În deceniul care urmează, 80% dintre țările membre ale Grupului G20 vor avea de înfruntat provocări demografice fără precedent, care vor schimba profund nu doar economia globală, dar și raportul de forțe geopolitic și configurația vechilor alianțe. În serialul nostru intitulat „Demografia înseamnă destin” ne vom apleca asupra câtorva state dezvoltate din acest grup, în care consecințele „iernii demografice” încep deja să se facă simțite.
Să lăsăm pentru o clipă deoparte amenințarea militară care vine de peste Paralela 38: Coreea de Sud are o bombă cu ceas chiar în propria ogradă.
Economiile puternice sunt pe un drum fără întoarcere din cauza ratelor extrem de reduse ale fertilității din aceste țări. Coreea de Sud nu face excepție: guvernul de la Seoul prognozează că în următorii 7 ani populația țării va începe să scadă și, dacă tendința se va menține, națiunea va dispărea în viitorul îndepărtat.
Colapsul demografic al Coreei coincide cu cel al Japoniei (despre care am scris în repetate rânduri) și cu cel al Chinei, țară căreia politica absurdă de limitare demografică la un singur copil per familie îi provoacă deja probleme mari. Așadar, a doua, a treia și a 11-a economie ale lumii își vor vedea forța de muncă, cea care coincide cu grupa de populație care consumă cel mai mult, din ce în ce mai redusă.
Cea mai redusă fertilitate din lume
Națiunea considerată cea mai omogenă cultural din lume și totodată cea de-a patra economie a zonei Asia-Pacific va începe să descrească numeric în scurt timp. Coreea de Sud este țara cu cea mai redusă fertilitate la nivel global – record negativ pe care îl înregistrează deja de 16 ani încoace. Anul 2016 a adus cel mai mic număr de nașteri din istorie și cea mai redusă rată a fertilității (1,17) din ultimii 7 ani.
De altfel, populația aptă de muncă a început deja să scadă de acum 10 ani.
Populația Coreei a crescut rapid după înființarea statului în 1948; însă, din 1966 creșterea s-a redus semnificativ din cauza introducerii programelor de control al populației (avort + contracepție). De asemenea, urbanizarea, accesul la educația superioară și participarea mai mare a femeilor pe piața muncii au început să afecteze dimensiunea demografică.
La fel ca în multe alte culturi, bărbații sunt considerați în Coreea de Sud mai importanți pentru continuitatea familiei, întrucât aduc un aport financiar mai mare și se ocupă, prin tradiție, de părinții în vârstă.
În mod tradițional, dacă primul născut al unei familii coreene era fată, familia continua să încerce să aibă un urmaș. Însă anul 1973 a adus relaxarea legii avortului și totodată permisiunea avortului selectiv, în cazuri limitate. Din păcate, așa cum se întâmplă întotdeauna când se relaxează normele morale, legea a fost abuzată permanent și transformată într-un instrument îndreptată contra fetelor, avortate în număr foarte mare (fenomen întâlnit, așa cum am mai relatat, în China și India, unde a luat proporțiile unui adevărat genocid).
Apoi, guvernele au luat măsura descurajării cuplurilor căsătorite de a avea mai mult de un copil prin campanii cu sloganul – foarte răspândit azi în toată lumea „civilizată” și în România – „fă un singur copil și crește-l bine”.
Toate aceste fenomene sociale și măsuri guvernamentale au contribuit la scăderea ratei fertilității și la îmbătrânirea continuă a populației. Deși creșterea demografică a Coreei va continua pentru câțiva ani, declinul va începe curând și se va instala rapid.
În 2016, populația totală a Coreei de Sud era de peste 51 de milioane, incluzând circa un milion de străini.
Pentru 2050, estimările sunt de 40-48 de milioane, iar pentru finalul secolului, predicția este că în țară vor mai fi doar circa 20 de milioane de locuitori.
Totodată estimările arată că populația Coreei de Sud va avea cea mai ridicată medie de vârstă din lume în jurul anului 2045: peste 50 de ani.
Piramida populației (instrumentul matematic și grafic cel mai utilizat de statisticienii din domeniul demografic) și-a început inversarea, ceea ce înseamnă că numărul de vârstnici crește, iar cel de copii și tineri scade. Anii 2016-2017 au arătat pentru prima dată în istorie un declin al populației coreene aflată la vârsta activă (15-64 de ani), totodată grupa de vârstă care consumă cel mai mult produsele economiei.
În acest moment, cohorta de vârstă de peste 64 de ani alcătuiește 14,12% iar cea cu vârste sub 14 ani, doar 13,21%. În circa 50 de ani, vârstnicii vor însemna peste 40% din populația Republicii Coreea.
Similarități demografice, nu doar culturale, cu Japonia
Unele dintre motivele pentru rata fertilității foarte redusă din Coreea sunt similare cu cele din Japonia anilor 90 – încă un motiv pentru care ne oprim asupra ambelor țări în mini-serialul nostru. Cuplurile se feresc să aibă o familie numeroasă din cauza costurilor exorbitante ale locuințelor și educației. Sud-coreenii au cel mai lung program de muncă săptămânal din lume, deci le lipsește timpul pentru viața privată și de familie. De asemenea, șomajul este ridicat în rândul tinerilor.
Femeile se feresc să aibă copii „devreme” pentru că au ambiția carierei, dar și din cauza piedicilor legislative puse concediului de maternitate precum și a atitudinii bărbaților care participă în proporție redusă la creșterea copilului și la treburile gospodărești. În medie, femeile coreene au primul copil la 31 de ani.
Mulți coreeni consideră căsătoria doar o simplă opțiune, în ciuda dovezilor că aceasta aduce stabilitate și prosperitate. Jumătate dintre burlaci au sub 40 de ani.
Acest fenomen pare a fi amplificat și de proporția foarte mare de cetățeni atei sau neafiliați niciunei religii.
Abandonul vârstnicilor – o altă problemă
Nu doar fertilitatea foarte redusă este o problemă în Coreea de Sud; mortalitatea este și ea una. Coreea de Sud este una dintre țările cu cea mai mare rată a sinuciderii din lume: zilnic, 40 de cetățeni comit suicid.
Mulți dintre aceștia sunt vârstnici. Jumătate din grupa de populație 65+ trăiește în sărăcie și circa ¼ locuiesc singuri. Mulți nu au pensie sau economii puse deoparte, nu își mai pot găsi de lucru și astfel cad victime ale depresiei. Fenomenul se va accelera, probabil, prin îmbătrânirea generală a societății.
Președintele coreean, Moon Jae-In, s-a arătat recent interesat de creșterea participării vârstnicilor pe piața muncii prin crearea de slujbe adecvate. De asemenea președintele are în plan creșterea pensiilor de stat, dublarea numărului de locuri de muncă pentru vârstnici, finanțarea suplimentară a cercetărilor pentru Alzheimer și o mai mare accesibilitate la locuințele sociale pentru vârstnici. Deja la nivelul întregii țări costurile cu îngrijirea sănătății au crescut în ultimul deceniu de la 3,8% la 7,2% din PIB.
Printre tineri, cauza cea mai frecventă de suicid este stresul asociat serviciului și sistemului educațional.
Patru sinucideri din 10 sunt comise în stare de ebrietate, Coreea de Sud fiind cel mai mare consumator la nivel mondial de băuturi spirtoase, cu o medie de 14 pahare pe săptămână (spre comparație, în SUA se beau doar 3). De asemenea, coreenii se feresc să caute ajutor de specialitate la psiholog pentru problemele pe care le au.
Criza demografică se traduce prin scădere economică
Situația demografică din Coreea de Sud va afecta, desigur, advers creșterea economică.
Regiunea Seoul, ai cărei locuitori totalizează 20% din populația țării, va resimți cel mai acut „seismul” demografic. Se așteaptă ca populația Seoulului să scadă cu cel puțin 1 milion până în 2040.
Business Insider, cunoscută publicație economică new-yorkeză, sugerează că cea mai bună abordare pentru Japonia și Coreea pare a fi „abandonarea rolurilor de gen” și intrarea femeilor în număr cât mai mare pe piața muncii. Desigur, economiștii „specialiști” de pe Wall Street știu foarte bine că exact aceste politici sunt cele care au generat scăderea dramatică a fertilității în Europa, dar din motive ideologice și interese pe termen scurt caută cu disperare o soluție pentru propulsarea pe termen scurt a forței de muncă în cele mai productive țări ale lumii.
Guvernul caută totodată să ajute la producția de roboți pentru gospodărie. Liderii politici mai apreciază că o soluție la criza demografică a țării ar fi reunificarea cu Coreea de Nord, unde situația demografică pare mai stabilă. Vă lăsăm să apreciați în ce măsură acestea pot constitui soluții viabile sau realiste.
Undele de șoc vor trece granița
Însă efectele crizei demografice din Coreea nu se opresc la graniță. Țara este un mare producător, exportator și totodată consumator de materii prime, fiind a 11-a economie a lumii și al 5-lea exportator. Este un producător redutabil de înaltă tehnologie, electronice, autovehicule, nave și rafinate din petrol și are un mare număr de lucrători specializați în design tehnologic. În contextul piețelor globale, criza demografică sud-coreeană va avea impactul cel mai mare asupra parteneriatelor economice cu China, SUA, Japonia, Germania, Australia și Arabia Saudită.
Nici efectele asupra siguranței naționale nu pot fi neglijate. Îmbătrânirea populației va schimba balanța geo-politică, întrucât Coreea, la fel ca și Japonia, sunt extensii ale puterii militare americane în Asia de Sud-Est.
Viitorul națiunii coreene este astfel foarte nesigur. Chiar și cu o acțiune fermă și imediată, un puternic declin nu mai poate fi evitat. Același lucru este valabil și pentru țările europene și mai ales est-europene, unde la nivelul foarte scăzut al natalității se adaugă și devastatorul fenomen al emigrației.
Legile demografiei sunt implacabile: demografia înseamnă destin.
Va urma
–
Surse
0. gefira.org (grafice)
1. Family planning programs and birth control in the third world, US National Institutes of Health 2017-12-15.
2. Gender Discrimination in Sex Selective Abortions and its Transition in South Korea, Womens Studies International Forum 2009.
3. La fel ca și în India, din 1988 s-a interzis medicilor să dezvăluie sexul copilului in utero.
4. Demographics of South Korea, New World Encyclopedia 2017-12-13.
5. South Korea birth rate plunges to record low, BBC News 2017-12-13.
6. The “Scourge of South Korea”: Stress and Suicide in Korean Society, Berkeley Political Reviev 2017-12-14.
7. Korea is 20 years away from a ‘demographic time bomb’, Business Insider 2017-12-14.
8. South Korea’s inequality paradox: long life, good health and poverty, The Guardian 2017-12-18.
9. South Korea’s demographic dilemma, East Asia Forum 2017-12-15.
10. The Observatory of Economics Complexity, atlas.media.mit.eu 2017-12-15.
