Joanna Banasiuk, vicepreședinte Ordo Iuris
Al doilea discurs în Sejm – 28 octombrie 2016 (Citește prima parte aici)
Domnule Președinte al Camerei,
Domnule Prim-Ministru,
Stimați membri ai Parlamentului,
Acum două săptămâni, când am prezentat un proiect inițiat de cetățeni cu privire la protecția deplină a vieții din stadiul prenatal și asistență pentru mame și familii, v-am îndemnat la o dezbatere bazată pe fapte obiective, lipsită de afecte inutile, asupra proiectului care a fost susținut de aproximativ jumătate de milion dintre votanți; majoritatea dintre ei erau cel mai probabil susținătorii fideli ai actualei majorități parlamentare. V-am asigurat că eram pregătiți să discutăm orice punct al proiectului, dacă o asemenea discuție ar lua serios în considerare garanțiile constituționale și normele rezultate din legislația internă. La acest fel de discuție am sperat noi pe durata procesului legislativ.
Acum două săptămâni, printr-o majoritate covârșitoare, ați direcționat proiectul spre lucrări subsecvente, la nivelul comisiilor. Aș dori să întreb ce s-a întâmplat în decursul celor 14 zile, în care Comitetul juridic, în grabă, fară o informare corespunzătoare a solicitanților, a decis să respingă proiectul fără nicio dezbatere și fără să dea solicitantului dreptul să vorbească?
Vreau să vă asigur că, de la 23 septembrie pâna în prezent, proiectul nu a suferit nicio modificare. Este același document nr 784 pe care l-ați primit cu entuziasm și care dă o șansă la protecție celor mai slabi, celor lipsiți de apărare, care nu-și pot proteja singuri drepturile. Dintr-o poziție de putere, ați călcat în picioare speranțele celor discriminați din cauza dizabilității, vârstei, circumstanțelor conceperii sau nașterii. Ce ați făcut este un act de violență a celui puternic împotriva celor slabi, iar cei slabi sunt cei mai neputincioși. Și acest fapt nu are nicio legătură cu respectarea drepturilor omului în sec.XXI.
Acum două săptămâni ați prezentat nelămuriri privind unele prevederi ale actului. Ce v-a determinat să renunțați la prezentarea modificărilor aduse proiectului? Aveți dreptul să modificați textele prezentate la Sejm (camera inferioară a Parlamentului polonez) și doar dumneavoastră puteți influența forma finală a documentelor. Când proiectul a fost înaintat comisiei, dumneavoastră ați avut la dispoziție toate instrumentele pentru a introduce schimbări, modificări ale prevederilor care, în opinia dumneavoastră, n-ar fi trebuit să fie introduse în legi ce garantează protecție egală a vieții. Între timp, din motive neînțelese, ați decis să vă schimbați opinia de acum două săptămâni și ați făcut-o în chestiuni de mare importanță, legate de viața umană. Este o formă de dispreț pentru mecanismele democrației și societății civile și pentru noi- femeile care dorim deplina protejare a vieții.
Multe mituri se nasc în jurul proiectului supus deliberării, mituri ce au fost repetate cu multă nepăsare în dezbaterea publică. De aceea, permiteți-mi să vă reamintesc următoarele:
În primul rând, este fals că inițiatorii proiectului i-au ignorat pe femeile și familiile aflate în situații disperate. Dimpotrivă, nimeni nu cunoaște mai bine situația dificilă a femeilor. Vrem să asigurăm îngrijire adecvată și asistență din partea statului. Proiectele de asistență au fost prezentate Ministerului Muncii și Politicilor Sociale chiar din iunie, anul curent. Azi suntem în 6 octombrie. Datorită unor motive necunoscute nouă, proiectele în cauză au fost stopate. Pentru a restabili deplina protecție a copiilor nenăscuți, proiectul admite că situațiile disperate care până acum au dus la uciderea legală a copiilor prin avort, vor da posibilitatea familiilor să primească ajutor financiar și asistență din partea statului. Pachetul de asistență asigură includerea unor azile perinatale în sistemul public de sănătate și dezvoltarea pe termen lung a îngrijirii pediatrice la domiciliu. Mai mult, pachetul de măsuri cuprinde sprijin psihologic pentru femei, specifică simplificarea procedurilor de adopție, promovează dezvoltarea unor centre de adopție în regim de urgență. Desființează ,,regionalizarea” maternităților și propune introducerea unor beneficii legate de sănătatea sarcinii pentru femei care nu au asigurare dacă, ca urmare a sarcinii, nu pot să-și continue munca.
În al doilea rând, proiectul confirmă că, în calitate de beneficiar al asigurării medicale, fiecare copil are drepturi de pacient, incluzând dreptul la informare, de exemplu-acces la examinările prenatale -, drept care este exercitat în numele său de părinți. Momentan, diagnosticul prenatal naște controverse dintr-un singur motiv – este considerat justificare pentru efectuarea avortului ce rămâne nepedepsit. Dacă desființăm circumstanțele care permit avortul, examinările prenatale își vor recăpăta caracterul de diagnosticare și însemnătatea terapeutică. Și proiectul întărește dreptul copilului la diagnostic prenatal, drept exercitat de părinții lui, prin confirmarea statutului de pacient al copilului în stadiul prenatal de dezvoltare.
De asemenea, proiectul asigură protecție pentru doctorii care pun diagnostice în stadiul prenatal. Multe teste (mai ales cele invazive) reprezintă riscuri pentru pacient. Sunt riscuri medicale admise. Personalul medical care efectuează asemenea proceduri nu este responsabil de nicio posibilă complicație (inclusiv moartea pacientului) în condiții normale. Așadar, conform proiectului, diagnosticarea prenatală urmează aceleași reguli ca toate testele de diagnosticare actuale.
În al treilea rând, proiectul propus nu pune piedici în salvarea vieții mamei. Dimpotrivă, cere ca viața mamei să fie salvată cu prețul copilului nenăscut. Nu putem contribui la crearea situației în care doctorul refuză să salveze viața mamei. Mama este garant al vieții copilului, de aceea proiectul prevede nu numai posibilitatea, ci și necesitatea salvării vieții mamei dacă viața mamei este amenințată (ca în cazul sarcinii ectopice). În asemenea situație, doctorul trebuie să fie conștient că acțiunile luate de el pentru a salva viața mamei pot duce, neintenționat, la moartea copilului. Aceste circumstanțe sunt stipulate în proiect și doctorul nu poartă nicio răspundere penală pentru asemenea acțiuni.
În al patrulea rând, nu există răspundere penală pentru acțiunile întreprinse pentru a salva sănătatea mamei. Chiar dacă, potrivit celor mai recente cunoștințe medicale și cu respectarea de către doctor a principiilor medicinei, acțiunile pot duce la tulburări ale sănătății sau leziuni corporale ale copilului nenăscut, ele sunt total acceptabile, potrivit proiectului. Regulile pentru responsabilitatea doctorului nu sunt diferite de acelea care guvernează responsabilitatea existentă în cazul altor tipuri de proceduri medicale.
În al cincilea rând, îngrijorarea privind instigarea la litigii în cazul pierderii sarcinii, este nefondată. Pierderea sarcinii nu este un eveniment care poate duce la „suspiciune rezonabilă de comitere a unui act criminal. (art. 303, Codul polonez de procedură penală) Orice temeri privind litigii nejustificabile împotriva femeilor sunt fără temei. Orice acțiuni ale poliției sau procurorilor pot surveni doar dacă există circumstanțe complementare credibile care arată moartea nenaturală a copilului, la fel ca în cazul morții unui nou-născut sau a unei persoane în vârstă, infirmă, care este dependentă de copiii săi adulți.
În al șaselea rând, nu e adevărat că proiectul dorește pedepsirea femeii. Proiectul restabilește protecția legii asupra vieții unui copil în stadiul prenatal de dezvoltare, în locul protecției „stării de graviditate” ca până acum. Deci, orice tentativă asupra vieții copilului nenăscut, ca orice tentativă asupra vieții unui om la un stadiu înaintat al dezvoltării, ar trebui urmată de reacție legală incriminatoare a statului. Necesitatea introducerii unor asemenea schimbări legale este demonstrată de „Cazul Wroclaw”- o mamă surogat însărcinată în nouă luni află că clientul s-a retras din „contract”. Copilul este sănătos, complet capabil să trăiască în afara corpului mamei, nașterea este iminentă, însă, primind informația, femeia alege moartea copilului. Acum, legea poloneză face imposibilă demararea procedurilor legale penale împotriva femeii ucigașe. Copilul este total dependent de voința mamei – aceasta este esența atitudinii pro-avort.
Dacă aceste argumente nu v-au mulțumit, ați avut posibilitatea eliminării prevederilor corespunzătoare din proiect. De ce ați refuzat să lucrați pe textul documentului nr. 784?
În al șaptelea rând, în proiect mama copilului este protejată împotriva oricărei răspunderi penale nefondate. Ea este absolvită de orice responsabilitate pentru ucidere fără intenție a copilului. Mai mult, chiar dacă mama ia viața intenționat copilului nenăscut, datorită naturii multidimensionale a unor asemenea situații, proiectul permite întotdeauna ca instanța să renunțe la pedepsirea mamei. Mai presus de toate, cel care forțează o femeie să avorteze sau îi asigură măsuri și servicii abortive, ar trebui să fie subiectul pedepsei. În acest fel, asigurarea deplinei protecții legale pentru viața copilului este completată de posibilitatea nepedepsirii mamei.
Încă o dată, în numele a jumătate de milion de cetățeni polonezi, votanții dumneavoastră, vă solicit să-i apărați pe cei mai neajutorați copii, care uneori nu sunt protejați nici măcar de propria lor mamă.
Și întrebarea este: veți îndrăzni să-i apărați pe toți cei neajutorați și cei mai slabi, fără să faceți nicio selecție? Sau poate preferați, la fel ca presa puternică și cercurile internaționale, să acceptați miile de omoruri tăcute care sunt comise în liniștea cabinetelor ginecologice?
Acum două săptămâni, spuneam că avortul înseamnă masacrarea copiilor inocenți, un iad pentru femei și o rușine morală pentru bărbați.
Acum două săptămâni, când ați acordat un sprijin clar și puternic pentru protejarea vieții unor copii în stadiul prenatal de dezvoltare, speranțele poporului polonez pentru o lege bazată pe valori deveneau realitate. Valori ale vieții, ale respectului pentru copii, femei și familii. Am fost bucuroși că ați decis să stopați ani de rușine a Parlamentului care nu a fost capabil să înceapă lucrările asupra protejării nenăscutului și drepturilor inalienabile în timpul mandatelor precedente.
Încă sperăm că acest lucru este posibil. Vrem încă să credem că acum un an s-a produs o schimbare care va determina modificarea politicii poloneze, deoarece „o națiune care își ucide copiii, devine o națiune fără viitor”.