[box type=”shadow”]Corporații mari, cum ar fi Apple și Facebook, au anunțat recent ca acopera costurile de congelare a ovulelor pentru angajatele lor.
Autor: Miriam Zoll, 17 octombrie 2014, sursa: Mercatornet, 17 octombrie 2014
Miriam Zoll este autoarea volumului „Liberty, Fertility and the Pursuit of High Tech Babies” (2013), precum și membru al Consiliului de administrație al organizației „Our Bodies Ourselves”. [/box]
NBC News a anunțat ca firmele de tehnologie Apple și Facebook acopera costurile de congelare a ovulelor pentru angajatele lor. Relatarea apare ca un comunicat de presa pentru industria tehnologiei de reproducere asistata (TRA), evitand orice referire la ratele ridicate de eșec sau riscurile potențiale de sanatate pentru copiii nascuți dintr-un ovul congelat in azot lichid.
Spre deosebire de serviciile anterioare oferite pacientelor care se confrunta cu probleme reale de fertilitate, congelarea de ovule este acum comercializata pentru femeile tinere perfect sanatoase ca cel mai grozav lucru de la inventarea pilulei incoace.
Este adevarat ca in ultimele trei decenii, studiile și tehnicile experimentale de congelare a ovulelor au dus la nașterea a aproximativ 1000 pana la 2000 de copii in intreaga lume. Majoritatea s-au nascut la paciente sub 30 de ani cu cancer care au sperat sa-și pastreze calitatea ovulelor, inainte sa fie supuse procedurii de chimioterapie.
Dar ceea ce majoritatea angajatorilor nu știu este ca, pana și metoda „noua și imbunatațita” de congelare, cunoscuta sub numele de vitrificare, are o rata de eșec de 77% in randul femeilor de 30 de ani, iar la femeile de 40 de ani rata de eșec este de 91%. Avand in vedere acest tip de reusita proasta, angajatorii trebuie sa se gandeasca de doua ori inainte de a investi in proceduri care, in mod absolut, pot dauna foarte bine starii de sanatate fizica și mentala a angajatelor, precum și productivitații companiei lor.
In 2011, Samantha Pfeifer, pe atunci co-președinte al Comitetului Practica al grupului de lobby al Societații Americane de Medicina Reproductiva (SAMR), a declarat intr-un interviu pentru on-line Nature ca exista inca multe intrebari fara raspuns cu privire la congelarea ovulelor. „Cat de reușita va fi congelarea pentru cineva care are aproape 40 de ani? Acest lucru nu a fost evaluat in nici un studiu clinic randomizat controlat”, a spus ea.
Cel mai alarmant este faptul ca unele dintre substanțele chimice utilizate in procesul de congelare sunt toxice pentru embrioni, și nimeni nu știe cat de mult se absoarbe in ovule.
Societatea pentru Tehnologie de Reproducere Asistata (STRA) estimeaza ca pentru o femeie de 38 de ani, șansa unui ovul congelat care duce la o naștere vie este de doar 2-12%. Aceasta este o concluzie importanta și semnificativa, avand in vedere ca varsta medie a clientelor eligibile pentru congelarea ovulelor in SUA este de 37,4 ani. La nivel mondial, in 2011, mai puțin de zece copii se considera ca s-au nascut din ovule congelate la femei de 38 de ani și mai in varsta.
Destul de ciudat, in octombrie 2012, dupa analiza a 981 de articole, dintre care 112 au fost relevante pentru siguranța si eficacitatea lor, Comisia pentru Practica a SAMR a dnei Pfeifer a anunțat ca procedura de congelare de ovule nu ar mai trebui considerata „experimentala”.
Facand referire la „o lipsa de date referitoare la siguranța, eficacitate, eficiența costurilor și de potențialele riscuri emoționale”, comisia a avertizat: „Comercializarea acestei tehnologii cu scopul de a amana fertilitatea poate da femeilor speranțe false … Pacientele care doresc sa urmeze aceasta procedura ar trebui sa fie consiliate cu atenție”.
Intr-o declarație de presa, Pfeifer a fost citata ca afirmand: „In timp ce o analiza atenta a literaturii de specialitate arata ca procedura congelarii de ovule este o tehnica valabila pentru femeile tinere pentru care exista o indicație medicala, nu putem in acest moment aproba utilizarea sa ca opțiune pe scara larga in scopul amanarii fertilitații. Aceasta tehnica nu poate fi adecvata pentru femeile mai in varsta care doresc sa amane reproducerea.”
Unii se intreaba de ce comisia a considerat oportun sa elimine eticheta de „experimental”, in general, dar a avut dreptate cand a subliniat faptul ca firmele de congelare de ovule ar trebui sa-și consilieze cu atenție „femeile care urmaresc congelarea de ovule ca pe o modalitate de a-și amana maternitatea”.
Este curios ca nici STRA sau SAMR n-au anticipat ca unii membri de-ai lor ar putea participa la „informarea” femeilor privind opțiunile lor de congelare a ovulelor, prin intermediul petrecerilor de tipul „Let’s Chill”, cum ar fi cea gazduita de EggBanxx și sponsorizata de catre compania de medicamente EMD Serono, Freedom Fertility Pharmacy și trei clinici de infertilitate cu sediul la New York.
Evenimentul lor din septembrie 2014, de la un hotel șic din Manhattan Swank a celebrat trei de F: Fun (distracție), Fertility (fertilitate) și Freeze (congelare)”. Pentru potențialele cliente increzatoare și angajatorii lor, locul in sine implica faptul ca procedura congelarii de ovule este atat de populara, ușoara, sigura și eficienta incat poți petrece, poți bea și cateva pahare de martini, inainte de a semna contractul.
Avand in vedere ca mass-media omniprezenta și marketing-ul au blitzul incarcat cu sloganuri de genul „Extinde-ți fertilitatea”, „Abordeaza concepția mai tarziu” sau „Controleaza-ți calendarul”, femeile tinere și sanatoase care iși pot permite procedura ar putea presupune ca sunt neglijente daca nu sunt de acord sa-și „asigure” șansele de a deveni mame in viitor.
Aceasta teama a fost descrisa exact de antropologul Tiffany Romain in cartea, „The Anthropology of Ignorance” (Antropologia ignoranței). Ca și FIV, spune Roumain, piețele de afaceri cu congelarea ovulelor dau speranța și aceasta speranța de multe ori se transforma in fantezia „autonomiei”.
Acest tip de fantezie și imaginație este profitabil pentru industria tehnologiei reproducerii asistate. In conformitate cu tradiția de a stabili prețuri ridicate pentru procedurile pe care le ofera industria, taxele de congelare a ovulelor pe ciclu pot varia de la 7.500 dolari pana la 10.000 dolari și peste 16.000 dolari pentru trei cicluri recomandate se pot percepe pentru a se gasi „un ovul bun”.
In viitor, mai degraba decat sa incurajeze angajatele sa se supuna unor practici de reproducere invazive și de multe ori traumatice, angajatorii ar putea lua in considerare schimbarea politicilor la locul de munca, politici care ar trebui sa le permita femeilor sa faca copii in timpul biologic cel mai sigur al lor, asigurandu-le, in același timp, locul de munca.
Stiri © Asociatia Provita Media