20

Pentru femei, dar… împotriva lor: Cum promovează o agenție ONU avortul

ONU si agentiile sale de control al populatiei continua sa promoveze avortul sub pretentia ca e indispensabil promovarii sanatatii femeii. In plus, anumite comitete de juristi ONU afirma, chiar si mai radical, existenta unui drept la avort ca parte integranta a dreptului international. Cum e posibil lucrul acesta?

Astazi va facem cunoscut mecanismul principal prin care ONU promoveaza avortul la nivel mondial. Se numeste Conventia Internationala pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare impotriva Femeii. Cunoscut mai bine sub genericul englez de CEDAW (Convention for the Elimination of all Forms of Discrimination Against Women), Conventia are un caracter international si are ca obiectiv eliminarea oricarei forme de discriminare impotriva femeilor. Ea insa nu contine cuvintul “avort,” ci doar face referinta la masuri concrete pe care statele contractante trebuie sa le ia pentru promovarea sanatatii femeilor. In lista acestor masuri propuse, avortului i se acorda un loc central.

Pe linga asta, CEDAW a stabilit o platforma care periodic supune unui interogatoriu riguros diferite tari cu scopul de a determina masura in care ele promoveaza avortul ca metoda concreta de promovare a sanatatii femeii. Revizuirile periodice au loc de 2 ori pe an, fie in Geneva fie in New York, cind reprezentanti ai tarilor care sunt supuse interogatiilor se infatiseaza in fata unei comisii de ancheta ONU. Detaliile care decurg din aceste intruniri denota ca CEDAW a devenit un adevarat tribunal inchizitorial, agresiv si irational care pune presiune asupra tarilor sa promoveze avortul. Urmatoarea sesiune CEDAW este programata la Geneva intre 17 ianuarie si 4 februarie si va analiza situatia avortului in Israel, Kenya, Liechtenstein, Africa de Sud, Bangladesh, Sri Lanka si Belarus.

Recent, d-na Larisa Iftime, presedinte al ProVita Media si jurnalist a scris pentru cotidianul Patriarhiei, Lumina, un excelent despre CEDAW care a fost publicat luna trecuta in ziarul Lumina. Il reproducem.

Convenţia ONU privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare contra Femeilor:
O comisie care susţine legi inumane

UN Women1 resize 300x138 Pentru femei, dar... împotriva lor: Cum promovează o agenție ONU avortul

Pentru femei sau împotriva lor?

Cunoscută mai mult după acronimul său englezesc – CEDAW -, Convenţia ONU privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Împotriva Femeilor are drept scop eliminarea practicilor discriminatorii împotriva femeilor. Tratatul, în principal, susţine drepturile femeilor, inclusiv acasă, la muncă şi accesul lor la educaţie. După câte se pare însă, acest tratat este plin de pericole, ascunse sau nedeclarate până la capăt, în defavoarea femeilor.

Probabil, cea mai mare ameninţare vine din partea Comisiei CEDAW, însărcinată cu elaborarea de recomandări privind obligaţiile ţărilor care au ratificat CEDAW. Această comisie e compusă din aşa-numiţi experţi în domeniul politicilor de gen, care se presupune că ar avea înţelepciunea de a transpune prevederile tratatului în practică. Astfel, comisia a făcut referiri la convenţie, în mod repetat, pentru a promova agenda avortului.

În textul convenţiei nu este menţionat nicăieri vreun aşa-zis “drept” la avort. Cu toate acestea, comisia amintită a transformat avortul într-un drept al femeii. Multe dintre cele 186 de naţiuni care au semnat convenţia sunt puse în faţa unor mari dificultăţi în problema avortului, iar din 1995 şi până în prezent, “observaţiile” şi “recomandările” Comisiei CEDAW au făcut presiuni de legalizare a avortului şi de a “extinde” accesul la avort asupra a 83 de ţări.

De exemplu, organismul amintit a sancţionat Irlanda pentru “legile pentru avort foarte restrictive, în care avortul este interzis…”. Alte ţări, cum ar fi Rwanda, Haiti şi Guatemala, au simţit de asemenea braţul de fier al comisiei, care ţintea spre relaxarea legilor împotriva avortului.

Raportul comisiei asupra Croaţiei, din 1998, este un alt exemplu de presiune, când acest organism anunţa că era “îndeosebi îngrijorat… cu privire la informaţiile privind refuzul unor medici de la unele spitale de a efectua avorturi pe baza obiecţiei din motive de conştiinţă”. În viziunea comisiei, CEDAW ar cere ca avortul să fie legal şi nimic nu ar trebui să-i stea în cale, inclusiv conştiinţa medicilor care refuză să-l practice.

Reuniunea CEDAW de la Geneva din acest an – tot despre avort

În acest an, în perioada 4 octombrie – 22 octombrie 2010, Comisia CEDAW şi-a lansat observaţiile, la Geneva, din care

n-au lipsit recomandările privind creşterea “accesului la servicii de avort” sau promovarea pe larg a “educaţiei sexuale la adolescenţi”. Observaţiile finale vizau Burkina Faso, Republica Cehă, India, Malta, Tunisia şi Uganda, iar temele la care s-au referit aceste observaţii au fost: avortul, contracepţia şi educaţia sexuală pentru tineri.

Pentru Uganda, Comisia CEDAW acuză creşterea ratelor mortalităţii materne din cauza “avorturilor clandestine”, afirmând că femeile din această ţară au acces limitat la servicii de calitate privind sănătatea reproductivă şi sexuală. De asemenea, comisia afirmă că programele existente de educaţie sexuală sunt insuficiente. Drept urmare, Comisia CEDAW recomandă ca educaţia sexuală să fie “promovată pe scară largă” şi pe “grupuri-ţintă” de fete şi băieţi. Comisia CEDAW îşi exprimă, de asemenea, îngrijorarea că drepturile sexuale şi reproductive ale femeilor cu handicap nu sunt protejate.

Referitor la Tunisia, Comisia CEDAW este îngrijorată de rapoartele de presupusă “discriminare” împotriva femeilor singure, care încearcă să aibă acces la servicii de avort. Comisia, astfel, “solicită consolidarea şi extinderea eforturilor de sporire a cunoaşterii şi accesului la metode contraceptive, la preţuri accesibile în întreaga ţară” şi subliniază că Tunisia ar trebui să “se asigure că femeile singure nu se confruntă cu obstacole în accesarea serviciilor de avort”. Astfel, Comisia CEDAW recomandă în continuare ca “educaţia sexuală să fie promovată pe scară largă şi să vizeze atât fetele, cât şi băieţii”.

False griji asupra femeilor

Despre Malta, Comisia CEDAW spune că are “acces insuficient la serviciile de îngrijire a sănătăţii reproducerii pentru femei” şi reclamă faptul că sănătatea sexuală şi drepturile reproductive nu fac parte din “programul” de politici al Maltei. CEDAW critică aspru această ţară pentru legile sale, care fac avortul ilegal în toate cazurile: “Comisia invită Statul-parte să îşi intensifice eforturile pentru a îmbunătăţi disponibilitatea serviciilor de sănătate sexuală şi a reproducerii, inclusiv planificare familială, pentru a mobiliza resurse în acest scop şi pentru a monitoriza accesul femeilor efectiv la aceste servicii. De asemenea, recomandă ca politicile naţionale privind sănătatea sexuală, care sunt în curs de finalizare, să se asigure că planificarea familială şi sănătatea reproducerii sunt promovate pe scară largă şi orientate la fete şi băieţi, cu o atenţie specială asupra prevenirii sarcinilor timpurii la tinerele minore, inclusiv asupra controlului bolilor cu transmitere sexuală şi HIV/SIDA. Comisia îndeamnă Statul-parte să revizuiască legislaţia referitoare la avort şi să ia în considerare excepţii de la interdicţia generală de avort pentru cazurile de avort terapeutic şi atunci când sarcina este rezultatul unui viol sau incest. Îndeamnă, în continuare, Statul-parte să elimine din legislaţia sa dispoziţiile punitive pentru femeile care îşi produc singure avort, în conformitate cu Recomandarea generală 24 a Comisiei pentru femei şi de sănătate şi a Declaraţiei şi Platformei de acţiune de la Beijing”.

Comisia CEDAW recomanda Republicii Cehe să “accelereze adoptarea unei legi privind drepturile pacienţilor, inclusiv a drepturilor reproductive a femeilor”. În cele din urmă, CEDAW “îşi reiterează îngrijorarea cu privire la sănătatea sexuală şi reproductivă” din Burkina Faso. Burkina Faso este apreciată pentru eforturile sale de a spori disponibilitatea serviciilor de planificare familială, inclusiv formarea profesioniştilor din domeniul sănătăţii, astfel încât să informeze în mod corespunzător femeile despre sarcina lor “ca rezultat al alegerii personale”. Comisia CEDAW afirmă că este preocupată de “numărul mare de sarcini nedorite şi creşterea ratei natalităţii cu 3,8% într-un an”. Concluzia comisiei este că de vină ar fi rata mortalităţii materne în “avorturile clandestine”. Burkina Faso este “invitată” să reconsidere incriminarea avortului.

CEDAW vizează problema căsătoriei şi a prostituţiei

În problema căsătoriei, Comisia de experţi a CEDAW a exercitat presiuni uriaşe asupra unor ţări ca Uzbekistan, afirmând că există “defecţiuni în ceea ce priveşte rolurile tradiţionale ale bărbatului şi femeii”. Comisia a recomandat Uzbekistanului să “reconceptualizeze… rolul femeilor în societate”, să promoveze nu doar rolul de mamă şi soţie, exclusiv responsabilă de copii şi familie, ci şi pe cel de “persoane individuale şi actori în societate”. Exemplele de acest fel continuă să se adune. În 2000, Belarus a fost pusă la grea încercare pentru recunoaşterea Zilei Mamei şi Premiului Mamei. Comisia şi-a exprimat nemulţumirea din cauza “încurajării rolurilor tradiţionale ale femeii”.

Apoi, în problema prostituţiei, în timp ce CEDAW deplânge traficul de persoane şi exploatarea sexuală a femeilor şi copiilor, comisia însărcinată cu punerea prevederilor în practică a cerut ca prostituţia, care este poarta de acces pentru traficul de persoane, să fie reglementată prin lege şi considerată drept mijloc legitim de muncă.

Drepturile părinteşti sunt puse, de asemenea, sub semnul întrebării de către această comisie. “În toate cazurile, interesul copiilor va fi considerat primordial”, se afirmă în articolul 16 din CEDAW. Totuşi, comisia a împins mai multe ţări să instruiască copiii în programe de educaţie sexuală controversate. În vizorul acestei comisii se află şi credinţa religioasă, şi lista poate continua.

” Comisia amintită a transformat avortul într-un drept al femeii. Multe dintre cele 186 de naţiuni care au semnat convenţia sunt puse în faţa unor mari dificultăţi…”

Categorii: Avort, Esențial, Politică Etichete: , , ,

Abonare la știri

Spune și altora

20 Reacții la "Pentru femei, dar… împotriva lor: Cum promovează o agenție ONU avortul"

  1. Oxidana spune:

    Nu se promoveaaz avortul. Se promoveaza dreptul la alegere. E o mare diferenta.
    Avortul este cel mai indezirabil mijloc de a opri o sarcina. Dar nu-l poti interzice. A-l interzice inseamna a obliga femeile sa aduca pe lume copii nedoriti.
    Autorilor acestei pagini le recomand sa se auto-oblige sa doneze un rinichi cuiva dependent de dializa ca sa vada ce inseamna sa obligi pe cineva, sa impui cu forta salvarea unei vieti.
    “Corpul nostru ne apartine, nu ne puteti obliga la asa ceva” – veti spune.

  2. @Oxidana

    Comiteţi o eroare logică provenită din ignoranţă şi care, propagată şi multiplicată, constituie baza propagandei avortiste: în timp ce rinichiul este un organ, copilul este o fiinţă umană distinctă de a mamei. Are ADN şi material genetic propriu, se devzoltă în ritmul său propriu.

    A afirma că există un drept la avort (de altfel inexistent în toate tratatele de drept internaţional) înseamnă să afirmi că un om are putere de viaţă şi de moarte asupta altuia.

    În momentul în care va fi înţeles pe deplin acest lucru, multe se vor schimba.

    În ceea ce priveşte chestiune copiluli nedorit, vă provoc să-mi daţi un răspuns la două chestiuni:
    - un copil înfiat este dorit sau nedorit?
    - autorul acestor rânduri este un decreţel şi a fost un copil nedorit. Credeţi că naşterea şi existenţa sa încalcă drepturile cuiva?

  3. Oxidana spune:

    Donand un rinici salvezi viata unui om. La viata acelui om m-am referit.
    Faceti o vizita pana la spitalul Fundeni si veti cunoaste zeci de vieti umane care asteapta sa fie salvate.
    Ce-ar fi sa va oblig sa le salvati? Nu sa va las la alegere, sa va oblig. Diferenta este uriasa.

  4. În primul rând, nu mi-aţi răspuns la cele două întrebări. Răspuneţi, şi voi merge şi eu mai departe arătând de ce argumentaţia cu rinichiul este invalidă în acest caz.

  5. Oxidana spune:

    Va raspund intrebarilor:
    - un copil înfiat este dorit sau nedorit?
    Un copil infiat are o mama naturala care a suferit cand a aflat ca a ramas insarcinata, care a suferit cand l-a adus pe lume si care va suferi pentru tot restul vietii pentru ca nu-i poate oferi conditii pentru a-l creste ea personal. In loc de a o obliga pe ea sa-l aduca pe lume impotriva vointei ei pentru a-i da copilul la infiere, mai bine v-ati asigura sa existe conditii pentru ca toate femeile sa faca copii atunci cand ele socotesc ca e momentul potrivit.

    -A doua intrebare: autorul acestor rânduri este un decreţel şi a fost un copil nedorit. Credeţi că naşterea şi existenţa sa încalcă drepturile cuiva?
    Nu numai dvs. ati fost decretel ci sute de mii de copii au fost nascuti in perioada comunista in care avorturile erau interzise. Aveti idee cata suferita a provocat existenta acelui Decret femeilor din Romania? Ce disperare si neputinta a starnit? Sute de mii de femei au incercat clandestin sa scape de sarcini nedorite si au adus pe lume copii cu handicap. Altele si-au pierdut viata, peste 10.000 de femei au murit. Intrebati-o pe mama sau bunica cum era pe vremea aceea. Bineinteles ca le-au fost incalcate drepturile si libertatile.

  6. Mulțumesc pentru că mi-ați răspuns, deși eram aproape sigur că veți folosi pentru aceasta nu gândurile și sentimentele proprii, ci citate ideologice.

    Aveți un fel straniu de-a privi lucrurile: considerați existența persoanei cu care totuși dialogați, drept un abuz și o încălcare a drepturilor altei persoane. Nu vi se pare un nonsens, ca să nu spun o obrăznicie?

    Trebuie să lămurim o problemă. Aduceți vorba de 10.000 de femei moarte în vremea Decretului. În primul rând, cifra reală este undeva la 5.000, conform datelor statistice. Desigur că și una ar fi fost prea mult, mă tem însă că faceți o confuzie, probabil infuzat[ tot de propaganda proavort, între politica pronatalistă de orientare totalitară a regimului Ceaușescu și gândirea provita. Provita consideră că viața umană începe în clipa concepției (așa cum o dovedește medicina) și este devotată apărării acesteia indiferent de conjunctură, în timp ce pronataliștii sunt interesați doar de creșterea populației pentru diferite motivații – politice, strategice sau economice. Noi dezavuăm politica regimului Ceaușescu.

    De alfel, nici vorbă ca avortul să fi fost interzis. Vă invit să vă informați aici despre numărul de avorturi din perioada Decretului:
    http://provitabucuresti.ro/Date-si-statistici/statistica-avort-romania.html

    Spuneți că imposibilitatea renunțării la sarcină a produs suferință. Dar dvs. aveți idee câtă suferință provoacă avortul? Știți câte femei au suferit și suferă din cauza acestei false alegeri? Știți că avortul aduce risc major de cancer și infertilitate?

    Vă invit să vedeți mărturii ale femeilor:
    http://www.silentnomoreawareness.org

    Iată un sait feminist provita. Ce părere aveți de ideile lor?
    http://www.feministsforlife.org

    Și mai ales mărturia unei supraviețuitoare a avortului, care vă adresează indirect o întrebare: dacă avortul este dreptul femeilor, atunci unde erau drepturile mele?
    http://vimeo.com/9200962

    Dacă sunteți dispusă să aflați mai multe, vă mai pot oferi materiale.
    Ideea asigurării unui mediu în care “femeile să facă copii doar când consideră potrivit” este nu doar utopică, ci și incompatibilă cu gândirea provita, care nu face diferența între copilul născut și cel nenăscut. O lege care permite pe motiv de disconfort al mamei avortul ar trebui, în logica proavort, să permită și infanticidul.

    Știți că viața umană este considerată valoarea supremă, exercitarea oricărui alt drept fiind subsumată de asigurarea acestui drept primordial. Totuși, e bine să știți că gândirea provita NU antagonizează mama cu copilul său, ci consideră că pentru nici o femeie avortul NU este o soluție. Priviți sigla noastră: cele două inimi sunt cea a mamei și cea a copilului.

    Voi reveni cu “rinichiul”.

  7. Cristina spune:

    Sunt de acord cu argumentele aduse de Provita insa incerc sa inteleg ce este de facut intr-o situatie extrema: cand dezvoltarea fatului inca in pantecele mamei pune in primejdie viata acesteia si unica solutie de a salva viata mamei este de a face un avort? Presupun ca se intalnesc si astfel de cazuri…

  8. @Cristina

    Fără alte comentarii, redau poziţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române:

    “Daca viata mamei este pusa realmente in pericol prin sarcina sau nastere, ar trebui sa fie acordata prioritate vietii femeii, nu pentru ca viata ei are o valoare mai mare in sine, ci datorita relatiilor si responsabilitatilor fata de alte persoane, care depind de ea.”

    http://www.patriarhia.ro/ro/opera_social_filantropica/bioetica_1.html

    Cazurile de acest tip sunt însă foarte rare, sub 1% din total.

  9. elena spune:

    “aşa-numiţi experţi în domeniul politicilor de gen, care se presupune că ar avea înţelepciunea de a transpune prevederile tratatului în practică” ???

    ma tem ca nu inteleg exprimarea dumneavoastra. nu sunt “asa-numiti” doar pentru ca la noi in tara nu exista legal aceasta ocupatie (se fac insa demersuri pentru introducerea acesteia) – sunt experti in domeniul politicilor de gen si nu e vorba de “intelepciune” e vorba de expertiza, studii, profesionalism.

    in plus: “Comisia a recomandat Uzbekistanului să “reconceptualizeze… rolul femeilor în societate”, să promoveze nu doar rolul de mamă şi soţie, exclusiv responsabilă de copii şi familie, ci şi pe cel de “persoane individuale şi actori în societate”. Exemplele de acest fel continuă să se adune”- ne aduceti un contraargument rational aici sau doar exemplificati recomandarea ca fiind negativa? femeile nu pot fi conceptualizate ca actori sociali, economici si politici valorosi in absenta legaturilor cu barbatii si cu sfera domestica?

    foarte frumos ca postati articole anti-avort (daca avem pro-avort corespondentul terminologic este anti-avort, opinia mea) din alte surse decat ale dvs, insa pentru o vedere obiectiva, de ansamblu, de ce nu postati si interviuri/studii/declaratii ale femeilor care au suferit pentru ca li s-au incalcat drepturile reproductive? nu ma intereseaza argumente care se bazeaza pe statutul de decretel si eu sunt “nascuta la comanda” dar asta nu ma impiedica sa am o alta opinie decat a dvs. multumesc

  10. bolosin florin spune:

    Dreptul asupra vietii si mortii il are doar Dumnezeu.Noi nu putem alege Avortul pentru ca este crima , stim bine ca nici un criminal nu va intra in Imparatia lui Dumnezeu.Daca totusi alegem Avortul atuni cu siguranta vom suporta si consecintele alegerii noastre.Dumnezeu nu se lasa batjocorit ce seamana omul aceea va si secera.
    Florin Bolosin

  11. bolosin florin spune:

    Viata copiilor nostrii trebuie aparata, trebuie protejata, trebuie pazita cu sfintenie, orie Avort inseamna crima impotriva umanitatii, orice avort inseamna blasfemie la adresa lui Dumnezeu, o lupta demonica impotriva lui Dumnezeu, si cu darul Vietii pe care El ni-l da. Avortul este un act de violenta impotriva copiiilor nostrii. Avortul este uciderea copilului tau, el are dreptul ca si tine, la Viata si la Dragoste. Asuma-ti responsabilitatea. Apara Viata copilului tau si roagate Domnului, pentru mantuirea lui.
    Dumnezeu sa va binecuvinteze.
    Cu prietenie, Bolosin Florin -membru in Biserica Crestina Baptista Sfanta Treime din Deva.

  12. Popescu spune:

    Va rog sa transmiteti acest e-mail si barbatilor, si angajatorilor. Sigur ca mama este principala responsabila de pastrarea vietii unui copil, dar, sa fim cinstiti, cum v-ati simti ca femeie daca ati afla ca sotul va inseala si ca la serviciu se fac restructurari si ca esti pe lista neagra?
    Sa nu aruncam cu piatra…este tragic ce se intampla…femeile sunt supuse unor stressuri teribile in societate si acasa. Ca sa faci si sa educi cum trebuie un copil este necesar sa ai liniste, un minim de confort, perspectiva pe termen lung.
    Cand salariul abia iti ajunge pentru chirie, hrana si utilitati, adica situatia marii majoritati a tinerilor, cate solutii ai la indemana? Putine…
    Tinerii domni ar trebui sa fie mai aproape de sotiile lor, sa si le apropie, nu sa le indeparteze prin nepasare, adulter sau indolenta in a ajuta la treburi casnice sau in a-si gasi un serviciu corespunzator. La noi se considera ca femeia are in fisa postului spalatul, calcatul, curatenia, bucataria plus munca la serviciu, plus educatia copiilor.

  13. raluca spune:

    Care este cea mai “sigura” metoda de a lupta impotriva vietii daca nu avortul?
    Femeia care avorteaza este in mod sigur vinovata pentru acest lucru, indiferent care au fost motivele care au determinat-o ca sa ia aceasta decizie.
    Avorul este insa astazi sinonim cu metodele contraceptive, intre care “pilula” si steriletul sunt cele mai folosite. Aceste avorturi “invizibile” si pe banda rulanta, fara numar, nu impacteaza constiinta oamenilor atat de mult ca si avortul “clasic”. S-a dezinformat cu buna stiinta populatia, care a inghitit momeala conform careia contraceptia nu este o crima, ci o metoda de “prevenire” a nasterii unei vieti noi.
    In razboiul impotriva vietii, femeia este inamicul public numarul unu. Pe ea sunt indreptate toate tunurile. O ajuta insa cineva pentru ca sa nu ajunga in situatia de a “apela” la anticonceptionale sau chiar la avortul “clasic”? Femeia nu concepe copiii singura. Abandonarea ei de catre barbat, care profita in mod las de aceasta situatie este de neiertat. Nu stiu a cui vina este mai mare: a femeii care decide sa avorteze, sau a barbatului care o lasa insarcinata si apoi o abandoneaza, negand orice vina si orice implicare. Cand toti vom da socoteala la Judecata finala, nu vor mai exista scuze, indreptatiri, sau pasarea vinei acolo unde ne da mana sa o facem.

  14. mihaela spune:

    Am fost pusa in situatia de a alege intre viata mea si a copilului din pantecele meu.Fusesem diagnosticata cu un cancer la colul uterin.Primul lucru a fost sa tip disperata ca nu pot avea cancer la24de ani si ca eu n-am cum sa mor pentru ca aveam deja de crescut de una singura un baiat!Medicul mi-a explicat ca voi face chiuretaj si voi urma tratamentul adecvat,iar eu voi fi o femeie sanatoasa.Am umblat la cei mai buni medici,am repetat analizele la Bucuresti,rezultatul era total descurajant,voi muri si eu si nici copilul nu va supravietui,sau va fi un handicapat pentru ca fara sa stiu ca sunt insarcinata am urmat o cura de antibiotice plus faptul ca luam contraceptive regulat pentru ca nu-mi doream un copil.M-am dus la un preot,i-am zis care e problema si acel parinte a spus ca decizia imi apartine.Am stat internata mult timp prin spitale,aveam hemoragii,contractii care nu cedau.Imi gasisem si un preot la care ma marturiseam,dar nu mi-a dat dezlegare la impartasanie.In luna a 6a,dupa2saptamani de stat in spital,dupa tot tratamentul facut si nici o ameliorare a starilor,mi s-a facut externare,iar in fisa mi s-a scris ca s-a facut tot ce se putea face in starea mea.Ma trimiteau acasa,asteptandu-se sa pierd sarcinaIntre timp am coborat la capela din curtea Bisericii,tocmai fusese slujba si parintele miruia.Cu lacrimi in ochi i-am zis parintelui ca-mi moare copilul si sa-mi zica ce sa fac sa-l salvez.Parintele mi-a zis sa ma spovedesc si sa ma impartasesc.Atunci i-am marturisit parintelui de fata cu toata lumea ca eu nu ma pot impartasi cel putin din cauza a2pacate teribile,desfranarea si 2 copii ucisi prin chiuretaj.Parintele mi-a zis ca ma voi impartasi nu pentru mine ci pentru acel copil.Cu dureri aproape ca de nastere,am adus pe lume la termen o fetita sanatoasa.Unul dintre medicii care m-au tratat,cand m-a vazut ulterior cu fetita in brate efectiv s-a oprit si se uita dupa mine,era socat.Dupa parerea medicilor eu eram moarta si ingropata acum,insa sa ne lasam in mana Domnului si viata va lua un curs minunat.Acum am in pantecele meu al5lea copil,astept sa nasc din clipa in clipa,sun o binecuvantata,insa trebuie sa traiesc secunda de secunda cu faptul ca inainte de a primi acesti copii am ucis alti2.Imi sunt tot timpul in fata ochilor,in inima mea,uneori e foarte greu sa duc aceasta povara,plang,dar e ceva ce voi duce cu mine toata viata.Acele crime s-au savarsit in momentul cand efectiv eram abandonata de toti,insa durerea a fost atat de mare,teribila,incat mi-am zis ca fac orice insa eu nu mai ucid.Doamne ajuta!

  15. Carmen spune:

    Nu inteleg cum un avort poate fi considerat terapeutic pt femeie, indiferent de circumstantele in care a ramas insarcinata. Atata vreme cat iti asumi RISCUL de a ramane insarcinata facand sex, atunci trebuie sa-ti asumi si RESPONSABILITATEA de a aduce pe lume si a creste acel copil. Daca nu vrei copii de ce mai faci sex, de ce te mai casatoresti ?! Se investeste mai mult in promovarea desfranarii copiilor nostri decat in educarea lor in limitele bunului simt. Si eu m-am confruntat cu multe pareri eronate si abateri de la bunul simt al oamenilor din jurul meu, care m-am facut si pe mine sa gresesc. Pacatele mele sunt ale mele, dar voi avea grija ca copiii mei sa fie bine informati si in tema cu greselile pe care le pot face. Pana nu am devenit mama nu am inteles cu adevarat dragostea curata. Fetita mea m-a ajutata sa-mi redescopar dragostea fata de semenii mei. Numai gandindu-ma ca, cu totii am fost copii, ma face sa-mi reconsier opinia fata de toti oamenii, sa inteleg mai bine cum pot ajunge sa greseasca asa de mult. A face un avort este cea mai odioasa crima pe care o poate face cineva, iar pacatul acela nu este doar al mamei, este al tuturor atata vreme cat permitem ca astfel de nenorociri sa aibe loc.

  16. Iulia spune:

    @Oxidana>

    Argumentul cu obligarea montarii cuiva la un aparat de dializa pentru salvarea altuia este manipulativ si are multe hiatusuri logice:

    1. Femeia care isi asuma riscul de a face sex *nu* este “obligata” la momentul respectiv sa faca acel lucru (cazurile in care femeile violate recurg la avort sunt de doar aproximativ 1% din totalul cererilor). Prin urmare, daca atunci cand face sex a facut o alegere constienta, nu este ca si cum ar fi rapit-o cineva de pe strada ca s-o oblige sa se conecteze la un aparat, iar sarcina era o consecinta posibila pentru care ar trebui sa isi asume raspunderea.

    2. Sarcina nu este acelasi lucru cu pozitia nedemna de a-l savla obligat pe altul “mai valoros” (violonistul foarte talentat din acest celebru exemplu manipulativ dat de pro-choiceri). Practic, ceea ce face acest exemplu este sa sugereze, fara argumente logice, ca a interzice avortul este a-l considera pe copil superior, ca persoana si ca drepturi, mamei.

    Este fals – nu copilul este superior ca persoana sau ca drepturi, pur si simplu, dreptul copilului de a nu fi omorat este mai mare decat dreptul mamei de a face o facultate sau de a trai un pic mai bine dpv material sau orice alt considerent.
    NICIUN drept nu este mai mare decat dreptul fundamental la viata – daca tu vrei sa treci cu masina pe verde, dar facand astfel calci un pieton inconstient, tot esti raspunzator penal daca nu te-ai asigurat in modul legal (reducerea vitezei la trecere etc.).

  17. Iulia spune:

    Ca sa nu mai spun, ca dincolo de problema morala, riscurile avortului sunt complet ascunse in momentul in care mergi sa faci asa ceva – la noi, nu exista nicio obligatie sa ti le prezinte cineva, dar chiar daca ignoram toate riscurile de natura psihologica:

    3 pana la 5% dintre femeile care fac avort risca sa ramana sterile sau incapabile sa sustina o sarcina pana la termen!
    Motivele sunt multe, de la perforarea dintr-o greseala medicala a uterului (care poate bine-mersi sa ramana mult timp nediagnosticata) la diverse infectii care deterioreaza endometrul (captuseala uterului, de care se “prinde” embrionul) la histerectomii si relaxarea excesiva a colului uterin (col incompent).

    Plus riscul sporit de sarcina ectopica ulterioara, deces la o nastere ulterioara si altele si altele si altele…

    Numai pentru posibilitatea de 1 la 20 de a nu mai putea vreodata sa procreezi, si deja te gandesti de doua ori daca nu-i cumva mai bine pentru tine sa duci sarcina la termen…

    Dar nu e nimeni obligat sa-ti asta cand ajungi intr-o stare emotionala precara la cabinet – medicul poate sa-ti spuna sa te cracanezi pe masa si gata!

    Dupa aceea, Dumnezeu cu mila, ai noroc daca te avertizeaza in ce conditii sa revii daca ti se face rau.

  18. Iulia spune:

    “A interzice avortul inseamna a obliga femeia sa aduca pe lume copii nedoriti”…

    Si ce este rau in a interzice o crima?

    Faptul ca este dorit sau nedorit copilul respectiv nu ar trebui sa conteze din perspectiva juridica – este un om, prin urmare are dreptul la viata. Punct.

    A interzice, prin lege, unei persoane sa o omoare pe alta este foarte moral si salutar.

  19. Iulia spune:

    @Oxidana>
    Rebutting Judith Jarvis Thomson’s “A Defense of Abortion”

    Abortion-rights advocate Judith Jarvis Thomson invented an analogy that has been widely quoted in pro-choice literature and debates. She compares pregnancy to a situation in which someone wakes up strapped to a famous but unconscious violinist. Imagine, Thomson says, that some group called the Society of Music Lovers has “kidnapped” you because you have a certain blood type. Now you are being forced to stay “plugged in” to the violinist’s body for nine months until he is viable, or able to live on his own.

    Thomson then asks what if it were not just nine months, but nine years or considerably longer? (Apparently this is a comparison to having to raise a child once he is born.) Thomson assumes that readers would find such a situation “outrageous” and would not consider it their obligation to be subjected to nine months—at least—of bondage and misery for the sake of the violinist, who is little more than a human parasite.

    This analogy is worth a closer examination, both because of its popularity and because it is typical of the way the abortion issue is framed by pro-choice advocates. Here are six fallacies of this argument that cut to the heart of the abortion debate:

    Rebuttal #1: Over 99% of all pregnancies are the result of sexual relations in which both partners have willingly participated.

    One is rarely coerced into pregnancy. Though pro-lifers may be in Thomson’s mind, neither they nor anyone else is parallel to the Society of Music Lovers. No one is going around forcing people to get pregnant. The outrage the reader feels at the idea of being kidnapped and coerced is an effective emotional device, but it is a distortion of reality.

    Rebuttal #2: Pregnancy is a much different experience than the analogy depicts.

    Pregnancy is portrayed as a condition in which one is unable to leave the room, to socialize, to have a job, or even to get out of bed. Carrying a child is depicted as a horrid, degrading, and debilitating situation. Both medical science and the personal experience of millions of women argue against this bleak and twisted picture. Carrying a child is a natural condition in which there is some inconvenience. But few women are bedridden during their pregnancies. Most are socially active, capable of working, traveling, and exercising almost to the day the child is delivered.

    Rebuttal #3: Even when pregnancy is unwanted or difficult, it is a temporary condition.

    Since the great majority of abortions take place from seven weeks to six months of development, the actual difference between the woman who aborts her child and the woman who doesn’t is not nine months but three to seven months. The analogy to nine years or even a lifetime of being chained to someone is obviously invalid since after birth a woman is free to give up her child to one of the hundreds of thousands of families waiting to adopt infants in this country. While pregnancy is a temporary condition, abortion produces a permanent condition— the death of a child.

    Rebuttal #4: In this scenario, mother and child are pitted against each other as enemies.

    The mother is at best merely a life-support system and at worst the victim of a crime. The child is a leech, a parasite unfairly taking advantage of the mother. Love, compassion, and care are nowhere present. The bonding between mother and child is totally ignored. The picture of a woman waking up in a bed, strapped to a strange unconscious man is bizarre and degrading to women, whose pregnancy and motherhood are natural.

    Rebuttal #5: The child’s presence during pregnancy is rarely more inconvenient than his presence after birth.

    The burden of a born child is usually greater on a woman than the burden of an unborn. Yet if a parent of a two-year-old decides that she is tired of being a parent and that no one has the right to expect her to be one any longer, society nonetheless recognizes that she has certain responsibilities toward that child. She can surrender him for foster care or adoption, but she cannot abuse, neglect, or kill the child. If the solution to the stresses of pregnancy is killing the preborn child, is killing not also the solution to the stresses of parenting the preschooler?

    Rebuttal #6: Even when there is no felt obligation, there is sometimes real obligation.

    If a woman is being raped or murdered, what do we think of those who make no effort to rescue the woman? Don’t we recognize that there is moral responsibility toward saving a life, even if it involves an inconvenience or risk we did not ask for or want? For the woman carrying a child, isn’t it a significant consideration that her own mother made the same sacrifice for her? Can we forget that every one of us was once that “leech,” that “parasite,” that “violinist” dependent on our mothers in order to live? Aren’t you glad your mother looked at pregnancy—and looked at you—differently than portrayed by this pro-choice analogy? This argument for abortion is based in utilitarianism, the idea that whatever brings a person momentary happiness or relief is the right course of action. This is a shaky foundation for any society that hopes to be moral and just in its treatment of the weak and needy.

  20. Iulia spune:

    @elena>
    ***“aşa-numiţi experţi în domeniul politicilor de gen, care se presupune că ar avea înţelepciunea de a transpune prevederile tratatului în practică” ???
    ma tem ca nu inteleg exprimarea dumneavoastra. nu sunt “asa-numiti” doar pentru ca la noi in tara nu exista legal aceasta ocupatie (se fac insa demersuri pentru introducerea acesteia) – sunt experti in domeniul politicilor de gen si nu e vorba de “intelepciune” e vorba de expertiza, studii, profesionalism.***

    Legal, nu exista aceasta ocupatie de “ideolog pe teme de sexualitate” nici in strainatate, ei fac diverse studii care tin de domeniul psihologilor sau sociologilor – din acestia avem si noi.

    Problema este ca expertiza si studiile pe care le amintiti sunt intens politizate, fiind practic niste constructii statistice, care pot fi foarte usor manipulate.

    Nu este greu sa creezi un studiu/sondaj statistic care sa fie nereprezentativ pentru o populatie pentru ca indicatorii alesi ca criterii pentru studiu pot fi nereprezentativi, si orice studiu medical/psihologic/sociologic este o extrapolare din datele unui esantion nereprezentativ (fiind foarte mic) asupra unei populatii foarte mari / neputand sa analizezi plenar milioana pana la miliarde de oameni, se recurge la studii pe cateva mii, chiar sute, insuficient pentru ca extrapolarea sa fie valida probabilistic.

    Chiar si in probleme mult mai concrete si cu indicatori care iau in considerare TOATE datele si intreaga populatie – de ex., calcularea PIB in economie – tot se poate cosmetiza realitatea (vezi de ex. cum in indicele preturilor de consum american pana in 2007 s-a ignorat complet inflatia imobiliarelor pentru ca se lua in calcul numai pretul chiriilor, nu al proprietatilor).

    Concret, de ex., faptul ca homosexualitatea ar fi innascuta (o gaselnita foarte noua), se bazeaza pe studii putine, care ar putea fi relevante sau nu si pe care multi *alti* experti le contesta, fiind contrazise de alte studii mai putin mediatizate.

    Mai ingrijorator este ca de acum apar studii finantate de pedofili, precum si “experti, profesionisti” psihiatri care vor sa “ateste” ca abuzul sexual in copilarie nu provoaca deviatii de comportament si pedofilia ar fi doar o orientare sexuala ca si homosexualitatea, netrebuind sa fie incriminata prin lege.

    De-asta ce mai spuneti? Ca si ei au “studii”, opinii politice, precum si, in Olanda, lobby legal!

    ***in plus: “Comisia a recomandat Uzbekistanului să “reconceptualizeze… rolul femeilor în societate”, să promoveze nu doar rolul de mamă şi soţie, exclusiv responsabilă de copii şi familie, ci şi pe cel de “persoane individuale şi actori în societate”. Exemplele de acest fel continuă să se adune”- ne aduceti un contraargument rational aici sau doar exemplificati recomandarea ca fiind negativa? femeile nu pot fi conceptualizate ca actori sociali, economici si politici valorosi in absenta legaturilor cu barbatii si cu sfera domestica?***

    Ba da, dar femeile in Uzbekistan sunt deja in campul muncii si pe arena politica, iar Uzbekistanul are unele programe menite sa le stimuleze oportunitatile economice, oricat de uzbece si subdezvoltate ar fi acelea.

    In parlament, la nivelul lui 2012 procentul femeilor era de peste 22%, in timp ce peste 65% dintre femei erau absolvente de liceu la nivelul lui 2010.

    Deci structurile exista, implementarea este de lumea a 3-a, ceea ce nu poate rezolva un organism supranational care incalca suveranitatea predicand de sus ca trebuie “drepturi la avort”… Desi, oamenii se “conformeaza” deja: daca nu vor ele sa avorteze, le mai si obliga.

    Vezi> http://en.wikipedia.org/wiki/Women_in_Uzbekistan

    ***foarte frumos ca postati articole anti-avort (daca avem pro-avort corespondentul terminologic este anti-avort, opinia mea) din alte surse decat ale dvs,***

    Pai daca s-ar numi “pro avort” ar fi bine, macar ar fi cinstiti – dar ei se autointituleaza “pro alegere”, ca si sclavagistii americani de pe vremuri in discutiile cu abolitionistii.

    Avortul este o crima, un rau, o imoralitate, e foarte OK sa fii ANTI avort si pe mine nu m-ar deranja eticheta. Eticheta de pro-avortist este cea care deranjeaza, de fapt – “alegere” suna mai sexi.

    ***insa pentru o vedere obiectiva, de ansamblu, de ce nu postati si interviuri/studii/declaratii ale femeilor care au suferit pentru ca li s-au incalcat drepturile reproductive?***

    Care-s alea, doamna? Ca marea problema care ii roade pe pro-avortisti (daca tot e OK sa ii numim astfel – multumesc, apropo) este posibilitatea de deces a unei maini de inconstiente care ar face avort ilegal. Daca a murit, nu mai poate fi gasita sa dea declaratii – ma scuzati ca sunt atat de transanta.

    Daca in chimb ne uitam ca, pentru a le salva de ele insele pe acele putine femei – de ordinul miilor in cateva zeci de ani si, in plus, adulte sau suficient de crescute cat sa se reproduca, deci cu un oarecare discernamant – am practicat numai in Romania un genocid de peste 20 000 000 de suflete nevinovate, parca numerele se pun in balanta la un mod nefavorabil pentru propaganda pro-avort.

    Sigur, nimeni nu vrea sa moara mame. Dar prin interzicerea avortului, este posibil sa se salveze mult mai multe femei decat se pierd, numai prin scaderea ratei mortalitatii materne, care in scurt timp devine tripla sau cvadrupla in statele unde avortul a fost liberalizat (nu va uitati doar la cate femei mor pe masa imediat cand este facuta interventia, uitati-va si ce risc crescut este de a muri la o sarcina ulterioara, plus alte complicatii oribile, cum ar fi sterilitatea).

    ***nu ma intereseaza argumente care se bazeaza pe statutul de decretel si eu sunt “nascuta la comanda” dar asta nu ma impiedica sa am o alta opinie decat a dvs. multumesc***

    Pai nu v-o impiedica, dar cred ca argumente in favoarrea vietii sunt suficiente, si toate (ca si cele pro-avort) sunt numai emotionale (pentru ca, nu-i asa, emotiile sunt primordial cele care ne definesc valorile, nu ratiunea – vezi descoperiri stiintifice uimitoare precum ale unui anumit mare psiholog italian care a revolutionat psihologia prin descoperirea ca, acolo unde centrii emotionali sunt deconectati printr-un accident de cei rationali, operand numai ratiunea, omul devine un calculator complet incapabil sa faca macar o alegere simpla, gen daca prefera capsuni sau banane).

    Totusi, in acest mare val emotional in care operam cu totii, exista bun simt si lipsa lui. Bunul simt dicteaza ca nu avem voie sa omoram pe altul pentru un interes egoist, si orice om are dreptul la viata indiferent de opinia altuia.

Reacții:


VĂ RUGĂM CITIȚI politica privind comentariile: CulturaVieții.ro este o publicație online care promovează valorile familiei, morala creștină și demnitatea persoanei umane începând cu momentul concepției. Spațiul rezervat comentariilor nu este destinat disputelor între cititori și nici promovării agendelor contrare scopului declarat. Toate comentariile sunt moderate, iar administratorii aprobă exclusiv intervențiile respectuoase, echilibrate, cu conținut relevant și la subiect. Mai ales, nu înjuraţi şi nu ameninţaţi. Lucrurile acestea, oricum, nu ne impresionează. NU vă obosiți să comentați dacă nu vă puteți încadra în aceste norme. În caz contrar, comentariul va fi șters.

Opiniile din comentarii nu angajează decât pe autorii lor și nu reprezintă neapărat punctele de vedere ale realizatorilor blogului.

Trimit comentariul

2009-2014 Cultura vieţii. Conținut distribuit sub licența liberă Atribuire-Fără Opere Derivate / Creative Commons.
Temă WordPress de Theme Junkie | Găzduit de Bogdan Stanciu
  • RSS
  • Newsletter
  • Facebook
  • Google+
  • Twitter
  • YouTube
  • Vimeo