Neil Gorsuch: Un judecător eminent

347 views
0
DISTRIBUIȚI
Neil Gorsuch

Acum doua saptamini Presedintele Trump l-a propus pe Neil Gorsuch in functia de Judecator in Curtea Suprema a Statele Unite. Curtea are noua judecatori, iar Gorsuch asteapta sa fie confirmat in functie de Senatul american, unde are nevoie de sprijinul a 60 de senatori din cei 100. Miza e mare pentru America si, indirect, pentru Romania. Acum citeva saptamini, colegii de la PRO VITA au publicat un comentariu excelent despre Judecatorul Gorsuch. Subiectul fiind important, adaugam si noi citeva opinii privind acest om inteligent care foarte probabil va influenta directia luptei pentru valori in urmatorii 35-40 de ani.

Scepticii, insa, vor spune – ce relevanta are subiectul asta pentru romani ori Romania? Ce ne pasa noua de cine ajunge in functia asta intr-o tara atit de indepartata? Raspunsul e la fel de direct: in epoca globala in care traim, ce se intimpla in unele tari, dar mai ales in America, are consecinte pretutindeni. Acest truism se aplica si in ce priveste Curtea Suprema a Americii care directioneaza mersul valorilor in America si, indirect, in restul lumii. O situatie similara in Romania este cea de la Curtea Constitutionala, de ale carei decizii depind orele de religie in scolile din Romania, validarea amendamentului constitutional pentru protejarea familiei in Articolul 48 din Constitutie ori recunoasterea sau nu in Romania a casatoriilor homosexuale incheiate in afara Romaniei.

Ne asteptam ca in viitorul nu prea indepartat Curtea Constitutionala sa se pronunte si asupra altor subiecte la fel de importante pentru valorile noastre crestine – avortul si dreptul la viata al copiilor nenascuti, educatia sexuala, libertatea religioasa, libertatea de constiinta, suicidul asistat ori recunoasterea eutanasiei ca drept al omului in Romania.

Un Tribunal Suprem eminent

Tribunalul Suprem al SUA e probabil cea mai venerabila curte de justitie din lume. A functionat continuu de la sfarsitul Secolului XVIII, a interpretat si protejat cea mai veche constitutie continua din istoria lumii, si a cladit un corpus de jurisprudenta fara precedent in istoria lumii. Prin comparatie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) e inca in fasa privind jurisprudenta drepturilor civile si ale omului. Privit din acest unghi, e clar ca Tribunalul Suprem al SUA e cel mai eminent cunoscut istoriei. Dar, din nefericire, si el a facut decizii eronate, lasindu-se influentat, ocazional, de politica ori moda zilei. In anii 1850 a emis o decizie declarind constitutionalitatea sclaviei in America, decizie care a fost urmata de Razboiul de Secesiune. In anii 1890 a enuntat doctrina separarii rasiale, asemenea sistemului de apartheid in Africa de Sud, care a fost urmata de miscarea pentru egalitatea in drepturi a populatiei de culoare din anii 50 si 60 ai secolului trecut. In anii 60 a emis decizii in detrimentul libertatii religioase, a decretat un drept la contraceptive si pornografie, si a deschis usa institutionalizarii revolutiei sexuale in America. In 1973 a legalizat avortul declansind astfel batalia pentru dreptul la viata al copiilor nenascuti. Iar in 2002 a dezincriminalizat sodomia, pavind astfel calea spre legalizarea casatoriilor homosexuale.

De fapt, 13 ani mai tarziu, in iunie 2015, Curtea Suprema a Americii a recunoscut homosexualilor, cu un vot de 5 la 4, un drept la casatorii homosexuale. Decizia asta a starnit multe proteste in intreaga lume, cit si soc ca o tara care se identifica ca fiind crestina ar putea legaliza ceea ce Scriptura nu ingaduie. Decizia a dat imbold homosexualilor din alte tari sa ceara recunoasterea aceluiasi drept in tarile lor, de exemplu in Taiwan, Australia, Chile, Peru, Ecuador, Colombia si alte tari. A imboldit si diversele organizatii neguvernamentale mondiale, inclusiv ONU, sa ceara si mai vehement recunoasterea la nivel international si in dreptul international al unui drept la casatorie intre persoane de acelasi sex.

E clar ca, in 2015, lucrurile nu au mers bine, valoric vorbind, pentru iubitorii de moralitate din America. Iar in martie 2016, influentul si inteligentul Judecator Antonin Scalia, a decedat subit in Texas in timpul unei partide de vinatoare de prepelite. Catolicul Scalia a fost o voce extrem de influenta, profunda, si inteligenta in Tribunalul Suprem american privind valorile, casatoria naturala intre barbat si femeie, dreptul la viata al copiilor nenascuti, libertatea religioasa, libertatea de constiinta, libertatea cuvantului, drepturile parentale si alte subiecte extrem de importante pentru cei care pretuiesc valorile crestine. Scalia a fost si un mare aparator al statului de drept si s-a opus vehement institutionalizarii revolutiei sexuale prin intermediul tribunalelor. Decesul lui a facut o gaura in zidul de protectie al valorilor crestine in America care, pina nu demult, era Tribunalul Suprem al Statelor Unite.

Pe timpul campaniei lui electorale, Trump a promis sa-l inlocuiasca pe Scalia cu un judecator la fel de dedicat valorilor. L-a aflat in persoana lui Neil Gorsuch. Educat la Columbia University in New York, Oxford University (Marea Britanie), si Harvard University (Boston), Gorsuch are 49 de ani si, pe moment, e judecator in Curtea Federala de Apel din Colorado. Gorsuch e crestin, membru in Biserica Episcopala, o Biserica cunoscuta in America ca fiind extrem de liberala, care accepta sodomia, avortul, divortul, casatoriile homosexuale, evolutia, hirotonia femeilor, episcopii homosexuali. In ultimii zece ani, insa, Biserica Episcopala americana a cunoscut o sciziune profunda. Oficial, Biserica Episcopala nu s-a divizat, dar citeva episcopii ale bisericii s-au retras de sub autoritatea Bisericii Episcopale americane, si s-au pus sub jurisdictia unor episcopi conservatori din Fort Worth, Texas, Chile si Uganda. Bataliile interioare din Biserica Episcopala au fost, in timp, transferate in tribunale unde ele inca sunt pe rol privind divizarea proprietatii bisericilor si alte lucruri similare.

Vederile conservatoare ale lui Gorsuch

Gorsuch apartine unei ramuri conservatoare a Bisericii episcopaliene. Conservatorismul lui se manifesta la nivele multiple. Cind a fost numit de Presedintele Trump in functia de Judecator in Tribunalul Suprem, si-a exprimat, in public, credinta, iar deciziile lui judecatoresti de pina acuma dau nadejde ca acest barbat va promova valorile crestine odata institutit in functia de judecator suprem. Ar fi un lucru bun, considerind ca, la 49 de ani, Gorsuch e inca tanar si probabil va ramine in functie pina in anii 80 ai vietii, si va putea, in consecinta, influenta intr-o directie pozitiva evolutia valorilor in America.

Privind avortul si dreptul la viata al copiilor nenascuti, Gorsuch nu s-a pronuntat in mod direct. Nu a avut inca ocazia. Dar, in 2006 a publiat o carte, pe care o discutam mai jos, in care isi exprima opinia ca suprimarea intentionata a vietii fiintei umane este un lucru gresit si rau. Majoritatea comentatorilor sunt de parere ca Gorsuch va interpreta dreptul la viata ca existind din momentul conceptiei.

Privind libertatea religioasa, Gorsuch s-a pronuntat din nou si din nou in favoarea unei interpretari largite a libertatii religioase. In doar ultimii trei sau patru ani a pledat in favoarea libertatii religioase in doua cazuri extrem de importante. In primul caz, cunoscut cu numele de Hobby Lobby Stores, Inc., a interzis Administratiei Obama sa forteze companiile cu proprietari crestini sa dea angajatilor asigurari medicale pentru avort, atita timp cit motivatia proprietarilor e fondata in mod sincer pe convingerile lor religioase ca avortul este o practica nebiblica la care ei nu se pot face partasi prin finantarea lui. Proprietarii companiei Hobby Lobby erau crestini evanghelici care au anuntat ca nu vor finanta niciodata asigurari medicale pentru avort chiar daca vor trebui sa-si inchida firma. Cazul lor a ajuns la Tribunalul Suprem al SUA unde Administratia Obama a pierdut – a doua oara.

Al doilea caz major in care Judecatorul Gorsuch a apartat libertatea religioasa si libertatea de constiinta a fost cazul Little Sisters of the Poor, o organizatie caritabila catolica similara cu organizatia Maicutei Teresa din India. Maicutele de la Little Sisters of the Poor au zis si ele ca nu vor obtine asigurari medicale pentru angajate care vor acoperi avortul. Administratia Obama le-a dat in judecata, dar Judecatorul Gorsuch a dat Administratiei Obama peste nas, din nou. Cazul a ajuns si el la Tribunalul Suprem, unde Administratia Obama a pierdut.

Alte cazuri decise pina acuma de Judecatorul Gorsuch indica opizitia lui fata de secularizarea fortata a societatii. In majoritatea cazurilor a dat castig de cauza indivizilor si impotriva statului. Iar intr-un caz din 2010 a decis ca musulmanii incarcerati in inchisori nu pot pretinde sa li se dea o dieta speciala, atita timp cit li se ofera optiunea de a nu primi alimente cu carne de porc.

Privind drepturile homosexualilor, Gorsuch nu a avut oportunitatea, pina acum, sa dea decizii. In 2015 cind Tribunalul Suprem a legalizat casatoriile homosexuale, mai ramasesera doar doua curti federale de apel care nu s-au pronuntat privind casatoriile homosexuale – cele din Texas si cele din Colorado. E de anticipat, insa, ca Judecatorul Gorsuch nu va contribui la institutionalizarea revolutiei sexuale in America. E aproape cert ca, la fel ca Antonin Scalia, se va impotrivi transformarii tribunalelor in instituii pentru validarea revolutiei sexuale. Motivul este filosofia lui asa zisa federalista – federalismul este o teorie de jurisprudenta americana care cere o separare stricta a competentelor federale de cele de stat.

Eutanasia in viziunea lui Neil Gorsuch

In 2006 Gorsuch a publicat The Future of Assisted Suicide and Euthanasia („Viitorul Suicidului Asistat si al Eutanasiei”), una din cele mai bune carti privind subiectul. Cartea incurajaza. Gorsuch e direct si clar – stoparea intentionata a vietii umane, pentru oricare motiv, e un lucru gresit si imoral. El tinde sa creada ca inclinatia spre suicid ori eutanasie e o simptoma a unei minti bolnave care are nevoie de terapie. Citind dintr-un studiu publicat in 2006 de Journal of Clinical Oncology, Gorsuch isi incheie cartea cu fraza urmatoare: „Is it possible that the Journal of Clinical Oncology study is right and the impulse for assistance in suicide, like the impulse for old-fashioned suicide, might more often than not be the result of an often readily treatable condition”? („Nu e cumva posibil ca studiul din Journal of Clinical Oncology sa aibe dreptate ca impulsul spre suicid asistat, la fel ca impulsul spre suicidul parcticat in trecut, ar putea fi, cel mai probabil, rezultatul unei conditii care poate fi tratata”?) (Pagina 226)

Concluzia lui Gorsuch, chiar daca expusa sub forma de intrebare, ne-ar putea da de inteles si cum ar vedea el sodomia, practicile sexuale anormale si, in mod special, pedofilia si transgenderismul. E foarte probabil ca daca astfel de cazuri vor ajunge in fata lui, Gorsuch va respinge pretentiile pedofililor si ale persoanelor transgender de normalizare a comportamentelor si practicilor lor sexuale pe motiv ca manifestarile acestea pot fi corectate nu prin decretarea lor ca normale din punct de vedere legal si de drept, ci prin terapie. O astfel de concluzie ar da de inteles ca Gorsuch se opune teoriei de gen, indoctrinarii tinerilor in transgenderism si teoria genului, si, in final, ca el nu va contribui o iota la institutionalizarea continua a revolutiei sexuale in America prin intermediul tribunalelor.

Dar mai exista ceva in cartea lui Gorsuch care ne da nadejde – ideologia lui. Majoritatea intelectualilor cu care Gorsuch agreeaza si pe care ii citeaza pozitiv in cartea lui sunt intelectuali pro-valori care acum zece (10) ani cind i-a fost publicata cartea erau influenti in cercurile intelectuale ale Americii si inca sunt. Toti sunt intelectuali crestini devotati valorilor. Mentionam citeva nume: Robert P. George de la Princeton University, unul din cei mai influenti intelectuali crestini ai Americii din ultimii 20 de ani; John Finnis, catolicul australian care preda etica si filosofie la Universitatea Notre Dame din Statele Unite, cea mai prestigioasa universitate catolica din America; Wesley Smith, crestin ortodox, unul din cei mai influenti bioeticisti americani contemporani; Robert Bork, unul din cei mai influenti si inteligenti judecatori protestanti ai Americii anilor 80; si raposatul Antonin Scalia pentru care Gorsuch a lucrat vreme de un an la Tribunalul Suprem al SUA.

In final, amintim si critica subtila pe care Gorsuch o face tarilor care au legalizat „dreptul la moarte”, Olanda si Belgia, cit si tribunalelor acestor tari care au decretat un „drept” la eutanasie si suicid.

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here