La nivel subliminal sau pe față, ni se spune că trebuie să facem ce vrem când vrem. „Fă-o pur și simplu!“ sau „Meriți asta!“ ori „Distracție maximă!“ „Fă ce vrei câtă vreme nu faci rău altcuiva“ este motto-ul prevalent în cultura noastră și în epoca noastră. Suntem înrădăcinați profund în această concepție, încât ea devine o filosofie implicită și un mod de viață pentru majoritatea dintre noi. Primim acest mesaj prin intermediul reclamelor, muzicii și filmelor, dar și în mod virtual de la întreaga mass-medie. Suntem formați în această filosofie încă din copilărie. Egoismul devine normă odată cu maturizarea. Ca adulți nu facem decât să consumăm, să cumpărăm, să ne urmăm și să ne nutrim dorințele permanent. Și când nu obținem ce ne dorim devenim nemulțumiți, mușcători și chiar ne simțim îndreptățiți să fim furioși. Acesta e modul de viață american.
Dar ea nu este o filosofie nouă. Grecii antici au formalizat acest mod de viață într-o școală de gândire numită hedonism, care susține că plăcerea și fericirea sunt cele mai importante și principalele bunuri intrinseci ale omului, precum și scopul vieții lui. În cadrul aceste filosofii, hedonistul se străduiește să-și potențeze la maximum plăcerea și să evite suferința. În acest mod de viață fiecare face ce vrea fără să-și refuze vreo formă de răsfăț. În timpurile mai recente, această idee a fost adusă în prim-plan de magicianul englez Aleister Crowley în cultul său religios în care afirmă: „Să faci ce vrei este legea deplină…“.
S-ar putea crede că dacă facem ce vrem, când vrem, acest lucru ne-ar putea face fericiți. Dar, din anumite motive, acest lucru este cât se poate de departe de adevăr. Este un lucru demonstrat în mod clar de actuala generație. Facem ce vrem, dar, dintr-un motiv oarecare, depresia, disperarea, nemulțumirea, nefericirea și actele suicidale sunt în creștere într-un ritm surprinzător de alert. Ne bucurăm de mai mult confort decât toate epocile și popoarele anterioare din întreaga istorie. Avem case cu instalații sanitare, cu aer condiționat, acces la asistență medicală și stomatologică, acces la medicamente care să ne diminueze bolile și neplăcerile, acces la toate tipurile de alimente, carne, dulciuri și junk food. Avem hale imense în care putem găsi orice formă de tărie, vin, bere și brânză. Putem să ne răsfățăm ore întregi și chiar zile întregi urmărind la nesfârșit emisiuni TV, filme sau seriale, iar tot acest conținut ne este pompat în case din „cloud“, cu un simplu clic pe un buton. Putem să ne drogăm, să ne îmbătăm, să ne afundăm în social media cât vrem. Putem face sex cu oricine și oricând, pentru că aceasta este norma și pentru că avem pastile care să ne facă sterili. Iar dacă nu găsim un partener, ne putem stimula virtual prin pomparea pornografiei în casele noastre din „cloud“. Apoi, ne trezim sclavi ai propriilor noastre plăceri. Devenim dependenți și marionete ale dorințelor noastre.
Facem ce vrem, dar inimile noastre sunt neliniștite. Suntem deprimați! Cum de se întâmplă asta? Hedonismul – ca nouă religie – nu funcționează. Încă de pe vremea filosofilor greci știm că plăcerea nu produce fericire și mulțumire. Hedonismul ca filosofie a fost depășit de virtuți, dintre care una se numește stăpânirea de sine. Cu ajutorul științei neurologice moderne știm acum acest lucru. Când se eliberează dopamină ne dorim mai mult, dar mai mult nu este niciodată suficient. Cu toate acestea, mergem totuși înainte cu această nouă religie.
Deci, ce avem de făcut? Cheia pentru neliniștea, nemulțumirea, deprimarea insuportabilă și viața noastră plină de plăceri lipsite de sens nu se găsește, în mod clar, în a face ceea ce vrem. Ea se găsește în exact opusul unei astfel de vieți. Se găsește într-o viață trăită în virtute și stăpânire de sine.
Când ne omorâm dorințele, ne omorâm tristețea. Atunci când ne formăm să practicăm virtutea, dezvoltăm o pace interioară și o mulțumire care este durabilă. Iubirea, castitatea, smerenia, dreptatea, delicatețea, bunătatea, credincioșia, blândețea, jertfelnicia și stăpânirea de sine sunt leacul pentru condiția umană.
Traducere și adaptare după Death to the World, Issue XXVII, 2021
