Chestionar privind stilul de viaţă al familiei contemporane
Introducere: Chestionarul face parte dintr-un proiect internaţional şi obiectivul său este de a stabili şi de a compara modul în care familiile trăiesc, cum sunt reglementate astfel de valori, care sunt priorităţile lor, cât timp liber petrec împreună. Acelaşi sondaj a fost realizat în paralel in rândul familiilor din Cehia, in primul semestru din 2015, cu singura diferenta ca in Cehia chestionarul a cuprins 26 de intrebari, in timp ce in Romania au fost 30 de intrebari. In Romania chestionarul a avut in plus fata de Cehia un set de 4 intrebari despre politicile familiale, plecand de la premiza ca acestea sunt foarte putin cunoscute in Romania si se dorea o verificare a gradului de cunoastere a acestui subiect in randul familiilor crestine.
Au fost 24 de familii care au completat acest chestionar, din mai multe localitati din tara, din toate cele 3 confesiuni majore prezente in Romania: romano-catolica, greco-catolica si ortodoxa, din toate cele 3 regiuni traditionale: Moldova, Muntenia si Transilvania. Fara a avea pretentia unui sondaj elaborat stiintific reprezentativ, acest chestionar reprezinta o oglinda a realitatii familiei contemporane din Romania. Rezultatele studiului pot fi găsite pe pagina noastră web www.familiacatolica.ro si pe pagina asociatiei ACER din Cehia (www.rodiny.cz) în toamna acestui an.
Familia şi membrii săi
In primele 3 intrebari au fost vizate aspecte despre familiile si membrii acestora care au completat acest chestionar.
Cazurile cele mai dese dintre familiile respondente au fost de familii cu 3 membri, in procent de 42%, urmate de familii cu 2 membri (29%) si de cele cu 5 membri in procent de 13%. Printre respondenti au fost si familii cu 6 si 7 membri (cate o singura familie din fiecare categorie). Acest numar de membri nu reprezinta doar parintii si copiii, ci copii, parinti si bunici care locuiesc in aceeasi gospodarie.Varsta respondentilor a fost cuprinsa intre 34 si 74 de ani. Profesiile respondentilor au fost printre cele mai uzuale in mediul urban: casnic, pensionar, inginer, artist, tamplar, educator, asistenta medicala, IT-ist, profesori, istorici, cu studii liceale, sudor, invatator, cercetator stiintific, cadru militar si gazetar. Respondentii vin din toate cele 3 regiuni ale tarii, majoritatea respondentilor fiind din Bucuresti si Baia Mare (impreuna totalizand 61%).
Ce fac familiile din Romania impreuna?
Primele 3 activitati au rezultat a fi treburile casnice, gospodaresti, ale casei, urmate de mersul la Biserica (astfel se vede ca sunt familii crestine cele care au raspuns acestui chestionar) si de masa impreuna (la unii doar duminica). Aceste activitati sunt urmate de un set la egalitate de alte 3 activitati: discutiile in familie,curatenia in casa si plimbarile in natura.
Apoi famililiile petrec timp impreuna la cumparaturi (unde se vede o crestere masiva in ultimii ani in comportamentul tinerilor dar si al familiilor) si (surpriza?) la gatit impreuna.
Concluzii: Desi Biserica si masa ocupa un loc important pentru familii, familiile isi doresc mai multa rugaciune in comun si sa serveasca mai des masa impreuna. Casa si recreatia (nevoia si placerea) constituie puncte forte in viata familiilor. Consumismul a patruns in timpul familiilor prin cumparaturi si gatit impreuna. Dorinta de a petrece mai mult timp impreuna prin joc.
Familia şi timpul – vacantele
Situatia materiala isi spune cuvantul mult la acest capitol, pentru ca procentul de familii care isi permite cel putin o vacanta pe an este de 65%. Principalele 2 motive pentru ceilalti 35% care nu isi pot permite cel putin o vacanta pe an sunt lipsa banilor si lipsa timpului.
Frecventa vacantelor variaza de la una la 4 pe an pana la concedii si in fiecare weekend, in timp ce costurile unei vacante oscileaza intre 220 Euro si 2000 Euro.
Modalitatea de a alege destinatia unei vacante este de cele mai multe ori “impreuna”, insa exista si cateva cazuri in care sotia are un cuvant hotarator.
Pentru copii exista multe moduri in care-si petrec vacantele, dar primele 2 moduri sunt taberele (campusurile) si voluntariatul. Urmeaza apoi vacantele la tara cu bunicii si iesirile cu colegii de scoala, dupa care copii isi petrec vacantele in strainatate, in excursii, cu jocuri in aer liber, facand sport, participand la atelier de mestesugarit (la Muzeul Satului).
Incepand cu 1 iulie 2015 legea voucherelor de vacanta a intrat in vigoare in Romania si speram sa ajute familiile, cu membrii angajati fie in mediul public fie in mediul privat. Legea prevede ca angajatii pot primi vouchere de vacanta in limita a sase salarii minime brute (un total de cca 1400 Euro intr-un an), care vor putea fi folosite doar in turismul romanesc.
Concluzii: Familiile isi doresc vacante pentru a petrece timp mai mult impreuna insa situatia materiala constituie o provocare peste care nu toate familiile trec inca. Sunt destul de uzuale weekendurile ca mini-vacante pentru unele familii. Modul de a alege destinatia unei vacante arata frumusetea unei familii si faptul ca societatea ar trebui sa incurajeze si sa sprijine familiile din Romania sa aiba cel putin o vacanta pe an. Copiii sunt incurajati sa petreaca vacantele impreuna cu alti copii si au mai multe ocazii diferite pentru a iesi din spatiul propriei case.
Familia şi timpul – repartizarea sarcinilor membrilor familiei
“Traim din pacate … timpuri tumultuoase si rar avem linistea sa putem comunica.” Acest tip de raspuns este edificator pentru dificultatea familiilor contemporane in a gasi timp pentru a comunica intre membrii sai. Pentru a comunica planurile de familie si informatiile despre activitatile membrilor sai, cuvantul “impreuna” a fost subliniat de mai multe ori, alaturi de verbe hotarate precum “hotaram” sau “decid”.
“Avem o bona si foarte rar o bunica drept sustinere”. Astfel de familii sunt mai rare in Romania, care isi permit angajarea unei bone, dar merita consemnata cresterea consistenta a acestei “meserii” dupa 1990, meserie care era prestata inainte de 1989 in marea majoritate de bunici.
Rolul si implicarea copiilor in activitatile casei este cea mai mare provocare a familiilor contemporane in privinta folosirii timpului. Raspunsurile generale de tipul “copiii se implica rar”, “copiii au prioritate la invatat” sau “copiii sunt cu scoala” sunt compensate de raspunsuri concrete care arata preocuparea parintilor de a-i implica pe copii in activitatile casnice ale familiei. Printre activitatile enumerate pentru copii sunt: ajuta la curatenie (dau cu aspiratorul, spala gresia/faianta, sterg praful), curatenie in camera lor, duc gunoiul, mici cumparaturi, pregatirea mesei, calcat rufe, plimbatul animalelor de companie si curatenie de sarbatori.
Concluzii: Familiile au nevoie sa redescopere limbajul povestirilor in comunicarea dintre membri. Timpul si activitatile comune se discuta impreuna si se decid in functie de mai multe criterii. Fiecare familie isi alege momentele de discutie si partajare impreuna cu membrii sai. Parintii au nevoie sa fie sustinuti in a-si implica copiii mai mult in treburile gospodaresti si responsabilitatile casei. Rolurile si sarcinile membrilor unei familii reflecta valoarea si incurajarea membrilor de catre ceilalti membri ai familiei.
Familia şi comunitatea
Despre Familie si comunitate am aflat din 5 intrebari ca familiile chestionate sunt in proportie de 88% implicate in comunitate la nivelul adultilor si respectiv de doar 46% la nivelul copiilor. Cantitativ, implicarea familiilor in comunitate variaza intre 2 si 60 ore pe luna, cu oscilatii in functie de activitatile in care sunt implicate familiile.
In cazul in care sunteti curiosi sa aflati in ce fel de activitati sunt implicate familiile si membrii acestora va prezentam mai jos lista acestora, asa cum au fost mentionate de respondentii chestionarului: Unde? In parohie; in corul bisericii; in Asociatia Familiilor Catolice; in AGRU (Asociatia Generala a Romanilor Uniti) – Greco-catolici; in asociatie de tineret; in Actiunea Catolica Adulti; in DIACOMIA (Caritas reformat); in Miscarea Focolarelor; in Asociatia Familia si Viata; in Art for Help (ONG caritabil); la Oratoriu; in Asociatie cu copii cu handicap
Ce? “particip la serviciul religios cand pot”; participare la liturghia duminicala (si de sarbatori); ajutam biserica (sprijin material); ajutor la aranjarea bisericii; participare la Lectio Divina; adoratii; lecturile de la liturghie; activitati cu tineri si copii; actiuni de caritate; servicii sociale; voluntariat la Radio Maria; consiliere pe metoda naturala de reglementare a fertilitatii; pregatirea logodnicilor pentru casatorie.
Concluzii: Familiile isi doresc mai multa implicare in comunitate. Voluntariatul se transmite de la parinti la copii si este molipsitor. Comunitatile noastre au nevoie de diversificarea activitatilor, plecand de la nevoile familiilor, dorintele acestora si obiectivele majore ale comunitatilor grupate pe prioritati. Voluntariatul este in Romania intr-o faza ascendenta, indreptandu-se spre gasirea unui echilibru intre munca retribuita si cea neretribuita intr-un ONG. Perceptia implicarii familiilor in comunitate are legatura cu valorile transmise si modalitatea de transmitere. Familiile par a fi atat de mult ocupate cu propriile probleme, incat modul de comunicare cu comunitatea merita imbunatatit.
Familia şi relatiile – spiritualitate
Setul de intrebari despre Familie si relatii, compus din 11 intrebari, incepe cu o intrebare (nr. 16) care se refera la calitatea relatiilor spirituale dintr-o familie, mai precis daca exista sau nu rugaciune in comun in familie si daca da, ce fel de rugaciuni sunt folosite. Printre cei 88% de respondenti de familii implicate in comunitate gasim doar 58% care se roaga in comun in familie si 38% care nu se roaga impreuna in familie. Printre raspunsuri am gasit un “uneori” sau “rareori” pentru rugaciunea in comun, precum si un “nu … dar as dori”.
Concluzii: Familiile isi doresc mai multa rugaciune in comun, dar le lipseste vointa spirituala si spontaneitatea si imaginatia. Lucrul in echipa este o provocare pentru familiile din Romania, inclusiv in activitatile spirituale. Este nevoie de o noua intelegere a rugaciunii, precum si de efectele rugaciunii asupra familiei si membrilor ei. Nevoia unei iesiri din sabloane si rigiditati dogmatice, cu accent pe o traire a iubirii in Duhul Sfant, in mod particular, in interiorul oricarei familii.
Familia şi relatiile – copiii
Prin acest set de intrebari a fost evaluata starea educatiei afective/sentimentale/sexuale si situatia educatiei financiare a copiilor. Intrebarea nr. 17 abordeaza subiectul educatiei sexuale, al afectivitatii, al intrebarilor intime. La acest subiect delicat al familiilor contemporane unul din raspunsuri este foarte elocvent: “suntem deficitari la acest capitol. Cand tata a discutat cu fiul, cel mic a zis: Tata, e cam tarziu acum.”L
Relatiile din familii sunt destul de puternice, astfel incat discutiile individuale intre membrii familiei chiar si pe acest tip de subiect sunt mai putin puternice. Un procent de 42% dintre respondenti au spus ca acest tip de discutii le-au avut in comun, impreuna, in comparatie cu 38% care au discutat cu copii lor individual, 1:1, mama cu fiica, tatal cu baiatul de regula. Avand in vedere ca parintii actualilor parinti nu au primit o educatie sexuala, aceasta e greu de oferit fara o pregatire sau indrumare. Si tocmai acest rezultat al raspunsurilor confirma faptul ca parintii prefera sa se sustina reciproc in abordarea acestui subiect delicat si greu de controlat. Si evident ca parintii merita sa fie incurajati in a continua educatia copiilor in comun, in a promova discutii impreuna, cu comentarii si “unele exemple din realitate (negative, pozitive) din care pot trage unele invataminte pentru viitor” – cum spunea un respondent.
Concluzii: Familiile au mare nevoie de sprijin pentru oferirea unei educatii sexuale de calitate in sanul familiei si pentru consolidarea unor relatii puternice in cadrul familei bazate pe incredere, sinceritate si respect; Parintii se sustin si prefera sa discute in comun, mai mult decat discutii individuale cu copiii. Este un alt motiv evident care sustine necesitatea urgenta a unor cursuri de parenting prin care parintii sa fie sustinuti cu informatiile necesare si increderea de a-si educa copiii conform propriilor lor valori. Lipsa unei educatii sexuale sau financiare pentru parintii zilelor noastre se resimte puternic in familii si necesita suport din partea Bisericii si a societatii. Familiile de azi prefera sa adauge alocatia la cheltuielile casnice, in loc de a-i da copiilor. Desi au inceput in Romania eforturi pentru o educatie financiara, este mare nevoie in continuare de a creste sustinut suportul pentru familii prin mai multe cai pentru o educatie financiara, sanatoasa si sustenabila.
Familia şi relatiile – calitatea
Intr-o familie relatiile sunt foarte dinamice. Legaturile dintre membrii sai au variatii in timp si spatiu, sunt dependente si influenteaza mediul in care traiesc. Calitatea relatiilor poate fi evaluata prin repere. In acest chestionar reperele alese au fost: autoritate, important si valori. Referitor la ceea ce este important in cresterea copiilor, primele 3 lucruri in topul raspunsurilor au fost: (1) Educatia (4 raspunsuri), educatia religioasa (4 raspunsuri), pregatirea spirituala (prin cateheza si participarea la celebrarile religioase la Biserica) – 9 raspunsuri (in total); (2) Exemplu in rugaciune / exemplul parintilor / exemplul personal / sa vada buna intelegere a parintilor – 6 raspunsuri; (3) Iubirea / cultivarea dragostei / sa iubeasca si sa stie sa fie iubit – 6 raspunsuri urmate la egalitate de: (4) Morala / virtutile morale – 3 raspunsuri; (5) Respectul fata de oameni si viata – 3 raspunsuri.
Importanta in cresterea copiilor a fost vazuta de catre respondenti cu cuvinte foarte diferite, care ar putea fi grupate mai departe (in afara raspunsurilor de mai sus) in 3 categorii: (a) Formarea copiilor: Credinta in Dumnezeu; Relationarea cu alti copii; Scoala; Sanatatea; Implicarea copiilor in activitati casnice; Discernerea intre bine si rau / sa invete sa ia decizii; Selectia informatiilor; Dezvoltarea si maturizarea ca persoana umana si spirituala; Cresterea inteligentei atat informationale cat si emotionale. (b) Dobandirea unor abilitati / deprinderi / calitati: Intelegerea; Spiritul de initiativa; Sinceritatea; Consecventa; Afectiunea; Rabdarea; Increderea; Autoprotectia; Comunicarea; Disciplina; (c) Abordare holistica: Sustinerea copilului spre a-si realiza menirea conform darurilor cu care este inzestrat; Sa fie mai buni in toate domeniile; Sa fie motivati; Sa fie buni crestini; prioritati.
Concluzii: Familiile considera ca in cresterea copiilor sunt importante educatia, exemplul parintilor, iubirea, morala crestina si respectul. Autoritatea parintilor se exercita cel mai des prin exemplul personal, prin reguli explicate si discutii, precum si prin incredere reciproca. Recompensele pentru copiii de azi numara dulciurile, cadouri, dar in special aprecierile, incurajari, imbratisari sau ceva care-si doresc mult. Pedepsele administrate in familiile chestionate sunt legate in special de restrictionarea accesului copiilor la telefon, TV sau internet. Ceea ce conteaza cel mai mult pentru fericirea unei familii contemporane este intelegerea, iubirea, credinta in Dumnezeu si sanatatea. Cele mai importante valori pe care parintii vor sa le cultive copiilor lor sunt credinta crestina, cinstea, iubirea fata de aproapele si grija fata de cei aflati in nevoi.
Familia si politicile familiale din Romania
Rezultatele acestui chestionar confirma cu varf si indesat cat de putin sunt cunoscute politicile familiale in Romania. Doar 3 respondenti din 24 (12%) au numit cel putin o politica familiala care ajuta familiile si un alt respondent a facut o afirmatie generala: “nu consider ca exista in Romania o politica coerenta pentru familie”.
Politicile familiale existente care ajuta efectiv familiile celor respondenti si identificate de cei 3 respondenti sunt: Alocatia pentru copii; Serviciile medicale “gratuite” pentru copii; Alocatie deces membru familie; Zile libere la nunta; Concediu de maternitate (inclusiv pentru tati in ultimii ani) de 2 ani.
In ceea ce priveste propunerile de politici familiale care ar trebui propuse de stat pentru dezvoltarea si bunastarea familiilor avem o parere generala similara intrebarii anterioare: “La actuala configuratie a puterii nu credem ca este posibila o politica coerenta pentru dezvoltarea familiei” si “Statul ar trebui sa asigure prin legi libertatea persoanei umane si sa intervina doar atunci cand o familie, in mod obiectiv, nu are resurse suficiente pt a se dezvolta. Statul nu are rolul „asistentei sociale”, ci de a asigura conditii legale de actiune pentru toti cei care muncesc.”
Alte propuneri primite de politici familiale care sa fie propuse mai departe sunt: Casatoria sa fie doar intre un barbat si o femeie; Cresterea alocatiei pentru copii; reducerea taxelor pentru familii cu mai multi copii (>3); reducerea CAS (cheltuielilor de asigurare sociala); sprijinul parintilor pentru parenting; implicarea parintilor in procesul educational (eliminarea Inspectoratelor scolare); cresterea calitatii serviciilor medicale; credite avantajoase pentru tineri la Prima Casa; protectia varstei a 3-a; protectia specialistilor; protectia familiala; consilierea femeii in criza de sarcina.
Concluzii
Politicile familiale sunt foarte putin cunoscute de familiile din Romania. Statul nu este doar o “asistenta sociala” pentru cetatenii sai, ci are nevoie de o politica coerenta pentru sustinerea si dezvoltarea familiei. Familiile au nevoie sa se implice mai mult in procesul legislativ daca vor ca sa fie protejate si promovate, in special pentru viitorul copiilor nostri si al acestei tari care imbatraneste intr-un ritm considerabil. Pentru a avea mai mult succes familiile merita sa fie sustinute pentru ca impreuna cu alte grupuri de familii, organizate sau nu, la nivel national sau european, sa intocmeasca un set de politici familiale care sa puna Familia in centrul preocuparilor din Romania.
Analiza intocmita de Cornel Bărbuţ
28.08.2015
