back to top

Farsa democrației participative în UE – Comisia Europeană respinge Inițiativa Cetățenească „Unul dintre Noi” (I)

[box type=”info”]UPDATE 25 iulie: Comitetul de inițiativă solicită Curții de Justiție a UE anularea deciziei Comisiei Europene[/box]

[box type=”info”]UPDATE 29 mai: Răspunsul Comitetului de Inițiativă[/box]

[box] Azi, 28 mai, în mod ilegitim și nedemocratic, Comisia Europeană încă în funcție și-a exercitat veto-ul asupra Inițiativei Cetățenești „Unul dintre Noi”, semnată de 1,9 milioane de europeni dintre care cca. 140.000 de români. Redăm mai jos comunicatul de presă oficial al Comisiei Europene, urmând să revenim cu explicații asupra afirmațiilor făcute (de ce decizia CE este „ilegitimă și nedemocratică”).[/box]

Comunicat de presă (sursa)

Bruxelles, 28 mai 2014

Inițiativă a cetățenilor europeni: Comisia Europeană răspunde inițiativei „Unul dintre noi”

Astăzi, Comisia Europeană a răspuns inițiativei cetățenești europene (ICE) intitulate „Unul dintre noi”. După ce s-a întâlnit cu organizatorii inițiativei și după ce a analizat cererea acestora, Comisia a decis să nu înainteze o propunere legislativă, având în vedere faptul că, recent, statele membre și Parlamentul European au discutat și au decis cu privire la politica UE în acest domeniu. Susținătorii inițiativei „Unul dintre noi” au solicitat UE să înceteze finanțarea activităților care presupun distrugerea de embrioni umani, în particular în domeniile cercetare, ajutoare pentru dezvoltare și sănătate publică. După înregistrarea propunerii lor, organizatorii inițiativei au colectat un număr mai mare de semnături decât milionul de semnături necesare din cel puțin șapte state membre ale UE. Organizatorii s-au întâlnit cu reprezentanții Comisiei în data de 9 aprilie (STATEMENT/14/115), iar ulterior au participat la o audiere publică în Parlamentul European în data de 10 aprilie. Comisia a concluzionat că actualul cadru de finanțare, care a fost recent dezbătut și aprobat de statele membre ale UE și de Parlamentul European, este cel adecvat.

Máire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru cercetare, inovare și știință, a declarat: „Am examinat această inițiativă cetățenească și i-am acordat întreaga atenție cuvenită. Cu toate acestea, statele membre și Parlamentul European au convenit să continue finanțarea cercetării în acest domeniu în mod justificat. Celulele stem embrionare au caracteristici unice și ar putea fi la originea unor tratamente prin care se salvează vieți, ceea ce în prezent se studiază deja în cadrul unor trialuri clinice. Comisia va continua să aplice cercetării finanțate de UE normele și restricțiile etice stricte aflate în vigoare, incluzând faptul că nu vom finanța distrugerea embrionilor.”

Comisarul european pentru dezvoltare, Andris Piebalgs, a declarat: „Inițiativele cetățenești europene permit cetățenilor să participe direct la elaborarea politicilor UE, iar noi le acordăm o atenție deosebită. În prezent, complicațiile asociate sarcinii și nașterii continuă să fie cauza decesului multor femei. Acesta este motivul pentru care comunitatea internațională a inclus în obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) obiectivele specifice reprezentate de reducerea mortalității materne și asigurarea accesului universal la sănătatea reproducerii. UE, statele sale membre și alți donatori internaționali depun eforturi mari pentru a atinge aceste obiective, făcând din ele, și în general din sănătate, o prioritate. Programele noastre de dezvoltare în acest domeniu au ca scop extinderea accesului la servicii eficiente de planificare familială, prevenind astfel necesitatea recurgerii la avorturi”.

Cercetarea care implică celule stem embrionare umane (human embryonic stem cells – hESC)

Comisia Europeană aplică un sistem detaliat, „cu trei lacăte”, oricărei activități de cercetare care implică celule stem embrionare umane (human embryonic stem cells – hESC), un sistem pe care Comisia îl consideră în deplină conformitate cu tratatele UE și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Sistemul – care s-a aplicat deja în precedentul program de cercetare al UE – a fost convenit de statele membre ale UE și de Parlamentul European în contextul aprobării legislației privind programul Orizont 2020, în 2013. Regulile sunt următoarele:

  • Legislația națională este respectată – proiectele UE trebuie să respecte legile țării în care se desfășoară cercetările.

  • Toate proiectele trebuie să fie validate din punct de vedere științific prin evaluare inter pares și trebuie să facă obiectul unei evaluări etice riguroase.

  • Fondurile UE nu pot fi utilizate pentru a se obține linii noi de celule stem sau pentru cercetări în cursul cărora se distrug embrioni – inclusiv în scopul obținerii de celule stem embrionare umane.

Comisia Europeană nu prevede în mod explicit finanțarea activităților de cercetare care implică celule stem embrionare umane. Comisia finanțează cercetarea tratamentelor unor boli sau a unor aspecte ale asistenței medicale, de exemplu terapii pentru bolile Parkinson și Huntington sau pentru diabet. Cercetarea poate implica celule stem embrionare umane în cazul în care acestea fac parte din cele mai bune propuneri de proiecte. În perioada 2007 – 2013, UE a finanțat 27 de proiecte de colaborare în cercetarea medicală care a implicat utilizarea de celule stem embrionare umane, contribuția de la bugetul UE fiind de 156,7 milioane EUR. Cheltuielile totale cu cercetarea medicală în cursul aceleiași perioade au fost de aproximativ 6 miliarde EUR.

Asistența UE în domeniul sănătății destinată țărilor în curs de dezvoltare

Cooperarea pentru dezvoltare în domeniul sănătății materne și infantile se bazează pe:

  • Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM), prin care se abordează sărăcia la nivel mondial, includ obiectivele specifice de reducere a mortalității materne cu 75% până în 2015 și de asigurare a accesului universal la sănătatea reproducerii.

  • Programul de acțiune al Conferinței internaționale pentru populație și dezvoltare (CIPD), în care se stipulează că în niciun caz avortul nu trebuie promovat ca o metodă de planificare familială, că tratamentul avortului trebuie să se aplice în contextul juridic din fiecare țară și că, dacă nu este ilegal, avortul ar trebui să fie efectuat în condiții de siguranță.

Prioritățile finanțării de către UE în domeniul sănătății sunt stabilite împreună cu guvernele țărilor partenere, accentul fiind pus pe îmbunătățirea și facilitarea accesului la sistemele lor naționale de sănătate. Între 2008 și 2012, UE a cheltuit în domeniul sănătății 3,2 miliarde EUR din fondurile de dezvoltare. Din această sumă, 1,5 miliarde EUR au fost cheltuite în domeniul sănătății materne, neonatale și pediatrice, 87 milioane EUR în domeniul sănătății reproducerii, iar 17 milioane EUR în cel al planificării familiale.

Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) este unul dintre principalele instrumente de finanțare ale UE destinate ajutorului pentru dezvoltare. El oferă sprijin bilateral pentru țările în curs de dezvoltare care nu sunt vizate prin Fondul european de dezvoltare, precum și sprijin tematic pentru toate țările partenere vizând aspecte prioritare cum ar fi drepturile omului, democrația și buna guvernanță, creșterea sustenabilă și favorabilă incluziunii. În plus față de evaluarea impactului și de alte evaluări interne, în perioada 2010 – 2011 Comisia a realizat o consultare publică cu privire la viitoarea finanțare destinată acțiunii externe a UE. Regulamentul privind ICD a fost adoptat în martie 2014, după ratificarea de către Parlamentul European și Consiliul European. ICD va primi 19,7 miliarde EUR de la bugetul UE pentru perioada 2014 – 2020.

Context

Inițiativele cetățenești europene (ICE) au fost lansate în aprilie 2012, având rolul unui instrument la îndemâna cetățenilor pentru a influența agenda de lucru. O ICE permite unui număr de 1 milion de cetățeni din cel puțin un sfert dintre statele membre ale UE să invite Comisia Europeană să ia măsuri în domeniile care țin de competența acesteia.

Așa-numita hotărâre Brüstle a Curții Europene de Justiție (cauza C-34/10) a fost citată de către organizatori atunci când și-au prezentat inițiativa. Totuși, Curtea a remarcat în respectiva hotărâre, care se referea la Directiva privind biotehnologiile (98/44/CE), că scopul legislației europene în cauză nu este acela de a reglementa utilizarea embrionilor de origine umană în contextul cercetării științifice; hotărârea s-a limitat la posibilitatea de brevetare a invențiilor biotehnologice și nu a avut drept obiectiv formularea unui răspuns la întrebarea dacă astfel de cercetări pot fi efectuate și dacă pot fi finanțate.

Informații suplimentare

MEMO/14/385

Link către comunicare: http://ec.europa.eu/research/eci/one-of-us_en.html

Site-ul internet al inițiativei cetățenești europene:

http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/welcome

Site-ul internet al inițiativei „Unul dintre noi”: http://www.oneofus.eu

PRO VITA București
PRO VITA Bucureștihttp://www.asociatiaprovita.ro
Asociația PRO VITA Bucureşti este dedicată protejării vieţii umane începând de la concepţie şi promovării valorilor familiei, prin educaţie eficientă, acţiune civică şi legislaţie.

Cele mai recente

Cele mai citite