Un avocat explică de ce Expoziţia morţii a fost ilegală (interviu)

1.459 views
0
DISTRIBUIȚI

Reproducem acest interviu acordat „Epoch Times” de dl. avocat Antonie Popescu, din baroul București, cu precizarea că detalii despre acțiunea judecătorească îndreptată de noi contra organizatorilor poate fi consultată aici. Procesul continuă, chiar dacă expoziția s-a închis. (Nota Provita București)

Copii de grădiniţă la Muzeul Antipa şi expoziţia the Human Body (Florin Eşanu/Epoch Times)
Copii de grădiniţă la Muzeul Antipa şi expoziţia the Human Body (Florin Eşanu/Epoch Times)

Interviu realizat de Matei Dobrovie pentru publicația Epoch Times România

„Într-un stat de drept, ar fi trebuit să intervină instituţiile abilitate. Or, ele, pentru cazul morţilor din perioada infracţională Decembrie 1989 – Iunie 1990, de exemplu, au fost complet insensibile – deşi aici era vorba de persoane cunoscute, de tineri în principal – instituţiile statului nu au dorit să se ştie adevărul, au ascuns fapte criminale de o gravitate extremă în perioada aceea.”

– Epoch Times: Expoziţia de cadavre umane de la Antipa a stârnit ample controverse în mai multe ţări, organizatorii fiind acuzaţi de lipsă de etică. Motivul este că trupurile umane expuse şi conservate prin tehnica plastinării ar fi aparţinut unor prizonieri chinezi executaţi şi torturaţi. Cum vi se pare această idee de a prezenta în numele ştiinţei şi cunoaşterii medicale cadavre, pe care să le vadă şi copiii la muzeul Antipa?

– Este nu doar o încălcare a eticii, ci şi a legii române, care nu autorizează niciun Muzeu să manipuleze cadavre, să le expună public etc. Muzeul Antipa are această autorizare numai pentru animale. În cazul unor cadavre umane, legea permite doar spitalelor, instituţiilor de învăţământ medical superior şi serviciilor de medicină legală să întreprindă acte de manipulare.

Art. 2 din Legea nr.140/2003 privind manipularea cadavrelor umane dispune că: “Dreptul de manipulare a cadavrelor umane pentru diagnostic sau activităţi didactice şi ştiinţifice revine serviciilor de anatomie patologică şi de prosectură ale spitalelor şi instituţiilor de medicină legală, catedrelor de anatomie şi de anatomie patologică ale instituţiilor de învăţământ superior medical uman de stat sau private, acreditate ori autorizate, care organizează serviciile pentru exploatarea cadavrelor.” Or, în cazul de faţă, a fost mai mult o acţiune comercială şi de spectacol (vânzarea de bilete), contrare legii şi eticii majorităţii.

În martie 2013, prin Legea nr. 47/2013 s-au adus modificări legii privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului. Amendamentele nu au vizat şi nu au acordat nici societăţilor comerciale, nici muzeelor şi nici organizatorilor de expoziţii vreun drept de manipulare a cadavrelor.

Potrivit art. 27 din Legea nr. 104/2003 se sancţionează penal manipularea fără drept a cadavrelor. “Manipularea cadavrelor, precum şi prelevarea de ţesuturi şi organe de la cadavre, cu încălcarea prevederilor prezentei legi, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 3 ani”.

Expoziţia de cadavre umane a fost organizată cu încălcarea legii şi într-un mod tulburător în raport cu sentimentele religioase ale majorităţii absolute a cetăţenilor, într-o ţară a UE care nu este un stat de drept, dacă instituţiile sale au asistat pasive la un spectacol grotesc oferit inclusiv copiilor, culmea, uneori într-un cadru organizat de şcoli, în vacanţele şcolare.

– ET: În textul reclamei expoziţiei se spune că evenimentul urmăreşte un caracter „educativ şi ştiinţific de a schimba modul în care vizitatorii percep corpul uman, oferind românilor, în premieră, o şansa unică de a-şi privi organismul prin ochii unui chirurg şi de a experimenta o incursiune vizuală în interiorul său”. Ce valoare de cunoaştere credeţi că poate avea expunerea acestor corpuri şi ce probleme juridice ridică ea?

În privinţa cunoaşterii, este o motivare puerilă a organizatorilor şi o trimitere anapoda la ochii chirurgului, pentru că şi un criminal îşi poate motiva acţiunea criminală spunând că “a vrut să vadă ce e înlăuntru sau dacă omul rezistă (la lovitură, agresiune prin tăiere, de pildă)”. Sau un torţionar poate spune că a vrut să testeze limitele umane la anumite acte de tortură. Sau se pot invoca unele convingeri pentru un act de violenţă sau tortură. Şi nu e vorba despre a-şi privi organismul”, ci despre a privi corpul altei persoane, care poate, potrivit unei anumite religii, ar fi trebuit să fie depusă într-un alt loc, fără a fi agreată vreo variantă de exhibiţionism.

– ET: De ce n-au luat intelectualii români atitudine faţă de această problemă?

Unii au luat atitudine. Alţii nu. Corpul social nu are astăzi reacţii adecvate, fiind obosit, dezamăgit de cei peste 20 de ani în care lucrurile nu au mers deloc bine, regulile morale ca şi legile nu sunt respectate etc. E un moment în care simţul dreptăţii apare cam atrofiat.

Dar într-un stat de drept, ar fi trebuit să intervină instituţiile abilitate. Or, ele, pentru cazul morţilor din perioada infracţională decembrie 1989 – iunie 1990, de exemplu, au fost complet insensibile – deşi aici era vorba de persoane cunoscute, de tineri în principal – instituţiile statului nu au dorit să se ştie adevărul, au ascuns fapte criminale de o gravitate extremă în perioada menţionată.

– ET: Asociaţia PRO VITA – Filiala Bucureşti a solicitat instanţei de judecată închiderea expoziţiei „The Human Body” desfăşurată în această perioadă la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, precum şi interzicerea ca organizatorii să mai expună corpuri sau părţi corporale umane de genul celor expuse, altundeva pe teritoriul României. De asemenea, a mai cerut obligarea la înhumarea cadavrelor şi a părţilor de cadavre prezentate în expoziţie, pe cheltuiala organizatorilor….

Reacţia PROVITA este firească, fiind conformă cu obligaţiile etice ale omului de respect pentru fiinţa umană, faţă de corpul uman, inclusiv după moarte, care ajunge obiect de tranzacţie. La creştini, trupurile de care sufletul s-a despărţit (trupurile decedaţilor) se înhumează.

Antonie Popescu este avocat în cadrul Baroului Bucureşti.

NICIUN COMENTARIU

LASĂ UN RĂSPUNS