La patru ani dupa ce cantareața și vedeta TV americana Heidi Montag, de 27 de ani, a suferit 10 proceduri cosmetice intr-o zi, un cercetator american independent, Brett Lunceford, se folosește de cazul Montag pentru a cerceta „etica stradaniei perfecțiunii corpului”. Cercetarea sa a fost publicata recent in cartea „Probleme globale și considerente etice in tehnologiile de perfecționare a omului” (Global Issues and Ethical Considerations in Human Enhancement Technologies).
Lunceford discuta despre chirurgia cosmetica din perspectiva „postumanismului”, un domeniu care sugereaza ca defectele corpului uman pot fi depașite cu ajutorul tehnologiei, intr-o „societate din ce in ce mai vizuala”, in care frumusețea „poate parea ca se gasește doar la suprafața”.
Autorul aduce chirurgia cosmetica la cele patru dimensiuni etice: persoanele care au luat decizia de a face aceste proceduri; profesioniștii din domeniul medical care promoveaza și le realizeaza; structuri mass-media care le fac publicitate; și publicul, care este de acord cu astfel de proceduri.
Peste 23 de milioane de proceduri chirurgicale și nechirurgicale cosmetice au fost efectuate la nivel mondial in 2013, potrivit Societații Internaționale de Chirurgie Plastica și Estetica (ISAPS). Dintre aceste proceduri, 87,2% sunt facute de catre femei. Procedurile cel mai des efectuate sunt marirea sanilor și liposucția. Egipt se afla pe locul al 19-lea printre țarile cu numarul cel mai mare, estimat de chirurgii plasticieni, in funcție de ISAPS.
Cultura globala pune femeile intr-o „poziție de neinvidiat” de a alege intre imbunatațirea chirurgicala a trupului lor și „a nu conta deloc in societate”, se afirma in carte.
In alegerile din 2008, Hillary Clinton a fost singurul candidat la președinție al carui aspect a fost un subiect pus in discuție, a declarat Lunceford. „Din pacate, exista clișeul ca un barbat mai in varsta e distins, a spus Clinton, in timp ce o femeie mai in varsta, pur și simplu arata mai in varsta”. Judecarea femeilor dupa aspectul lor acționeaza ca un stimulent puternic asupra acestora și ele se straduiesc sa corespunda unei „forme de frumusețe general acceptate”, a spus el.
Forța motrice din spatele chirurgiei cosmetice, intr-o masura, este sexualitatea, a spus el. Publicitatea exploateaza dorința femeilor de a arata „atractiv”. „Un panou publicitar cu o femeie care poarta un sutien, iar mai jos un text spune: «In sfarșit, un cadou de care va puteți bucura amandoi», nu este tocmai subtil”. Texte publicitare, cum ar fi: «Fii frumoasa la orice varsta», «Descopera-ți forma adevarata», «Inarmeaza-te frumos» sau un panou publicitar cu o femeie in bikini care intreaba: «Ești satisfacut?», sugereaza ca o femeie nu este frumoasa, dar ca ar putea deveni frumoasa cu ajutorul intervenției chirurgicale cosmetice”, e de parere Lunceford.
Publicitatea este un element al „unui sistem” care definește standardele ideale de frumusețe, a spus cercetatorul. „Am rețineri in a afirma ca filmul sau anunțurile publicitare, sau orice altceva este cauza”, susține Lunceford. „Nu exista un singur vector”.
Autorul discuta experiența cantareței Montag pentru a ilustra modul in care percepția generala despre femeile imbatranire le face sa se supuna procedurilor cosmetice.
Autorul o citeaza pe Montag in carte: „Sa spunem doar ca exista o mulțime de metode de intreținere. Nimeni nu imbatranește perfect, așa ca intenționez sa continui sa utilizez intervenția chirurgicala pentru a ma face cat de perfecta pot fi, pentru ca, pentru mine, intervenția chirurgicala este intotdeauna plina de satisfacții”.
La fel ca și publicitatea, filmele și mass-media, idealul de frumusețe a devenit global, a declarat Lunceford. Exista cazuri de femei care urmeaza proceduri cosmetice, deoarece acestea nu indeplinesc „standardul predominant de frumusețe din cauza diferenței etnice sau rasiale”. Multe femei tinere evreice iși modifica nasul, unele femei asiatice se supun intervențiilor chirurgicale pentru a-și dubla pleoapele sau pentru a adauga o cuta la pleoapa lor pentru a obține un aspect mai caucazian, a spus el.
Dar idealul de frumusețe la nivel mondial lasa o marja standardelor „legate de cultura” in randul societaților. „Exista intotdeauna o anumita alura exotica, a spus Lunceford, ceea ce ar putea explica de ce tendința [din moda a] «fundului mare» a [fost] sugerat de africance și femeile hispanice”.
O femeie, nativa din Florida, Shatarka Nuby, de 31 de ani, a murit in inchisoare, dupa ce a primit 10 tratamente, intre 2007 și 2011, pentru a-și mari fesele, șoldurile, coapsele și sanii. Nuby obținuse doi ani și jumatate de inchisoare pentru deschiderea frauduloasa a unui card de credit ca sa faca operația de marire a sanilor. Oneal Ron Morris, medicul lui Nuby, care practica medicina fara licența, a fost arestat și condamnat la 336 de zile de inchisoare.
Chirurgii sunt o parte a sistemului ce promoveaza „o cultura care patologizeaza corpul”, se afirma in cartea lui Lunceford. Unii pacienți ies din clinici cu proceduri cosmetice pe care nici macar nu le-au planificat pentru ca numai chirurgul lor le-a sugerat ca au un anumit defect. „Chirurgul are un interes financiar in pacientul care crede ca este ceva in neregula cu corpul lui, chiar daca acesta este in limite normale”, a spus Lunceford. „Nu este nimic «in neregula», cu un san de marime B”.
Etica unor intervenții chirurgicale, cum ar fi labioplastia, in timpul careia femeile iși elimina parți ale organelor lor genitale, este pusa la indoiala, susține Lunceford. Chirurgii opereaza pe pacienți cu țesuturi sanatoase doar pentru ca cred ca organele lor genitale „arata ciudat”.
„Occidentalii se uita la practica mutilarii genitale feminine cu groaza in timp ce accepta labioplastia din motive estetice, și exista asemanari clare [intre aceste doua practici]”, afirma Lunceford in cartea sa.
Stiri © Asociatia Provita Media după Daily News Egipt, 2 septembrie 2014
