Art. 48 din Constituție nu se schimbă. Nici intenția legiuitorului originar…

328
0

Av. Alexandru Iavorschi

Chiar daca legea de revizuire a art. 48 din Constitutie nu a fost aprobata prin referendum, apreciez ca lucrurile au fost transate chiar de Curtea Constitutionala prin doua decizii.

Prin Decizia CCR nr. 580 din 20 iulie 2016 asupra initiativei legislative a cetatenilor intitulate „Lege de revizuire a Constitutiei Romaniei”, publicata in Monitorul Oficial nr. 857 din 27.10.2016, instanta de contencios constitutional a statuat urmatoarele:

42. Potrivit Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, prin notiunea „a suprima” se intelege „a face sa dispara, a inlatura, a elimina, a anula”. Examinand redactarea art. 48 alin. (1) din Constitutie, propusa de initiatorii revizuirii, Curtea constata ca aceasta nu este de natura sa faca sa dispara sau sa inlature, elimine ori anuleze institutia casatoriei. De asemenea, toate garantiile dreptului la casatorie, astfel cum sunt consacrate in textul constitutional de referinta, raman neschimbate. 

Prin inlocuirea sintagmei „intre soti” cu sintagma „intre un barbat si o femeie”, se realizeaza doar o precizare in privinta exercitarii dreptului fundamental la casatorie, in sensul stabilirii exprese a faptului ca aceasta se incheie intre parteneri de sex biologic diferit, acesta fiind, de altfel, chiar semnificatia originara a textului. In anul 1991, cand Constitutia a fost adoptata, casatoria era privita in Romania in acceptiunea sa traditionala, de uniune intre un barbat si o femeie. Această idee este sustinută de evolutia ulterioara a legislatiei in materia dreptului familiei din Romania, precum si de interpretarea sistematica a normelor constitutionale de referinta. Astfel, art. 48 din Constitutie defineste institutia casatoriei in corelatie cu protectia copiilor, deopotriva „din afara casatoriei” si „din casatorie”. Este evidenta, deci, componenta biologica ce a fundamentat conceptia legiuitorului constituant in privinta casatoriei, fiind fara indoiala ca aceasta a fost privita ca uniunea dintre un barbat si o femeie, cata vreme numai dintr-o astfel de uniune, indiferent daca este in casatorie sau in afara ei, se pot naste copii.

Teza este reluata si in par. 29 din Decizia 539 din 17 septembrie 2018 asupra constitutionalitatii Legii de revizuire a Constitutiei Romaniei, publicata in Monitorul Oficial nr. 798 din 18.09.2018:

29. Analizand conformitatea modificarii propuse cu prevederile alin. (2) al art. 152 din Legea fundamentala, referitoare la interdictia suprimarii vreunui drept sau libertati fundamentale sau a garantiilor acestora, Curtea a examinat redactarea art. 48 alin.(1) din Constitutie, in forma propusa de initiatorii revizuirii, prin raportare la definitia notiunii „a suprima”, si a constatat ca aceasta nu este de natura sa faca sa dispara sau sa inlature, sa elimine ori sa anuleze institutia casatoriei si ca toate garantiile dreptului la casatorie, astfel cum sunt consacrate in textul constitutional de referinta, raman neschimbate. 

Prin inlocuirea sintagmei „intre soti” cu sintagma „intre un barbat si o femeie” se realizeaza doar o precizare in privinta exercitării dreptului fundamental la casatorie, in sensul stabilirii exprese a faptului ca aceasta se incheie intre parteneri de sex biologic diferit, aceasta fiind, de altfel, chiar semnificatia originara a textului consacrat in Constitutia din anul 1991 (inacest sens, a se vedea considerentele cuprinse la paragrafele 36-42 din Decizia nr. 580 din 20 iulie 2016).

Prin Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutională dintre ministrul justitiei, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, publicata in Monitorul Oficial nr. 473 din 07.06.2018, instanta de contencios constitutional a statuat urmtoarele:

“81. […] Curtea trebuie sa identifice vointa constituantului originar, impreuna cu motivatiile care au stat la baza acesteia, apeland, astfel, la metoda istorica de interpretare. In masura in care aceasta vointa este neechivoca si nesusceptibila de interpretari, Curtea nu se poate indeparta de la vointa constituantului originar, in sensul ca, prin mijlocirea altor metode de interpretare, sa dea o noua/alta interpretare textului constitutional in discutie, pentru ca altminteri s-ar substitui legiuitorului constituant originar. Or, interpretarea nu este o activitate generatoare de norme juridice, ci de explicitare a acestora [a se vedea, cu privire la interpretarea normelor juridice, Decizia nr.619 din 11 octombrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2017, par. 30, și Decizia nr. 61 din 7 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 219 din 30 martie 2017, par. 36].

Or, prin Deciziiile CCR 580/2016 si 539/2018, Curtea nu face decat sa tina cont de intentia/vointa legiuitorului originar, potrivit caruia sintagma „intre soti” nu poate avea decat semnificatia „intre un barbat si o femeie”, asa cum am demonstrat supra.

Ramane cum am stabilit…

N. red.: Raționamentul d-lui avocat, fără îndoială corect juridic, ignoră ideologizarea Curților de judecată. Spre exemplu, în SUA, 5 idin cei 9 judecători ai Curții Supreme au reușit să identifice în Constituția SUA, srcisă acum mai bine de 2 secole, un drept la … căsătoria între persoane de același sex.

Scriam la vremea respectiva:

„Curtea Suprema a SUA a decis, in 2013, cand a judecat neconstitutionalitatea legii federale care definea casatoria ca uniunea intre un barbat si o femeie (acum abrogata), ca statele care formeaza SUA au jurisdictie exclusiva în materie de legislatie a familiei. Cu toate acestea, prin decizia din iunie 2015 in cauza Obergefell contra Hodges, Curtea a anuntat nu doar ca in Constituție exista un drept la “casatorie” intre persoane de acelasi sex, ci mai mult, ca statele NU au de fapt dreptul de a-si stabili singure legile in aceasta materie.

Judecătorul Antonin Scalia nota in opinia sa separata la decizia Obergefell: „Hotărârea de astăzi […] este cea mai amplă extensie de până acum (și cea mai amplă extensie imaginabilă) a pretinsei puteri a Curții de a crea libertăți pe care constituția și amendamentele sale neglijează să le menționeze. Această practică de revizuire constituțională de către un comitet de nouă persoane […] răpește oamenilor cea mai importantă libertate care le-a fost conferită prin Declarația de Independență și câștigată în Revoluția de la 1776: libertatea de a se autoguverna.”

Iar judecătorul-șef John Roberts scria la rândul său în opinia separată la aceeași decizie:

„Dacă sunteți printre numeroșii americani – de oricare orientare sexuală – care favorizează expansiunea căsătoriei unisex, sărbătoriți cu toate mijloacele decizia de astăzi. Sărbătoriți atingerea unui țel dorit. Sărbătoriți oportunitatea de a avea o nouă expresie a angajamentului față de un partener. Sărbătoriți disponibilitatea noilor beneficii. Dar nu sărbătoriți Constituția. [Decizia] nu a avut nimic de-a face cu aceasta.”

Există vreun motiv, măcar unul, pentru a crede că rețeta nu va fi aplicată și în România iar considerentele Deciziilor invocate de dl. avocat mai sus, negate sau ignorate, atunci când judecătorii-activiști vor deține majoritatea și în Curtea Constituțională de la București?

Donați pentru Cultura Vieții

Dacă apreciați eforturile noastre de a vă oferi conținut de calitate și inedit, vă rugăm să ne sprijiniți cu o donație, pentru găzduire și traducerile ocazionale.
Puteți dona cu cardul, prin PayPal. Mulțumim!

Personal Info

Donation Total: 10€

Articolul anteriorO analiză post-referendum
Articolul următorExterminarea sistematică a persoanelor cu handicap
Guest Post
Articole și analize ale unor invitați speciali. Autori: William Gairdner, Obianuju Ekeocha, Grégor Puppinck, Claire de La Hougue, Russel Kirk, Papa Benedict XVI, James C. Dobson, Pat Buchanan, Leo van Doesburg, Johannes L. Jacobse, Thomas Ward, Theresa Okafor, Jason Scott Jones, Erika Bachiochi, Joe Bissonnette, Allan C. Carlson, Richard Stith, Luca Volonte, Jonathon van Maren, Abby Johnson, Louise Kirk, Friedrich Hansen, Christopher Smith, Marie Smith, Natalia Iakunina, Jakob Cornides, Herman Tristram Engelhardt Jr., Olgierd Pankiewicz, Mats Tunehag, Marta Cartabia, Adrian Pessina, Roger Kiska, Andrea Williams, Bronislaw Wildstein; Horațiu Pepine, Maria Aluaș, Marius-Teodor Zamfir, Anton Moisin, Ninel Ganea, Ștefan Iloaie, Alin Vara, Boiana Berchi, Mihai Silviu Chirilă, Monica Basarab, Bogdan Glăvan, Monahia Onufria Matei, Dan Păscuț, Roxana Puiu, Robert Lazu, Mircea Gelu Buta, Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă, Ionuț Mavrichi, Bogdan Mateciuc, Lavinia Tec, Roxana Puiu, Natalia Vlas, Daniel Mazilu.

LASĂ UN RĂSPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here