Un răspuns adresat organizației „APADOR-CH”

3.405 views
3
DISTRIBUIȚI

În plină dezbatere (scandal?) națională pe marginea propunerii legislative care instituie consilierea femeii în criza de sarcină, a avut loc, miercuri 18 aprilie, la Palatul Parlamentului, o întâlnire la care au participat reprezentanți ai organizațiilor care susțin și care se opun propunerii, ai parlamentarilor inițiatori și presă.

Evident surprinși de prezența masivă în sală a coaliției de ONG-uri care susțin legea, adversarii, seculariștii agresivi finanțați de Fundația Soros și Uniunea Europeană fac ce știu: mint și manipulează. Practica a fost îndelung exersată de ei vreme de 22 de ani, ani în care au uzurpat și confiscat scena publică pretinzând că ar fi „reprezentanții societății civile” sau chiar „societatea civilă” în sine. Poate că presa, superficială adesea, va fi de aici înainte mai atentă la preluarea acestor termeni, total incorecți din punct de vedere semantic. Societatea civilă, într-o țară democratică, este alcătuită din entități cu interese și principii divergente și nu poate avea „reprezentanți”. Am fost destulă vreme „reprezentați” de instituții marionetă precum UGSR sau FDUS pe vremea comunismului, când toată lumea era „unită în cuget și simțiri” în jurul partidului.

Adevărul este că societatea civilă românească se polarizează tot mai mult, așa cum e și firesc, grupându-se în jurul sistemelor de valori, adesea antagonice, pe care le adoptă componentele ei. Dezbaterea pe marginea acestei propuneri legislative o demonstrează din plin: de o parte, organizațiile secular-liberale, cu filosofia lor relativistă, dincolo, cele conservatoare, cu o componentă mai mult sau mai puțin religioasă dar fidele în general valorilor iudeo-creștine, care stau la baza întregii civilizații europene moderne.

Andreea Popescu, avocat la European Center for Law and Justice, a răspuns unui articol infam, difuzat de una din organizațiile care se opun legii, APADOR-Comitetul Helsinki.  Reproducem mai jos integral această replică.

_________________________________________________________________________________

Raspuns la articolul « Condiționarea avortului de ștampila psihologului – România încalcă drepturile femeii „pentru binele națiunii” », publicat de APADOR-CH pe blog-ul propriu pe 18 aprilie 2012[1]

  1. « Condiționarea avortului de ștampila psihologului – România încalcă drepturile femeii „pentru binele națiunii »

Afirmatia este un sofism; conform propunerii de lege, nu avortul e conditionat si informarea femeii despre avort, art 3 f) indica clar « Decizia de a pastra sau nu sarcina apartine exclusiv femeii ».

Orice lege trebuie sa tina cont de toate interesele concurente pentru a fi echilibrata, e un principiu CEDO, deci nu e cu nimic gresit sa se tina cont de « binele natiunii », in care intra alte interese legitime expuse in proiectul de lege: « the legal framework devised for this purpose should be shaped in a coherent manner which allows the different legitimate interests involved to be taken into account adequately and in accordance with the obligations deriving from the Convention”[2].

2. “De o parte a mesei s-au aflat susținătorii proiectului, reprezentanți ai organizațiilor creștine și în special membri ai organizației ProVita Timișoara și București, (..) De cealaltă parte au fost reprezentanți ai celor 22 de organizații neguvernamentale –  printre care și APADOR-CH – care au cerut retragerea acestui proiect legislativ, deoarece el încalcă mai multe legi naționale și tratate internaționale la care România este parte, dar mai ales pentru că în esență reprezintă o gravă încălcare a drepturilor femeii”.

Nu se mentioneaza faptul ca organizatiile crestine au reusit sa adune vreo 37 de ONG-uri, net superior celor 22.

Care sunt legile nationale, europene si internationale care se incalca, nu se argumenteaza acest punct de vedere cu niciun articol sau text de jurisprudenta.

3. « O lege la care se lucrează de doi ani, făcută cu impresii personale (…) el nu este însoțit de studii de impact, iar argumentele „pro-life” care abundă în text nu se fundamentează pe date științifice, ci doar pe elemente emoționale sau personale ale participanților la elaborarea proiectului »

Proiectul de lege se fundamenteaza pe experienta concreta de pe teren de 15 ani a ONG-urilor din Romania si din toata lumea, deasemeni pe mai mult de 250 de studii realizate in peste 50 de ani. De altfel, din care cerinta a legii rezulta obligativitatea efectuarii unui studiu de impact social si a unor calcule de oportunitate pentru un proiect de lege ? Expunerea de motive cred ca reliefeaza suficient necesitatea unei astfel de legi.

Care sunt acele elemente emotionale sau personale din proiectul de lege ?

4. « (…) va trebui să se gândească 5 zile, și abia apoi să facă avort, dacă mai dorește și mai ales dacă a obținut adeverința că a fost consiliată »

Din aceasta afirmatie reiese ca obtinerea adeverintei e conditionata de anumite conditii, ori textul propunerii de lege zice urmatorul lucru la articolul 3 e) : « Certificatul de consiliere-reprezinta inscrisul oficial prin care se atesta de consilier faptul ca femeia insarcinata a fost consiliata de un specialist in legatura cu dezcizia asupra sarcinii respective in cadrul unui cabinet de consiliere pentru criza de sarcina ».

5. « Legea răsucește împotriva femeii dreptul de a fi informată, obligând-o să facă această consiliere. Or, conform legilor deja în vigoare, această obligație de a furniza informații revine personalului medical. Femeia are dreptul să fie informată, dar poate oricând refuza informarea dacă nu o dorește ».

Prin ce anume se vatama dreptul femeii, daca aceasta este complet informata si atata timp cat cadrul juridic e conceput tocmai pentru a da o coerenta si organizare? Care de altfel este o exigenta a CEDO expusa deja la punctul 1.

Femeia are dreptul la o informare completa si corecta, statul are obligatia de a asigura un cadru juridic si sa ia masuri concrete in acest sens, dupa cum  o spune si CEDO : «  there may also be positive obligations inherent in an effective “respect” for private life. These obligations may involve the adoption of measures designed to secure respect for private life even in the sphere of relations between individuals, including both the provision of a regulatory framework of adjudicatory and enforcement machinery protecting individuals’ rights and the implementation, where appropriate, of specific measures[3]» .

In plus obligativitatea consilierii nu poate fi comparata cu orice obligativitate. In cazul consilierii pentru avort este vorba despre o chestiune de sanatate publica, deci o responsabilitate a statului vis-à-vis de dreptul la viata, integritatea fizica si psihica a femeii si a dreptului ei la informare in chestiuni ce tin de sanatatea ei care poate fi vatamata in urma unui dispozitiv pus in practica de catre stat : avortul in spitatele publice si private. Deci e acelasi lucru ca si in cazul obligativitatii vaccinurilor, ca ne convine sau nu sa facem un astfel de vaccin, acest lucru tine de sanatatea publica.

6. « În plus, textul legii jonglează cu termenii de copil și făt, fără să facă distincție între aceștia, inducând fals ideea că, potrivit tratatelor internaționale, fătul are drepturi, deși nu este născut » « În realitate este exact pe dos, iar drepturile invocate în preambulul propunerii legislative nu sunt ale copilului nenăscut, ci ale femeii, inclusiv dreptul de a nu fi suspusă unor tratamente inumane sau degradante, dreptul la viață, dreptul de a fi informată în luare unei decizii ».

Drepturile sunt atat ale femeii, cat si ale copilului inca nenascut si aceasta e deja mentionat in expiunerea de motive a proiectului.

Este o totala ignoranta juridica afirmatia conform caruia copilul inca nenascut nu are drepturi. La normele juridice nationale, europene si internationale mentionate in propunerea de lege, mai adaug urmatoarele :

Jurispridenta CEDO nu spune nicaieri ca un copil nenascut e exclus de la protectia oferita de Conventie. Daca aveti vreo astfel de referinta, va rog sa ne-o prezentati ! Protectia exista sau nu exista. Ca a gasit sau nu CEDO violare intr-o cauza sau alta, asta e cu totul altceva (care nu tine de aplicabilitatea unui articol din Conventie), ce tine de toate elementele cazul specific dedus judecatii. Din contra, fosta Comisie a drepturilor omului nu a exclus copilul inca nenascut de la protectia dreptului la viata, ea doar a decis ca nu considera necesar sa se pronunte pe aceasta chestiune[4], lasand statelor membre o marja de decizie in ceea ce priveste aceasta chestiune delicata[5]. Ea a mentionat deasemeni ca faptul ca graviditatea unei femei nu priveste doar sfera vietii private a mamei, dat fiind faptul ca viata private a femeii gravide este strans legata de fetusul care se dezvolta[6]. In ceea ce priveste CEDO, aceasta a analizat anumite cauze referitoare la dreptul la viata al copilului nenascut din perspectiva articolului 2 din Conventie, fara a afirma ca acest articol nu este aplicabil copilului nenascut, recunoscand implicit aplicabilitatea acestui articol din Conventie in cazul copiilor nenascuti[7], asa cum a facut-o si in cauza Vo c. Frantei, caci altfel ar fi respins cererea ca inadmisibila pe motiv ca acest drept garantat de Conventie nu ofera protectie copilului nenascut. De altfel si dvs spuneti ca CEDO a spus ca « în situația particulară a acestui caz, dreptul la viață nu a fost încălcat ». Curtea a afirmat deasemeni ca exista consens intre statele membre ale Consiliului Europei in ceea ce priveste apartenenta copilului nenascut la specia umana[8]. Deci calea nu e asa lunga pentru a sustine ceea ce CEDO recunoaste – acest drept…

Jurisprudenta Curtii de Justitie de la Luxembourg: va trimit la cauza Oliver Brüstle v. Greenpeace e.V. (C-34/10) in care Curtea a spus ca viata umana incepe la conceptie si ca merita protectie in toate etapele de dezvoltare. (vezi aici articol pe larg)

Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 :

Considerentul 1 : « avand in vedere ca, in conformitate cu principiile proclamate de Carta Natiunilor Unite, recunoasterea demnitatii si a drepturilor egale si inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane constituie fundamentul libertatii, dreptatii si pacii in lume, »

Articolul 1 : « In sensul prezentei conventii, prin copil se intelege orice fiinta umana sub varsta de 18 ani, exceptand cazurile in care legea aplicabila copilului stabileste limita majoratului sub aceasta varst ».

Articolul 6 : « Statele parti recunosc dreptul inerent la viata al fiecarui copil. Statele parti vor face tot ce le sta in putinta pentru a asigura supravietuirea si dezvoltarea copilului ».

7. «România are deja legi care garantează dreptul la informare al pacienților. În plus, momentul informării în cazul unui avort este deja tardiv și ar fi mai util înainte ca femeia să ajungă în această situație »

Romania are legi, dar nu un cadru clar si coerent care sa garanteze prezentarea nu doar a « beneficiilor », dar si a riscurilor avortului. Este curios ca exista cadru si masuri concrete pentru informarea cumparatorilor, pentru a se asigura informarea si protectia lor, deci pentru un act-cumpararea de produse- destul de banal pana la urma, insa se refuza, de catre 22 de ONG-uri, crearea unui cadru clar si coerent pentru informarea femeii in cazul avortului, care nu e un act usor, femeile nu merg de placere sa faca avort… Si, ma intreb, oare de ce ? Cu ce poate fi rea aceasta lege care nu face decat sa procure informatie femeilor, care raman libere sa avorteze, nimeni nu le obliga sa renunte la avort si asta e scris in propunerea de lege…

Nu vad impedimentul existentei mai multor mijloace sau modalitati de a informa femeia.

Momentul informarii nu e tardiv, tocmai in acel moment femeia are nevoie de informatie, altfel, pastrand proportiile comparatiei, e ca si cum ai trimite pe cineva la vot, fara ca acesta sa fie informat ce si pe cine voteaza.

8. « (…) că nu poți să consiliezi cu forța pe cineva, ci e nevoie ca această dorință să vină de la pacient. Lucru confirmat și de psihologul Laura Ciocociu, prezentă la dezbatere, care a explicat că e scris în codul deontologic al psihoterapeuților că nu pot acorda consiliere persoanelor care nu doresc asta ».

Trebuie facuta o distinctie intre consilierea medicala si consilierea la psiholog, la care cineva se duce daca vrea sau nu. Sunt unul si acelasi lucru, nici in practica, nici in drept, deci regimul juridic al celor doua este diferit si e normal sa fie asa, de aceea asa este. Insa aici este vorba de consiliere a femeilor care vor sa faca avort, avort care nu e o operatie de apendicita… Consilierea este un serviciu oferit de stat tocmai pentru a-si respecta obligatiile din Conventia europeana a drepturilor omului si anume de a proteja « prin lege » viata, integritatea fizica si psihologica a femeii si dreptul sau la informare. Nu e ca si cum femeia ar fi obligata sa faca ceva ce constiinta sa sau legile i-ar interzice sa faca. E o enorma diferenta !

9. « Accentul trebuie pus pe profilaxie, nu așa cum face legea acționând asupra efectului ».

Ca se ocupa de « profilaxie » sau de « actiune asupa efectului », nu exista contradictie intre cele doua. Consilierea e tot o metoda de profilaxie ca femeia a mai invatat ceva pentru viitor. Si apoi scopul legii e informarea in cazul sarcinii nedorite, nu se pot face toate deodata, nullus tenetur ad impossibile…

10. « De altfel argumentele Pro Vita au abundat în definiții inventive ».

Care ar fi acestea, ce spun proiectul de lege si expunerea de motive ? (Inventiv?!, termenul există în DEX doar cu referire la persoane)

11. “Pro Vita neagă necesitatea folosirii mijloacelor contraceptive – pe motiv că îngrașă sau implică riscuri medicale”

Off topic, subiectul discutiei nu e contraceptia, ci dreptul la informare completa a femeilor. Aceasta este o optiune printe altele, intr-o societate democratica, caracterizata prin pluralism, fiecare avand dreptul la libertatea de exprimare si opinie. Si apoi, efectele negative ale contraceptivelor nu sunt o minciuna sau o chestiune de opi,ie, ele sunt mentionate chiar pe cutia in care sunt ambalate).

12. “Nu există, deocamdată, studii admise de OMS care să facă această legătură directă între avort și diverse tipuri de cancer, și că atâta vreme cât este făcut sub strictă supraveghere medicală, avortul este o procedură medicală sigură”.

OMS nu are vreun rol in validarea de astfel de studii : http://www.who.int/about/en/ . Tot « o procedura medicala sigura » a fost si avortul facut de d-na Csoma, in secolul 21, intr-un spital judetean, deci nu la tara, care a dat in judecata statul roman la CEDO pentru ca nu a fost informata inainte ?[9]

13. “ OMS este un colhoz” a punctat Astărăstoaie, care s-a mai declarat și împotriva decretului prin care Ceaușescu interzicea avorturile în 1966, dar de data asta, spune el, e vorba despre altceva, consilierea nu e interdicție. (…)

A fost semnalul care a dezlănțuit tabăra Pro-Vita. S-a strigat „dacă mamele voastre v-ar fi avortat acum nu mai erați la această masă!” și s-au scos din poșete afișe cu embrioni avortați, păpușele sub formă de feți sau utere în miniatură, precum și fotografii cu copii care fuseseră la un pas să fie avortați sau chiar cu avortoni (…)

Așa că femeile care s-ar putea găsi vreodată în situația unei sarcini nedorite ar face bine să înceapă să se antreneze pentru a-și dezvolta capacitatea de a-și acoperi și ochii și urechile în același timp».

Cele subliniate in « bold », demonstreaza subiectivitatea si lipsa de respect a APADOR-CH fata de tabara adversa-respect pe care oricine il merita in orice societate democratica-, ridiculizand demersul acestora – legitim – prin folosirea cuvintelor « posete », « papusele », « feti », « utere in miniatura », legitima si ea, caci tipica jurnalismului, dar care tradeaza pana la urma adevaratul interes pe care il poarta acest ONG pentru situatia femeilor aflate in criza de sarcina, femei care vai de ele in ce stare de spirit se duc la astfel de clinici…


[1] Citatele din jurisprudenta CEDO sunt lasate in limba de redactare a Curtii ;

[2] A., B. si C. c. Irlanda, no. 25579/05, [GC], hotararea din 16 decembrie 2010, § 249 si R.R. c. Polonia, no. 27617/04, hotararea din 26 mai 2011, § 187;

[3] Tysiac c. Polonia, n°5410/03, hotararea din 20 martie 2007,  § 110 ;

[4] H. c. Norvegia, no. 17004/90, Com. dec. din 19 mai 1992, Bruggemann si Scheuten c. Germania, no. 6959/75, Rap. Com. of 12 July 1977, X. c. Marii Britanii, no. 8416/79, dec. Com. din 13 mai 1980, § 7,  Reeve c. Marii Britanii, no. 24844/94,. dec. Com din 30 noiembrie 1994  si  Boso c. Italia, no. 50490/99, decizia din 5 septembrie 2002;

[5] H. c. Norway, no. 17004/90, Comm. dec. of 19 May 1992 si Boso v. Italia, no. 50490/99, decizia din 5 septembrie 2002;

[6] Bruggemann si Scheuten c. Germania, no. 6959/75, Rap. Com. din 12 iulie 1977, p. 138, §§ 59, 60 si 61; Boso c. Italia, no. 50490/99, decizia din 5 septembrie 2002 ;

[7] Boso c. Italia, no. 50490/99, decizia din 5 septembrie 2002: “In the Court’s opinion, such provisions strike a fair balance between, on the one hand, the need to ensure protection of the foetus and, on the other, the woman’s interests” and Vo c. France, no. 53924/00, [GC], hotararea din 8 iulie 2004, §§ 86 si 95: “the unborn child’s lack of a clear legal status does not necessarily deprive it of all protection under French law. However, in the circumstances of the present case, the life of the foetus was intimately connected with that of the mother and could be protected through her” and “even assuming that Article 2 was applicable in the instant case (see paragraph 85 above), there has been no violation of Article 2 of the Convention”;

[8] Vo c. Franta, no. 53924/00, [GC], hotararea din 8 iulie 2004, § 84;

[9] Csoma v. Romania, n° 8759/05, comunicat guvernului pe 7 iulie 2011 ;

3 comentarii

  1. Am aflat astazi de acest proiect si m-am bucutat mult. Sunt mama a doi copii si am si un avort pentru care am suferit si sufar inva. Cand vad cei doi copii ma doare sufletul ca nu sunt trei. Sunt suferinte pentru toata viata. Si primul meu copil s-a nascut dot datorita unui indemn din suflet a unei d-ne doctor pe care nici nu stiu cum o cheama . Dar dupa o discutie de cateva minute m-am decis sa-mi intemeiez o familie. Poate sunt un caz fericit. Dar o explicatie corecta, sincera , corect prezentata pot salva multe vieti si da multe satisfactii. Trebuie sa invatam sa luptam .

  2. Contra ideii de bon-ton ca e bine sa aduci un copil pe lume si atat, dar in Romania.

    In cea mai mare parte a cazurilor (adica partea oamenilor saraci, maaarea parte a populatiei), nasterea unui copil in Romania echivaleaza cu o condamnare pe viata intr-un nivel al iadului

    Relativ la nivelul studiilor care-l va avea, va incepe viata cu pana in jur de 15 ani de spalarea pe creier numita invatamant in Romania, unde va fi supus la fel si fel de experiente traumatizante, de la a fi batut si furat de tigani (nu rromi, majoritatea „tiganilor” sunt romani) pana la a asista la diverse tragedii, cum ar fi violarea colegi(e)lor de pedofili sau moartea prin inecare in amestecul de fecale si urina intr-o fosa septica de la tara sau poate chiar a fi victima in persoana. Sistemul distruge aspiratia umana si conditioneaza coruptia de timpuriu tranformand populatia in sclavi care lupta sa se mentina sclavi, indoctrinati sa urasca educatia, valorile, justitia si ordinea, prea confuzi sa mai faca diferenta, sau sclavi prin credinta de tip medieval ca de te nasti sclav, esti destinat sa fii sclav

    Datorita sistemului de invatamant, curat mestesug de tampenie unde iti e indesata „stiinta” fara noima pe gat, ca apoi s-o regurgitezi la comanda, conditionat prin frica, pe o foaie velina, dupa absolvire va intra pe piata muncii romaneasca unde va fi un sclav al marelui hipermarket Romania, pe meserii irelevante societatii moderne, nesabuiti impartind pliante sau mostre de salam sau vanzand burgeri in loc sa invete, sau paraziti ai societatii chiar, adica speculanti (bisnitari, agenti imobiliari, sau dupa studii, agenti bancari, avocati etc.)

    Alte lucruri care fac traiul in Romania un iad pe parcursul vietii: stresul mecanic al grijii zilei de maine, lipsa sperantei de viata (contracarat de anticiparea cu speranta a sfarsitului), umilinta permanenta din partea reprezentantilor autoritatilor statului sau mafia bugetara, lipsa viitorului dat fiind nivelul de trai mizerabil, fiind remunerati execrabil in raport cu tarile de mai la vest, dar cu preturi tot ca-n aceleasi tari, insa cu taxare imensa fara reprezentare din partea unui stat fals de drept, un stat mafiot efectiv, lipsa unui sistem de sanatate modern, care comite greseli de neconceput, si un sistem de justitie la fel. Toate acestea laolalta creaza o valtoare in care omul de rand este manat mai degraba sa petreaca ca un demon al prostiei, fiind coautor, cauza si efect al propriei mizerii, alergand intre votul pentru primarii si presedintie pentru o galeata sau un pix pentru ciocoii care-l exploateaza, umilit la serviciu de sefii sociopati, umilit pe strada de puhavii in masini de teren care parcheaza pe trotuar obligandu-te sa circuli pe strada ca masinile, umilit acasa de femeia care ai luat-o la mana a 7-a, si nu esti sigur ca a fost si ultima data de cand ai luat-o, traind in iluzia unei filosofii hedoniste limitata la sarbatorile de Craciun si Pasti unde-si sparge toti putinii bani dar si sanatatea.

    Concluzia. Statul nu trebuie sa oblige ci sa acorde, moralul si umanul. In contextul romanesc este indicat d.p.d.v. moral si uman ca legislatia, fara sa oblige in nici o directie, sa asigure suportul necesar iresponsabililor care au conceput un copil fara nici un plan, intr-o tara fara viitor sau prezent, sa aleaga daca vor sa fie responsabili pe viitor sau nu. In aceasta situatie de libertate indoielnica, deasemenea statul ar trebui sa fie stat de drept si sa asigure macar minim un viitor fraierului adus pe lume fara drept de vot, altfel, ori suntem democratie ori nu suntem?

  3. democratia e asa, inca un proiect de lege ca asta, la care trebuie adaugata o replica mai detaliata, un articol exemplar. parerea mea.

LASĂ UN RĂSPUNS