nu a fost inclusă, de asemenea, poate nu în ultimul rând din cauza nenumăratelor cazuri în care clinicile de avorturi au efectuat un avort tinerelor și apoi le-au returnat abuzatorilor.
Totuși, o excepție a fost adăugată ulterior, cu condiția ca mama să raporteze violul la poliție.
Dar și așa, Ellmers și-a retras susținerea, pe motiv că excepția nu este suficient de puternică și ar putea aliena electoratul republican tânăr.
După aceea, liderii republicani au retras legea, înlocuind-o cu HR 7, Legea privind anularea finanțării avorturilor de către contribuabili, care vizează întreruperea finanțării avorturilor la cerere prin Obamacare.
Congresmanul Chris Smith, unul din sponsorii HR 7, a declarat pentru NPR că:
„Legislația privind copilul capabil să simtă durere este doar tergiversată. […] Va reveni pe rol în curând.”
Când și în ce formă, rămâne de văzut.
