În deceniul care urmează, 80% dintre țările membre ale Grupului G20 vor avea de înfruntat provocări demografice fără precedent, care vor schimba profund nu doar economia globală, dar și raportul de forțe geopolitic și configurația vechilor alianțe. În serialul nostru intitulat „Demografia înseamnă destin” ne vom apleca asupra câtorva state dezvoltate din acest grup, în care consecințele „iernii demografice” încep deja să se facă simțite.
Puterea de predicție a demografiei și importanța sa în economie
Demografia este studiul statistic al dinamicii populației umane în timp și spațiu. Caracteristicile populației includ mărimea, densitatea, structura, distribuția populației și schimbările rezultate din nașteri, migrație, îmbătrânire și moarte. Ca și sociologia, demografia are importante abilități predictive care sunt utilizate de celelalte științe.
Și pentru că vorbim despre Statele Unite ale Americii, nu putem face abstracție de perioada cea mai marcantă a istoriei recente: așa numita generație Baby Boom. Apărută după al Doilea Război Mondial, generația „BB” a fost atât de numeroasă și viguroasă încât a afectat fundamental Statele Unite și a inițiat schimbări care au modificat pentru totdeauna societatea americană.
Demografia, cum scriam mai sus, are rol predictiv. Ea poate prevedea tendințe cu decenii în avans, printre care și tiparele după care oamenii cheltuiesc banii câștigați.
Acest lucru are o importanță enormă pentru strategii marilor industrii capitaliste deoarece, în cele din urmă, dimensiunea unei economii este pur și simplu totalul sumelor de bani și al bunurilor tranzacționate cu ajutorul acestora. Astfel, predictibilitatea demografică arată că în SUA oamenii cumpără prima locuință în jurul vârstei de 31 de ani și pe a doua la 46. Dacă la anul de vârf al generației Baby Boom, atins în 1961, adăugăm 46, găsim că anul 2007 ar trebui să marcheze debutul unei crize economice cu efecte pe termen lung. Ceea ce, după cum știm astăzi, s-a și întâmplat. Ce splendidă confirmare a previziunilor demografilor!
Baby Boom-erii sunt marcați pe graficul de mai jos cu roșu și sunt de fapt singura perioadă de întrerupere a unui lung și lent, dar sigur, declin în ratele fertilității.
Declinul fertilității este constant și sigur în Statele Unite…
- Rata fertilității în 1960 a fost de 118 nașteri per 1000 de femei, adică dublu față de anul 2016.
- În 2016 s-au născut 3,94 milioane copii, cu 37.000 mai puțin față de 2015.
- Cea mai mare rată a natalității este acum cea a grupei de vârstă 30-34, cu 102,6 nașteri/1000 femei. Anterior, recordul l-a deținut cohorta 25-29, care în 2016 a scăzut la 101,9.
- Nașteri în SUA după originea rasială a mamei: 52% albi, 23% hispanici, 14% negri, 6% asiatici, 1% amerindieni/inuiți (date oficiale).
Deși la prima vedere SUA nu se confruntă cu dezastrul demografic al natalității foarte reduse ca în Europa și nici al unei populații în scădere, ca în Japonia, totuși și Lumea Nouă lucrurile a suferit schimbări majore după la anii de aur ai generației postbelice. În viitorul nu prea îndepărtat, repetarea aici a scenariilor european și est-asiatic nu mai pare nerealistă. Natalitatea în SUA a scăzut la nivel record în anul 2016. Conform Guvernului, ea a ajuns la 62 de nașteri la 1.000 de femei de vârstă fertilă – după un alt record negativ, de 62,5 în anul precedent.
Alte date arată că cea mai mare rată a natalității se înregistrează acum în grupa de vârstă 30-34 ani, cu 102,6 nașteri/1.000 femei. Anterior, recordul l-au deținut femeile între 25 și 29 de ani, a căror natalitate a scăzut însă în 2016 la 101,9.
Rata sarcinilor la adolescente este în declin continuu în Statele Unite, Centrul Național pentru Statistici în Sănătate relevă că natalitatea la grupa de vârstă 15-19 ani a scăzut la nivelul de 20,3, ceea ce în cifre nete înseamnă 209.480 de nașteri, în anul 2016. Comparat cu 2015, scăderea este de 9%, iar față de 1996, scăderea este de 62%.
În schimb, nașterile la femeile între 40 și 44 de ani sunt în creștere: de la 8,6 în 1996, natalitatea la această grupă de vârstă a atins 11,4 în 2016, o creștere de 4% față de anul anterior.
… și odată cu ea, previziunile economice nu mai sunt la fel de optimiste
Agențiile guvernamentale de statistică nu explică și motivul scăderii natalității. Totuși, cercetările independente au arătat că aceasta este un efect al factorilor economici și culturali care inspiră femeile să amâne sau să abandoneze planurile de a avea copii, mai larga disponbilitate a mijloacelor de control al natalității, instabilitatea economică rezultată din criza creditelor studențești, de exemplu, sau larghețea cu care societatea acceptă astăzi că nu oricine are sau vrea să aibă copii.
Tendințele semnalate în rândurile de mai sus provoacă preocupare. Economiștii sunt preocupați de faptul că dacă declinul ratei fertilității continuă, economia SUA va intra într-o perioadă de stagnare, cum experimentează Japonia de 2 decenii. Așa cum am relatat într-un episod trecut, declinul fertilității în Japonia este dramatic și a determinat guvernul să ia începând cu anul 2015 măsuri consistente de încurajare a natalității (prin alocarea unor cheltuieli bugetare record de 830 miliarde USD în anul fiscal 2017). Această încetinire a economiei va reduce volumul de taxe colectate la buget, de unde se asigură și plățile pentru susținerea unei populații tot mai îmbătrânite, pe măsură ce aceiași baby-boom-ers se pensionează.
Oricum, dacă actuala administrație Trump va atinge creșterea economică propusă și promisă, cel mai probabil aceasta nu se va întâmpla suficient de repede pentru a susține și previzionata creștere cu 9 procente a indemnizațiilor pentru americanii vârstnici fără a provoca o creștere a deficitului. Președintele Trump a afirmat în repetate rânduri că va păstra nivelele de cheltuieli pentru servicii sociale și pentru programul de asigurări de sănătate Medicare.
Indiferent dacă își va păstra promisiunea sau nu, un lucru rămâne cert: America simte și ea, astăzi, la fel ca partenerele sale din Europa și Asia de Est, că destinul săi imediat și istoric este legat de demografie.
– Va urma –
