După 40 de ani: e timpul pentru un nou feminism (de Elise Italiano)

„Adevărata noastră tărie stă în a ști cum să găsim sprijin” - Slogan al Feminists for Life, SUA

„Adevărata noastră tărie stă în a ști cum să găsim sprijin”
– Slogan al Feminists for Life, SUA

Un feminism care promoveaza avortul ca fiind cheia libertatii femeilor nu ne ajuta sa ne dezvoltam, sa ne pastram demnitatea si nu ne fereste de rele. Trebuie sa sprijim femeile pentru ca „alegerea” intre viata si avort sa nu mai fie dificila. Viata e alegerea naturala. Toamna aceasta [anul 2012, n.n.] nu am reusit sa deschid televizorul, sa-mi deschid browserul sau sa ma plimb pe strazile din Washington DC, fara sa-i aud, sa citesc sau sa-i vad pe sustinatorii avortului protestand impotriva „Razboiului impotriva Femeilor”. [„The War on Women”, sloganul miscarii feministe in campania pentru alegerile prezidentiale din 2012, n.n.]

Multe dintre surorile mele americane m-au solicitat sa ma alatur lor, prin intermediul reclamelor on-line, al campaniilor din usa in usa si al reclamelor politice. Priveau lucrul acesta ca pe o necesitate: era, ziceau ele, necesar sa luptam impotriva manevrelor strategice si ofensive ale unor politicieni, care aveau ca scop abrogarea unei victorii feministe atat de greu castigata – avortul, adica eliberarea de orice restrictie in ceea ce priveste libertatea noastra reproductiva. Am fost invitata sa ma alatur unor femei care denuntau cu voce tare, in public, orice „restrictie” de genul acesta, intr-o batalie unde armele sunt cuvintele si strategia de lupta este impachetarea cauzei avortului in limbajul drepturilor civile si ale omului.

Chiar daca este descrisa ca fiind defensiva, campania s-a dovedit a fi una ofensiva, care nu urmareste numai sa tina piept, ci si sa fie cu un pas inainte. Campania a fost sustinuta prin slogane grafice despre corpul femeii, prin confesiuni inocente tinute in public despre experiente sexuale, chiar si prin reclame in care votul era comparat cu pierderea virginitatii. A fost de asemenea o campanie in care se utiliza limbajul sinelui: drepturile mele, libertatea mea, libertatile mele. Aceasta campanie m-a izbit pentru ca este antiteza feminitatii, prin tot ceea ce reprezinta, de la continutul sau jignitor pana la discursul sau agresiv. Aceste femei se temeau sa piarda nu numai lucrurile in jurul carora isi construisera vietile – accesul la contraceptie si avortul la cerere – dar de asemenea o ideologie care disociaza sexul de iubire, responsabilitate si, bineinteles, copii. Chiar daca contraceptia si avortul le-ar fi in continuare permise si la indemana in cazul in care ar pierde batalia, forta ideologiei lor ar avea cu siguranta de suferit: usa s-ar deschide larg pentru vocile ce promoveaza un feminism inradacinat intr-un sol total diferit.

Insa si mai important este ca aceste femei au convins mass-media ca toate femeile care se declara feministe sunt de acord cu ele in aceea ca femeile au nevoie sa fie fericite, sanatoase si libere. In aceasta privinta, au avut chiar si sustinerea Congresului si a Casei Albe, in ciuda respingerii unui proiect de lege pentru interzicerea avortului motivat de sexul copilului. Imi era clar ca aceasta marca a feminismului ducea lipsa de consecventa, claritate si solutii reale pentru problemele femeilor. De fapt, revista Time tocmai a publicat un articol care subliniaza faptul ca, dupa 40 de ani de la decizia Roe v. Wade care a legalizat avortul in 1973, sustinatorii avortului sunt adesea fortati sa apare cu tarie avortul. Ei incep sa descopere ca femeile mai tinere nu prea vad avortul ca pe unul din drepturile lor fundamentale.

Nu sunt singura in aceasta incercare de a promova vechiul feminism, in care egalitatea femeilor avea ca pret feminitatea lor. Continuand sa promoveze avortul, oamenii legii, politicienii, lucratorii sociali, avocatii, educatorii si toate partile interesate in sanatatea si starea de bine a femeii sunt distrasi de la a-i asigura acesteia resursele si instrumentele de care ea chiar are nevoie pentru a fi fericita si sanatoasa. Argumentele in favoarea „alegerii”, puse pe seama feminismului, nu functioneaza si dimpotriva, se poate argumenta solid impotriva avortului ca raspuns la nedreptatile si inegalitatile femeii. Argumentul meu arata ca avortul in cel mai bun caz functioneaza ca un bandaj pe ranile femeii, iar in cel mai rau caz, le faciliteaza.

 

Mitul 1: Avortul le ajuta pe femei sa isi termine studiile si sa-si urmeze o cariera

Vă recomandăm
[adrotate group="2"]

Fiecare feminista stie ca in orice societate dreapta, fetele si femeile sunt bine educate si lucreaza in economie. Intrebarea, in cazul acesta, ar fi daca educarea si cresterea copiilor sunt compatibile cu obiectivele educatiei si muncii, si de asemenea daca avortul influenteaza in mod favorabil reusitele educationale si profesionale ale femeii. Feministele care sustin avortul afirma ca, daca femeile si barbatii au oportunitati educationale si profesionale egale, atunci femeile trebuie sa poata sa avorteze la cerere, pentru a putea sa-si continue scoala si sa-si pastreze locurile de munca si oportunitatile de viitor. Un feminism mai bun le-ar ajuta sa aprecieze ceea ce ele sunt cu adevarat – persoane capabile sa aduca un mare bine lumii acesteia, nu doar prin educatie si munca, ci si prin nasterea copiilor. Acest tip de feminism ar sustine dezvoltarea conditiilor propice pentru femeile insarcinate, in sistemul educational si profesional.

Sa luam Universitatea Columbia din New York ca exemplu. Cand universitatea a dat fiecarei studente o bursa de ajutor in caz de avort, presedinta grupului provita „Columbia’s Right to Life” din universitate, Julia Salazar, a inceput sa caute resurse si finantari pentru studentele insarcinate care doresc sa isi pastreze si sa isi creasca copilul, concomitent cu progresul studiilor. Acest grup se straduieste sa reduca neajunsurile unei sarcini in afara casatoriei si sa faca mai vizibile si mai accesibile resursele pentru studentele insarcinate.

Organizatia „Feminists for Life” (Feministe pentru Viata) se ocupa si de cazul elevelor de liceu. Potrivit cercetarilor facute de ele, unul din cinci avorturi e facut de o eleva de liceu. Asta sugereaza ca tinerele nu primesc ajutorul institutiilor – sub forma cazarii, a centrelor de ingrijire a copiilor, a asigurarilor de viata, etc. – factori care le-ar ajuta sa-si pastreze copilul si in acelasi timp sa-si continue studiile. Chiar si Planned Parenthood (retea de clinici de avort din America de Nord, n.n.) admite ca aceasta optiune i-ar ajuta si pe ei in consilierea tinerelor femei. Daca „alegerea” este incadrata astfel incat femeile sa poata sa studieze sau sa lucreze in timp ce cresc un copil, atunci convingerea ca sarcina este un „joc cu suma zero” devine nerelevanta.

Feministele ar trebui sa aiba visuri mari in aceasta privinta. Ce ar fi daca firmele ar asigura suficient concediu de maternitate pentru femeile insarcinate? Ce ar fi daca femeile nu ar trebui sa isi justifice concediul de maternitate ca fiind concediu medical, chiar si in mediile de lucru relativ placute? Ce ar fi daca liceele si universitatile ar oferi servicii pentru elevele/studentele insarcinate, cum ar fi programe de munca si studiu, centre de ingrijire, asistenta medicala, astfel incat sa reuseasca sa aiba si o educatie si copii – bunuri pe care cultura noastra le-a divizat?

Aceste facilitati ar dezvolta un feminism care ar promova lucrurile de care femeile chiar au nevoie – sustinere practica, astfel incat sa se poata educa, si sa aiba siguranta financiara si succes profesional. Potrivit Guttmacher Institute (think tank american apropiat Planned Parenthood, n.n.), femeile in jurul varstei de 20 de ani – cand cel mai probabil sunt in cautarea unei educatii si cariere – fac mai mult de jumatate din avorturile care au loc in America, in fiecare an. Acest trist fapt e o marturie pentru tinerele femei din ziua de azi: daca ramai insarcinata devreme si vrei sa-ti pastrezi copilul, nu poti sa fii educata sau sa ai succes profesional. Oare nu este acest punct de vedere in dezavantajul femeii?

 

Mitul al 2-lea: Avortul le ajuta pe femeile sarace sa depaseasca saracia

women-deserve-better
„Refuză alegerea. Femeile merită mai mult (decât avortul)”
– Slogan al Feminists for Life, SUA

Multi dintre cei ce sustin avortul afirma ca avortul la cerere trebuie sa fie disponibil femeilor sarace, deoarece copiii cresc povara financiara, mentinandu-le in saracie. In opinia lor, Planned Parenthood si alte clinici de avort ar trebui sa fie localizate in primul rand in cartierele sarace. Conform Guttmacher Institute, 42% dintre femeile care avorteaza au venituri sub pragul saraciei (este vorba despre nivelul de saracie stabilit la nivel federal, n.n.); 27% au venituri sub dublul acestui prag, iar 61% din avorturi sunt facute de femei care au deja unul sau mai multi copii.

Aceste statistici nu variaza mult de la an la an, ceea ce sugereaza ca femeile adesea raman in saracie dupa repetate avorturi. Avortul, asadar, nu scoate femeile din saracie.

Feministele trebuie sa tina cont de cauzele de baza ale saraciei femeilor. Care resurse nu sunt disponibile mamelor singure? Ce servicii de ingrijire a copiilor le sunt disponibile prin organizatii caritabile sau din partea guvernului astfel incat sa poata sa lucreze in timp ce isi cresc copiii? Ce fel de instruire la locul de munca este disponibila? Le este oferita indrumare pentru planificarea financiara de lunga durata si independenta? Guttmacher Institute raporteaza ca 54% dintre femeile care avorteaza folosesc contraceptia, dar totusi raman insarcinate. Opt la suta dintre femeile care avorteaza nu au folosit-o niciodata. Ce fel de programe educationale sunt disponibile pentru a invata femeile ca contraceptia nu previne sarcinile nedorite?

In final, cine ii face responsabili pe tatii acestor copii de cresterea si sustinerea lor? Au acesti barbati cu adevarat grija de copiii si de mamele acestor copii? Ne gandim oare la o corelatie intre avort, saracie si statutul de necasatorit? Daca nu, de ce nu luam in considerare aceste chestiuni?

 

Mitul al 3-lea: Avortul este o solutie dreapta, plina de compasiune, pentru sarcina din viol

Oricine a sfatuit sau a vorbit cu o femeie care a fost abuzata sexual stie ca nu exista nimic mai odios, mai violent si mai inuman decat violul. Multi dintre cei ce sunt de partea avortului sustin, dintr-un simtamint sincer de compasiune, ca o femeie care a suferit deja un act de violenta atat de grav nu ar trebui sa mai fie nevoita sa poarte sau sa dea nastere unui copil care ii va aminti de aceasta violenta.

Chiar daca acest argument pare solid, exista argumente si mai serioase impotriva lui, dintr-o perspectiva feminista. In primul rand, care societate ar spune vreodata ca o fiica ar trebui sa moara pentru pacatele tatalui sau? In orice alta faza a vietii unei fete, majoritatea feministelor ar respinge acest rau. De ce faza cand se afla in uter ar fi ceva diferit?

In al doilea rand, procedurile implicate in procesul de avort sunt invazive si pot fi traumatizante ele insele. Avortul poate fi numit un al doilea act de violenta comis impotriva unei femei. Numarul socant al cazurilor de abuz sexual in armata americana ilustreaza foarte bine, in mod trist, aceasta problema. Dintre femeile care doresc sa-si sacrifice vietile pentru libertate, o treime au fost abuzate sexual. Ele sunt cu 180% mai probabil sa fi fost abuzate sexual decat sa fi murit in razboi, in ultimii 11 ani. Barbatii alaturi de care isi slujesc tara cot la cot comit marea majoritate a acestor violuri.

Una din patru femei nu raporteaza abuzul, din teama de a nu fi marginalizata de ceilalti militari, dupa cum au raportat mai multe femei-militar. Mai mult decat atat, in 2011, doar 240 din cele 3.192 de cazuri de abuz sexual raportate au fost investigate. Si cand ajung sa fie investigate, sunt amanate sau reclamantele sunt calomniate. In decembrie, Senatul (federal, n.n.) a adoptat un amendament la Legea Apararii Nationale, care finanteaza din bani publici avortul cerut de victimele violurilor din armata. In caz contrar ar fi trebuit sa il plateasca din buzunarul propriu. Bineinteles ca femeile vor crede ca ar trebui sa se foloseasca de aceasta optiune in cazul in care raman insarcinate dupa un abuz. E gratis, ascunde rusinea de a fi insarcinata in cultura militara si ii permite femeii sa isi pastreze locul de munca. Ceea ce cu siguranta, insa, aceasta varianta NU ofera este stoparea acestui ciclu de violenta sexuala.

Orice femeie care a luptat vreodata pentru drepturile si protectia femeii ar trebui sa vada acest amendament ca pe un lucru de suprafata, ca pe o unda verde pentru barbati de a continua abuzul sexual.

Femeile merita ceva mai bun. Merita dreptate. Femeilor din generatia mea li s-a spus ca avortul ar trebui sa fie sigur, legal si rar. In cei 40 de ani de dupa decizia Roe v. Wade, peste 53 de milioane de avorturi au fost efectuate asupra femeilor americane, in numele egalitatii femeilor.

E timpul sa ne deschidem ochii: un feminism care promoveaza avortul ca fiind cheia catre libertatea femeilor nu ne ajuta sa ne dezvoltam, sa ne pastram demnitatea si nu ne fereste de rele. Dar, deasemenea, o societate care doreste abrogarea deciziei Roe trebuie sa asigure mijloacele de sustinere a femeilor insarcinate, astfel incat „alegerea” intre viata si avort sa nu mai fie dificila. E timpul sa regandim cazul feminist al avortului. E timpul sa purtam adevarata lupta in numele femeii.

Traducere și adaptare după The Public Discourse


Ajută la promovarea fundamentelor morale ale societății.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here