Demografia înseamnă destin (I): În Japonia, numărul de nașteri a scăzut la nivelul anului 1899

605
0

În deceniul care urmează, 80% dintre țările membre ale Grupului G20 vor avea de înfruntat provocări demografice fără precedent, care vor schimba profund nu doar economia globală, dar și raportul de forțe geopolitic și configurația vechilor alianțe. În serialul nostru intitulat „Demografia înseamnă destin” ne vom apleca asupra câtorva state dezvoltate din acest grup, în care consecințele „iernii demografice” încep deja să se facă simțite.

În anul 2016, numărul de nașteri în țara lui „Soare-Răsare” a revenit la nivelul celui de la finalul veacului al XIX-lea, iar îmbătrânirea populației pune o presiune sufocantă asupra sistemelor de asigurări sociale, în condițiile în care Japonia este țara cu cea mai ridicată rată a datoriei publice din lume (cca 240% raportat la PIB).

Din punctul de vedere al demografiei, Japonia este deschizătoarea drumului pe care și Europa s-a angajat, la câteva decenii distanță. Cu toate diferențele culturale, legile statisticii sunt aceleași peste tot, iar combinația între avansul tehnologic și natalitatea în scădere rapidă pare a fi un cocktail letal oriunde în lume.

Interesant, chiar și în SUA, a cărei rată de spor demografic era superioară celor din țările europene, anul 2016 a adus cea mai scăzută fertilitate de la Marea Criză din 1929-33 (detalii într-un articol viitor), un factor major fiind reducerea puternică a numărului de noi gospodării, în condițiile în care proporția tinerilor care locuiesc cu părinții a atins maximul ultimilor 75 de ani.

Dar dacă SUA încep să simtă abia acum efectele economice, sociale și politice ale unei populații în proces de îmbătrânire, nicăieri în lume nu este mai vizibil acest fenomen decât în epicentrul scăderii demografice: JAPONIA. Aici, conform datelor furnizate de guvern, numărul nașterilor a scăzut, în 2016, sub un milion, pentru prima dată din 1899 încoace, reflectând criza profundă a acestei societăți afectată de îmbătrânire galopantă și de costurile foarte mari ale creșterii copiilor.

Astfel, numărul nașterilor a fost estimat la 981.000 pentru anul 2016, de la puțin peste 1 milion în 2015. Recordul de nașteri a fost înregistrat în 1949: 2,697 milioane copii. Interesant și nu întâmplător, credem noi, 1949 a fost și anul în care Japonia a legalizat avortul. De atunci a început și declinul demografic al civilizației nipone.

Așa cum se vede din graficul de mai sus, 2016 a fost cel de-al 10-lea an consecutiv de declin al populației. Sporul natural este negativ întrucât decesele depășesc nașterile, iar rata imigrației este nesemnificativă, în contextul particularităților culturale ale națiunii japoneze, refractară la străini.

O populație feminină de vârstă fertilă (20-30 ani) în scădere este un factor cheie în numărul redus al nașterilor. Rata fertilității în 2015 s-a situat la 1,45 (copii/femeie), ușor crescută cu 0,03 față de anul anterior și în avans față de minimul istoric de 1,26 atins în 2005. Chiar și așa, este departe de ținta propusă de guvern, de 1,8, și foarte departe de rata de înlocuire simplă a populației, de 2,1 (în România, r. f. se situează în jurul unei valori similare de 1,4).

În decembrie 2016, guvernul condus de Shinzo Abe a aprobat alocarea unei sume-record de 830 de miliarde de dolari SUA pentru cheltuieli publice, acestea incluzând sprijinul pentru procreație și creșterea copiilor. Însă, deși subsidiile fiscale directe și indirecte există în Japonia de mai mulți ani, acestea nu au un efect vizibil. La fel ca și în cazul națiunilor europene, singura speranță a Japoniei ar putea fi o creștere a imigrației pentru a scădea media de vârstă care nu a fost niciodată atât de ridicată. Imigrația, însă, este un subiect foarte delicat în Japonia, din motive pe care le vom aborda poate într-un alt articol.

Scădere cu 30% a populației în doar 40 de ani

După atingerea maximului istoric, la începutul acestui deceniu, populația Japoniei a revenit la valorile de la începutul secolului și a intrat într-un declin rapid.

Populația totală era de 126,92 milioane în decembrie 2016, în scădere cu 160.000 sau 0,13% față de cele 12 luni anterioare (year on year sau YoY).

Persoanele cu vârstă de 65 de ani și peste reprezintă 27,32% din totalul populației, în creștere cu 0,58% YoY, în timp ce cohorta de 15–65 ani a coborât la 60,27%, sau 0,46%. Copiii sub 14 ani reprezintă numai 12,41% (scădere de 0,11% YoY).

Numărul net de căsătorii (diferența între numărul de căsătorii și cel de divorțuri) a crescut cu 5.000, la 413.000 și în timp ce un declin al divorțurilor a fost factorul principal în această majorare, este vizibilă o stagnare a numărului căsătoriilor în această zonă. Starea mariajului este un indicator esențial în evoluția natalității.

Conform Institutul Național de Studii pentru Populație și Asigurări Sociale, populația Japoniei va scădea cu 30% până în anii 2060, iar forța de muncă (populația 15-65) se va reduce până la jumătate din totalul populației, în timp ce vârstnicii vor totaliza 40%. Japonia este astfel țara cu cea mai abruptă rată de îmbătrânire din lume, ceea ce va adăuga o presiune de nesuportat pe sistemul de asigurări.

Implicația prăpastiei demografice în care cade deja Japonia va fi printre altele necesitatea regândirii din temelii a finanțării datoriei publice, principala componentă a uriașului deficit pe care îl are țara. Datoria totală a Japoniei a depășit încă de acum 5 ani un cvadrilion de yeni, ceea ce reprezintă mai mult decât PIB-ul întregii zone euro. La fel, programele de pensii și politicile cu privire la muncă necesită o revizuire.

Așadar, în Japonia anilor 2060, cuvântul la ordinea zilei va fi sustenabil. Și nu doar în Japonia.

Imigrație foarte redusă

Prefectura din Tokyo a făcut publice în noiembrie 2016 o serie de predicții demografice. Conform acestora, populația metropolitană la finalul anului 2015 a fost de 13,49 milioane iar proiecția pentru anul 2025 indică o populație de 13,98 milioane.

Din aceștia, doar puțin peste 400.000 de străini, cu o rată anuală de creștere de doar 30.000 persoane.

Se înregistrează o creștere substanțială în numărul de sud-est și sud-asiatici care se află în Tokyo, în special chinezi, sud-coreeni, birmani, indonezieni, filipinezi și vietnamezi. Este vorba, cel mai probabil, despre forță de muncă străină cu rezidență temporară, destinată să suplinească o populație tot mai îmbătrânită.

Așadar, în timp ce politicile monetare cât și cele fiscale se străduiesc să păstreze cererea măcar constantă, dacă nu în creștere, demografia continuă să răvășească planurile autorităților japoneze.

(Sursele datelor grafice și ale declarațiilor: Guvernul Japoniei, prin Ministerul Afacerilor Interne și Comunicațiilor; Biroul de Statistică și Institutul Național de Studii pentru Populație și Asigurări Sociale; firma Mizuho Securities Research.)

Va urma

Donați pentru Cultura Vieții

Dacă apreciați eforturile noastre de a vă oferi conținut de calitate și inedit, vă rugăm să ne sprijiniți cu o donație, pentru găzduire și traducerile ocazionale.
Puteți dona cu cardul prin PayPal.
Dacă doriți să donați direct în contul bancar, vă rugăm să ne contactați. Mulțumim!

Personal Info

Donation Total: 10€

Recomandăm cărțile editurii „Anacronic”

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here