back to top

Polonia: Între depopulare și speranța unei îndepărtate renașteri (Apendix la serialul „Demografia înseamnă destin”)

WOJTEK RADWANSKI/AFP/Getty Images

Suplimentăm serialul nostru referitor la demografia statelor membre G20 cu însemnări despre un alt actor important în geografia regională, Polonia. Deși nu este parte a G20, dimensiunea, populația și prezența vocală în scena politica europeană îi conferă Poloniei un statut de lider regional.

Există numeroase diferențe între țările occidentale și industrializate tratate în serialul nostru și Polonia: aceasta din urmă are politicieni pro-familie și este considerată un bastion al tradiționalismului și catolicismului, spre exasperarea Bruxelles-ului elitist și libertin.

Va fi interesant să constatăm dacă, măcar în plan demografic, Polonia este diferită de cei cu care se confruntă pe plan politic.

Mai mult decât atât, polonezii constituie o bună parte din imigrația est-europeană în Europa de Vest, care constituie jumătate din imigrația totală în aceste state. Se va schimba această tendință?

Iată întrebările la care încercăm să răspundem mai jos cu ajutorul think-tank-ului olandez GEFIRA (specializat în analize demografice, economice și geopolitice).

Rata fertilității în Polonia – printre cele mai reduse din Europa

Populația poloneză se află deja într-o tendință descrescătoare care se va accentua din cauza ratei foarte scăzute a fertilității: 1,36 în 2016 și 1,35 în 2017 și a fenomenului emigrării. Agenția de statistică a guvernului de la Varșovia, GUS, a anticipat scăderea, dar ia în calcul în analizele sale și imigrația, în special din Ucraina. Chiar și așa însă, lucrurile nu arată prea bine: conform GEFIRA, excluzând migrația, populația Poloniei este previzionată la circa 30 de milioane polonezi nativi în 2050 și circa 13,5 milioane în 2100.

Calculul GEFIRA este realizat cu ajutorul programului pentru simularea mișcărilor naturale ale populației Cerberus 2.0, care a folosit pentru iterațiile sale bazele de date statistice ale GUS.

Cerberus, care analizează fenomenul demografic în baza ratei fertilității și a speranței de viață, dă rezultate care diverg față de cele publicate de GUS. Algoritmul creat de GEFIRA estimează o populație mai mare față de estimarea biroului de statistică, până în anul 2028. După acest an, GUS estimează o populație mai mare decât cea calculată de Cerberus, iar acest lucru va fi posibil doar în 2 cazuri: dacă mai mulți migranți se mută în Polonia sau dacă rata fertilității va crește abrupt.

Să începem cu ultima ipoteză.

Cea mai mare problemă a demografiei europene este fertilitatea redusă. Iar Polonia este unul din cazurile cele mai serioase: fertilitatea femeilor poloneze s-a situat în 2017 la nivelul de doar 1,35 – identic cu cea a româncelor.

De altfel rata natalității s-a situat la un nivel dramatic de scăzut de mai bine de 15 ani, situând Polonia pe un loc care dă fiori, probabil, guvernului său: 215 din cele 224 de țări analizate în CIA World Factbook, imediat sub… România. Numărul nașterilor în Polonia a scăzut cu aproape jumătate față de valorile record din timpul ultimului boom demografic din prima jumătate a anilor 1980. Fertilitatea a scăzut rapid în anii 1960, a revenit la valori peste limita de înlocuire (2,1) și apoi s-a prăbușit la 1,5 și mai puțin și nu și-a mai revenit nici măcar după prohibiția aproape totală a avortului în anul 1993.

[O observație suplimentară se impune, în comparație cu România: situația demografică este la fel de alarmantă în ambele țări. Fertilitatea, rata declinului acesteia sunt similare atât în perioada anilor 1980 cât și după schimbările de regim de la finalul anului 1989, cu toate că legislația avortului a fost, cu excepția a câțiva ani (1990-1993, când ambele au permis accesul liber la avort) opusă. Aceasta întărește ceea ce am spus repetat, anume că natalitatea este o problemă culturală. Dacă ea nu depinde de nivelul de trai – este practic aceeași în toată Europa, cu puține excepții – iată că ea urmează tipare similare chiar și în state cu regim al avortului total diferit. O discuție care merită continuată!]

Analiștii așteptau o creștere în numărul nașterilor încă de la mijlocul ultimului deceniu al secolului trecut, ca o consecință a numărului mare de femei născute în anii 1970 ajunse la maturitatea sexuală – dar, cu toate acestea, creșterea nu s-a mai petrecut. GUS afirmă că acest lucru este consecința modificării priorităților în viață și a alegerilor pe care tinerii le fac: mai întâi, cariera și stabilitatea economică.

În 2016, vârsta medie a primei nașteri în Polonia era 27,8 ani, comparativ cu 23,7 ani în 2000.

O emigrație de proporții

De la accederea în UE, mulți cetățeni polonezi au plecat din țară definitiv pentru a câștiga mai bine. Orașele mai mici au fost mai afectate de acest fenomen. Acum, în Polonia se înregistrează o penurie de forță de muncă: muncitori calificați, tehnicieni și personal medical mediu.

Conform GUS, 2016 a fost primul an după o lungă perioadă în care migrația a fost pozitivă și asta s-a petrecut în special pe seama vecinilor de peste granița estică: circa 1 milion de ucraineni se află acum în Polonia și numărul lor este așteptat să crească, cu încă 200-300.000 de imigranți anual până în 2020, în ceea ce este în mod evident o imigrație economică. Alte statistici arată că tot mai mulți polonezi revin în țară. Datele însă trebuie luate cu reținerea necesară: în UE există libertate de mișcare și, la fel ca și în cazul României, numeroși cetățeni nu informează autoritățile cu privire la plecarea sau întoarcerea lor.

O populație mai redusă înseamnă o forță de muncă mai redusă, ceea ce afectează negativ producția și creșterea economică a țării. Însă fertilitatea redusă a polonezilor nu îi afectează doar pe locuitorii acestei țări: odată ce influxul de „instalatori polonezi” în Occident se reduce dramatic, altcineva va trebui să le ia locul. Deja firmele din vestul Europei se plâng de lipsa de forță de muncă din Europa de Est – în același timp, șomajul în rândul imigranților non-europeni este de până la 90%.

O situație demografică dificilă, dar și o speranță îndepărtată

Polonia este în dificultate. Soluții posibile sunt, desigur, mai mulți copii sau mai mulți imigranți – sau amândouă.

Guvernul a demarat un program de încurajare a natalității prin subvenție directă: câte 500 de zloți lunar pentru fiecare copil începând cu al doilea, până ce aceștia împlinesc 18 ani. A majorat concediul de maternitate la 20 de săptămâni, iar pe cel de creștere a copilului, la 32.

Cât despre emigranți, cunoaștem atitudinea guvernului conservator de la Varșovia: spre scandalizarea liderilor UE, în Polonia nu sunt primiți decât imigranți europeni. Totuși, pentru a stabiliza, așa cum arătam mai sus, populația la nivelul actual de 38 de milioane de locuitori, guvernul ar fi obligat să implementeze o politică de re-populare – și întrebarea se pune cu cine, câtă vreme masele de imigranți non-europeni sunt nedoriți? La fel de adevărat este că nici aceștia nu se grăbesc spre Polonia: asistența socială în Europa de Vest este de 3 ori mai generoasă decât salariul minim din Polonia…

În concluzie, Polonia este, simultan, într-o fază demografică tipică atât pentru țările dezvoltate (vezi imigrația economică și populația în îmbătrânire) cât și pentru cele în curs de dezvoltare (vezi emigrația forței de muncă). Întrucât statul refuză să copieze politica imigraționistă a Bruxelles-ului, o scădere dramatică a populației nu poate fi evitată, apreciază GEFIRA.

Partea plină a paharului este aceea că menținându-se omogenă cultural, țara va rămâne unită în jurul unor valori și tradiții comune și chiar în scenariul cel mai pesimist, dar posibil, în care populația se va comprima sub 10 milioane, Polonia va regăsi – ca de atâtea ori în istoria sa zbuciumată – puterea de a renaște, la un moment istoric la care Franța sau Marea Britanie vor fi locuite majoritar de non-europeni.

Referințe

1. Country comparison: total fertility rate, The World Factbook 2017.
2. 10 najczęstszych powodów dzisiejszych emigracji Polaków, Polski Obserwator 2016-08-12.
3. Demographic Changes in Europe in the 21st Century: Will Poland Become an Immigration State?, ResearchGate 2014-01-01.
PRO VITA București
PRO VITA Bucureștihttp://www.asociatiaprovita.ro
Asociația PRO VITA Bucureşti este dedicată protejării vieţii umane începând de la concepţie şi promovării valorilor familiei, prin educaţie eficientă, acţiune civică şi legislaţie.

Cele mai recente articole